Panagia - un sat traditional, unic in Thassos

TIPĂREȘTE

De la bun inceput as vrea sa va spun ca este cel mai frumos si interesant sat pe care l-am vazut pana acum in Grecia! Privit de jos dinspre golful de la Golden Beach satul pare parca atarnat de muntii protectori si padurile din jur... Cu acoperisurile sale unice din piatra veche absolut toate de aceeasi culoare, ai senzatia ca privesti in acelasi timp spre o imagine dintr-o poveste dar si dintr-o carte de istorie antica.

Grupate intr-un spatiu nu foarte mare, cu un numar relativ mic de locuitori circa 800, satul permite de acolo sus o priveliste de neuitat asupra intregului golf aflat intre Skala Panagia si Skala Potamia. Aflat intr-o zona verde aceasta mica asezare traditionala a fost perfect amplasata de furia piratilor permitand locuitorilor sai sa-i zareasca din timp pe atacatori si sa se refugieze din timp in padurile dese din jur sau, cine stie, pe crestele muntilor.

Personalitatea si originalitatea satului sunt extrem de puternice, lucru datorat in primul rand modului in care au fost construite casele, fie vechi fie noi... Nimic nu face ca ochiul sa vada ceva in neregula, totul se incadreaza intr-o armonie arhitecturala perfecta-vechi si nou, om si natura. Acoperisurile tuturor caselor si ale constructiilor sunt din piatra veche de culoare gri... multe din stradute au izvoare care curg cu apa limpede spre vale intr-o albie cu trotuare stramte si suspendate. Totul este linistitor, relaxant parca timpul s-a oprit in loc acolo...

Clima este perfecta, racoroasa vara si copacii multi seculari din jur iti asigura confortul necesar intr-o zi calda de vara. Doar ciripitul pasarelelor si zgomotele grupurilor de turisti de toate natiile se aud uneori.

In sat am ajuns cu autobuzul local din Golden Beach. Statiile sunt pe soseaua principala care leaga celel doua Skale si au afisate orarul de circulatie al autobuzelor. Noi am plecat cu autobuzul de 9 si 50 minute dupa ce am cumparat bilete dus -intors de la micul magazin din statie. Biletele se pot procura direct si de la sofer! Autobuzul este foarte comod, incomparabil cu ceea ce vezi la noi... spatios are absolut toate dotarile necesare. Soferul anunta permanent prin microfon statia care urmeaza. Biletul dus-intors intre Skala Panagia si satul Panagia ne-a costat doar 3,20 euro/persoana. Exista si posibilitatea de a ajunge in sat pe jos pe drumul care atinge doar marginea satului, un drum de serpentine si care apoi merge spre Limenas, dar drumul este mai frumos cu busul local intrucat acesta merge pe soseaua dintre Skala Panagia si Skala Potamia. E ocazia in care poti repera multe din locatiile celor doua statiuni, apoi soseaua incepe sa urce intr-un peisaj superb printre vile si hoteluri spre Potamia celalalt sat de munte, ceva mai mare si mai intins aflat la o altitudine mai joasa insa si individualizat prin acoperisurile sale de culoare rosie, casele fiind acoperite cu tigla in acesta culoare.

Urmeaza urcusul si deodata te pomenesti intr-un satuc cu stradute atat de mici ca te miri cum incape autocarul pe acolo si numai indemanarea soferului te salveaza de un accident... Treci aproape la 20-30 de centimetri de ferestrele si balcoanele caselor iar cu cei care stau la terase si cafenele ai senzatia ca poti da mana cu ei... Esti atat de incantat incat nu stii unde sa te mai uiti!

Autobuzul opreste in centrul comercial al satului, unde intr-o piata ceva mai mare ai sa zaresti o gramada de taverne si multe mici magazine cu suveniruri. Ca mai peste tot localnicii, indeosebi batrani stau la taifas la un uzo sau la o cafea privind grupurile de turisti care colinda pe strazi.

Am coborat din autobuz si ne-am despartit de grupul de doamne romance grabite sa prinda celebrul ulei de masline de la unica fabrica unde uleiul se produce in mod traditional in insula. Am preferat mai intai sa colindam pe micile stradute toate pietruite cu marmura, de o curatenie exemplara, mici, inguste cu casute cu flori... Izvorasele insotesc micul nostru urcus...

Admiram peisajul si ne intrebam cum de poate fi atat de multa liniste si frumusete acolo, intr-un singur loc, cum de traiesc oamenii asa de natural si sanatos si am facut rapid comparatie cu viata noastra stresanta de acasa dintr-un oras mare, prafuit si inrait.

Avem norocul sa insotim un grup mare de englezi care au si o doamna ghid si sa ascultam cateva din explicatiile acesteia. Ajungem in cel mai frumos loc din sat, un pic mai sus, in locul unde intr-o mica piata cu cinci platani uriasi ale caror scorburi au forma de inima, se intalnesc cele trei izvoare cu apa rece si proaspata a caror legenda spune ca daca bei ramai vesnic cu perechea ta... as bea toata apa numai sa raman in acel sat... Peste izvoare este un pod al indragostitilor unde toate cuplurile de englezi la indrumarea ghidei grecoaice s-au intalnit venind dinspre cele doua parti ale podului si s-au sarutat in aplauzele celorlalti. Imi trece un gand rautacios... colegele noastre de drum sunt la... uleiul de masline in timp ce nordicii astia se saruta de mama focului.

Urcam singuri pe micile stradute in acelasi oftat de admiratie si pace si ajungem la biserica ce poarta hramul Sfantei Marii (Panaghia in limba greaca). Biserica este mare, impunatoare si intrucat prindem din urma grupul de englezi ascultam prezentarea facuta de ghida. Biserica a inceput sa fie construita in sec. 18 dar din lipsa banilor nu a putut fi terminata decat peste zeci de ani. Peretii bisericii sunt din marmura iar elementul principal din interior este icoana Fecioarei Maria veche de sute de ani si care parca te priveste din orice unghi... Din pacate in biserica era interzis a se face fotografii asa ca am respectat aceast lucru. Ne-am inchinat si am cumparat pentru a le oferi drept cadou cateva mici iconite care costau 3 euro. In spatele bisericii se afla cimitirul satului si din curiozitate am mers si nu am fost deloc surprinsi sa vedem ca cei ingropati acolo aveau toti peste 80 de ani!

Am coborat pe stradutele inguste am intrat in cateva magazine de suveniruri clasice dar si in cele specializate in celebra miere de pin sau fructe in miere. Arata foarte frumos, sunt cadouri excelente iar un borcan de miere costa cam 8 euro, fructele in miere costa in functie de marimea borcanelor aflate in forma foarte frumoasa intre 3,5 si 7 euro. Merita din plin sa cumperi asemenea produse... eu am luat pentru a le oferi cadou... Magazinele au si alte produse traditionale - vinuri, uzo, rahat, bomboane, ulei etc... toate atragandu-te deopotriva! Bani sa ai! Amabilitatea celor care vand este ca peste tot extraordinara... nu ai senzatia aceea clasica de acasa ca esti pandit sa nu furi ceva...

Ne reintoarcem la locul cel mai frumos din sat, cel al izvoarelor si al platanilor uriasi... Prindem o ocazie unica... nici un turist nu vine in urmatoarea jumatate de ora... ne relaxam la umbra copacilor, ascultam linistea din jur, facem cateva fotografii si urcam intr-un loc mai inalt unde casutele stau parca la marginea vailor suspendate. Trecem pe langa un grup de batrani greci relaxati, care cred ca aveau cel putin 80 de ani fiecare, ii salutam si gasim cel mai frumos loc de unde imaginea de ansamblu a satului dar si privelistea minunata asupra intregului golf este de-a dreptul fantastica... esti prea impreionat si ramai fara grai... imi fixez mental aceasta imagine in speranta ca voi reusi acasa, in viata cotitdiana sa mi-o reamintesc si sa ma relaxez astfel... Facem cateva fotografii...

Colindam iar ulitele curate, pietruite si raman cu o imagine unica. Sunt la un momendat singur pe o mica straduta pe care la o mica ferestra vad chipul unei femei in varsta, frumoasa inca si cu parul alb, care astepta parca sa treaca cineva pe strada... surprins o salut dand usor din cap si atunci am primit drept rasplata cel mai frumos si parca mai fericit zambet posibil... e un lucru care m-a emotionat...

Mergem sa vizitam celebra si renumita fabrica de ulei. In acest moment nu se lucreaza, oricum fabrica e foarte mica dar admiram si fotografiem utilajele vechi care dau se pare cel mai autentic ulei de masline... Intram in magazin si cumparam mostre de ulei de 250 mililitri cu 2 euro, masline negre stafidite thasosiene cu 2 euro punga de 200 grame si cate un sapun fabricat manual cu ulei de masline la pretul de 1 euro. Cumparam cate putin din fiecare pentru a le oferi cadou rudelor si prietenilor. Doamna care vinde ne roaga sa incercam uleiul... Ne da o lingurita mica si un pic de ulei galben, gros si parfumat... gustul este uluitor de bun... ne spune uitandu-se la pielea noastra ca este foarte bun pentru plaja... stiu acest lucru din vizitele anterioare in Grecia.

Ne intoarcem si iar colindam pe stradutele pe care deja le vizitasem si pe care le stiam de parca am mai fi fost pe acolo... nu ne saturam de imaginile deja cunoscute. Hotaram sa incercam si traditionalele bucate grecesti asa ca ne oprim in piata centrala la taverna cu platanul urias vechi de 500 de ani si la umbra lui ne comandam specialitati grecesti-salata greceasca mare si foarte gustoasa, miel la protap-portie uriasa la 6,5 euro si o portie cu calamari... totul cu vinul roze al casei la 4 euro carafa de 500 ml... ne-a costat cam 35 euro cu bacsis cu tot dar a fost excelent... la sfarsit am primit ca peste tot inghetata din partea casei si carafa cu apa rece, aburinda...

Gata din pacate se apropie ora sosirii autobuzului si a intoarcerii acasa la vila... autobuzul vine la ora programata 15,05 si ne urcam incantati de cele vazute, insotiti de alaiul galagios al doamnelor cu bidoane de ulei drept amintire, fericite de o asemenea captura...

Admirati va rog si voi minunatele poze din acest sat unic pe care sper sa reusesc sa-l revad.

---

VIZUALIZĂRI: 22595 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI