Udine - la rascruce de drumuri

TIPĂREȘTE

In nord-estul Italiei, in regiunea Friuli-Venezia-Giulia intre Marea Adriatica si Alpi, la 40 de km. de granita slovena se afla un orasel plin de istorie si monumente care te incita sa le privesti cu atentie si respect.

De la lacul Balaton unde inoptasem cu o seara inainte, pe autostrada M7 spre Slovenia, cele 3 benzi pe sens de circulatie sunt perfecte. La intrarea in Slovenia, dupa achizitionarea contra a 15 Eur a vignetei te asterni din nou la drum. Viteza maxima admisa 110 km/ora.

Pana la Trieste, autostrada este perfecta iar drumul te uimeste prin multitudinea tunelurilor de trecere care sunt luminate, semnalizate si usor de parcurs. Am sa enumar doar cateva dintre ele: Cenkova 525m, Mocua 360 m, Vodole 252 m, Golo Roble 786 m, Pletovarje 2728 m, remarcabil, Locica 750 m, Jasovnik 1633 m, Troyane 2840 m, Podmilj 622 m, Strmec 220 m, Golovec 622 m, Tabor 289 m. Ramificatiile spre Trieste sunt naucitoare, asa incat ramanem placut impresionati de viteza si calitatea cu care au construit slovenii aceste autostrazi.

De la Trieste la Udine, cca 58 km se parcurg imediat.

Udine, orasul cu cca 100.000 locuitori este capitala istorica a regiunii Friuli.

Date istorice ne vorbesc de existenta locuitorilor pe acele meleaguri inca din neolitic. O legenda veche maghiara spune ca Attila (? -453), marele imparat Hun a vrut sa construiasca acolo un deal, atunci cand a asediat Aquileia, pe timp de iarna, pentru vizibilitate. El a instruit soldatii sa aduca in casca si pe scuturi pamant, pentru ca terenul fiind plat trebuia inaltat.

Asa s-au pus bazele asezarii pe un teren construit in forma patrata. Zona a crescut in importanta si in 983 Udine a fost mentionat pentru prima data datorita faptului ca imparatul Otto al II-lea a donat castelul Patriarhului de Aquileia. Pe la 1300 orasul a devenit in cele din urma important centru economic si de meserii.

Din 1420 cand a fost cucerit de Republica de la Venetia pana prin 1790 a devenit al doilea mare oras al Republicii Venetia. Nu a fost ocolit nici de dominatia franceza si austriaca, fiind inclus in Regatul Italiei abia in 1866.

In timpul celui dintai razboi mondial, Udine a devenit sediul Inaltului Comandament Italian si a fost denumit "Capitale della Guerra"- capitala razboiului. In 1918 a fost ocupat de austrieci pana dupa batalia de la Vittorio Veneto. A devenit capitala provinciei Friuli care a inclus provinciile actuale Gorizia, Pordenone si Udine. Orasul a fost sub directa administrare germana intre 1943 si pana la incetarea razboiului in 1945. Aceste sumare date istorice sunt utile oricarui calator care doreste sa viziteze ceva din orasul vechi Udine, pentru ca palatul, bisericiile si monumentele nu pot fi intelese decat din prisma istoriei pe care cetatea o inglobeaza.

Centrul vechi, istoric al orasului trebuie batut cu piciorul, pentru ca multitudinea cladirilor istorice pot fi admirate in adevarata lor maretie mult mai lesne. Oricum, circulatia masinilor este restransa in aria veche a orasului si chiar de te-ai incumeta pierderea timpului pe stradutele mici si intortocheate te va dezarma.

De pe Vialle Ledra unde se afla hotelul Friuli unde am fost cazati si despre care voi scrie cu alt prilej am mers spre Piata 26 iulie, spre a intra in centrul vechi al orasului. Drumul te duce pe Via Poscolle - Via Cavour spre Piazza di Liberta si daca vrei sa mergi spre sud prin str. Manin spre Piazza Patriarcato.

Spre nord poti merge pe Suttomontesi apoi pe vialle Portanouva.

Stradutele sunt intortocheate, dar orice udinez te va indruma cu amabilitate in cazul in care il intrebi despre o anumita destinatie. Orasul are si metrou, o statie importanta se afla chiar in fata Universitatii orasului, unde tinerii stau la o cafea, la cele 2-3 terase din zona statiei de metrou.

In patratul principal Piazza della Liberta se afla Primaria- Loggia del Lionello, construita intre 1448-1457 in stil gotic, venetian.

Vis-a-vis se afla un turn cu ceas Torre dell'orologio, copie fidela a celui din Piazza San Marco din Venetia. Constructia ceasului a inceput in 1448 pe proiectul unui bijutier local recunoscut Nicolo Lionello si a fost reconstruit in urma unui incendiu in 1876. Tot in Piazza della Liberta se afla Loggia di San Giovanni, construita in stil renascentist.

In acelasi areal se afla alte monumente remarcabile precum Fantana de Giovanni Carrara, construita de un arhitect de la Bergamo in 1542, Statuia Dreptatii sau a Justitiei din 1614 si alte statui precum cele ale lui Hercule, Cacus si Statuia Pacii 1819, donata de catre imparatul Francisc I pentru incheierea pacii conform Tratatului de la Campoformido.

Trebuie de asemenea vizitata vechea resedinta a patriarhilor de Aquileia, Palatul Patriarhal, inaltata de catre Giovanni Fontana in 1517, pe locul unde a fost distrusa initial catedrala de un cutremur in 1511.

Catedrala din Udine este un edificiu a carei constructie a inceput in 1236 pe o forma de cruce latina, 3 nave si capele de-a lungul partilor laterale. Biserica a fost sfintita in 1335 - Santa Maria Maggiore.

La inceputul sec. al XVIII-lea pe cheltuiala unei familii bogate Manin, s-au facut transformari atat la exterior cat si pe interior. In incinta sunt multe opere de arta, iar la parterul turnului clopotnita construit in 1441, este o capela decorata cu fresce ale unui artist renumit Vitale da Bolognia 1349.

Centrul orasului este dominat de Castelul construit de venetieni in 1517, intr-o fortificatie lombarda distrusa de marele cutremur din 1511. Aspectul actual dateaza din perioada renasterii, in urma interventiilor lui Giovani da Udine, care a terminat lucrarile in jurul lui 1550. Acum, castelul se poate mandri cu una din salile cele mai vechi ale Parlamentului European, dar din pacate nu se viziteaza.

Mi-a mai placut o biserica deosebit de frumoasa cu fresce din secolul al XVIII-lea numita Santa Maria della Purita., si Biserica San Nicolo-tempio Ossario, din piateta cu acelasi nume.

Pe stradutele mici din centrul istoric poti ajunge lesne, fara mari eforturi de deplasare in Piata 1 Martie, Piata Garibaldi, Matteotti, Patriarcato, toate piatelele fiecare in sine mici bijuterii arhitectonice.

Orasul are de asemenea o gradina botanica mentionata de Hemingway in romanul sau celebru "Adio arme".

Teatrul orasului nu este mare dar este o constructie frumoasa.

Strazile din afara centrului vechi istoric sunt strajuite de arbori, sunt frumos gospodarite si in general perpendiculare pe zona veche a orasului,

bineinteles ca magazinele mari, gen mall-uri sunt usor in afara orasului.

Dar in centrul istoric se afla multe magazine, stilate, in general de firma si o galerie mica comerciala in care se afla o librarie in care am fost placut surprinsi de faptul ca nu numai tineri ci si persoane mai... avansate in varsta se informau asupra cartilor si nu numai. Preturile usor mai mari decat la noi la carti, dar la DVD, CD sau jocuri preturile sunt aliniate.

Pentru turistii care intamplator au drum prin zona si isi permit cateva ore de petrecut in acest oras ii sfatuiesc sa se opreasca sa respire putin din atmosfera civilizata, patriarhala, incarcata de istorie pe care o respira centrul vechi, istoric al orasului.

---

VIZUALIZĂRI: 5201 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI