GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Expoziția Inima Aurului Dacic de la Valea Albă, Grădiștea de Munte, Hunedoara
TIPĂREȘTE
URMARE de aici
După ce am vizitat monumentul istoric Sarmizegetusa Regia, am coborât 4 kilometri cu autocarul și ne-am oprit în Valea Albă, la Expoziția Inima Aurului Dacic.
Expoziția este deschisă zilnic iar taxa de vizitare este de 5 lei/ persoană.
Aici sunt expuse replici după faimoasele brățări dacice, kosoni, matrița din bronz, lana de aur, artefacte dacice, toate sunt aranjate într-un decor reconstituit. Pe pereti avem panouri informative cu fotografii, editate bilingv, in limbile romana si engleza.
Sub titlul " In căutarea comorilor regilor daci", pe un perete avem expus un panou informativ cu Columna lui Traian, cu scena 138 ilustrând Comoara, care poate reprezenta tezaurul lui Decebal.
În această scenă este ilustrat jaful soldaților romani care încarcă, pe catâri și în carele legiunilor romane cuceritoare, obiecte, lingouri, bijuterii, comori, etc., din aur și argint. Conform cronicilor cunoscutului istoric roman Dio Cassius, legiunile romane au transportat la Roma 165.000 de kilograme de aur și dublul acestora în argint, sub formă de obiecte. Trupele romane au cucerit Dacia pentru a o jefui, aici găsindu-se cele mai mari cantități de aur din Europa. Dacia a fost ultima țară din Europa pe care romanii au cucerit-o, doar în proporție de 14 % și prima țară din care au plecat.
Moneda rară din argint Regalion/ Regalianus (un strănepot al lui Decebal care a alungat trupele romane de pe teritoriul Daciei cu mult înainte de Aurelian), are o valoare foarte mare, ea se vinde la licitație cu 60.000$.
În anul 1543, s-a descoperit un tezaur fabulos în munții Orăștiei, constând în zeci de mii de monede de aur și alte obiecte, o parte rămânând în proprietatea cardinalului G. Martinuzzi iar cealaltă parte a fost trimisă la Viena pentru colecția imperială.
În perioada 1802-1804, în zona munților Orăștiei se consemnează exodul căutătorilor de aur, se descoperă foarte mult aur sub forma monedelor Koson, aproximativ 2700 de monede, care ulterior au fost topite și valorificate de Imperiul Habsburgic.
Jaful obiectelor din aur a continuat și continuă și în anii de după 1990, comorile fiind înstrăinate pe piața neagră, mii de obiecte pierzandu-se, statul răscumpărand ulterior doar o parte dintre acestea.
Un caz fericit este tezaurul de Kosoni descoperit de un pădurar pe platoul Târsa-Luncani din Munţii Orăştiei, în 1996-1997, când toate cele 522 de monede de aur au intrat în posesia unor institute abilitate.
Încă mai sunt multe comori care urmează a fi “descoperite”, ... de" norocoși"!
Un alt exponat pozitionat intr-un colt al camerei, este "lâna de aur", o tehnică primitivă care s-a păstrat mult timp, adică blana din lâna de oaie care scufundată în râu reține aurul aluvionar. Procedeul de colectare a aurului aluvionar cu ajutorul blănii de oaie a fost larg răspândit în perioada preistoriei și postistoriei a Europei. Granulele de aur se depuneau pe blană și apoi blana se lăsa la uscat, dupa care se colectau granulele de aur prin scuturarea și pieptănare lânii.
Istoria spune că dacii puteau stoca anual între 15-20 de tone de aur.
Rezerva estimată înainte de războiul daco-roman era de 1000 de tone. Unde este restul aurului dacă la Roma au ajuns doar 165 de tone?
Se spune că, Comoara Dacică este protejată de blestemul șarpelui!
În partea dreaptă a intrării în sala de expoziție, sunt expuse copii ale faimoaselor zece brățări de aur găsite în anul 2000 de către căutătorii de comori într-o groapă.
Brățările de aur de la Sarmizegetusa Regia fac parte din patrimoniul mitologic și simbolistic al unor ritualuri religioase ale Daciei, de la mijlocul sec. I î. Chr.
Brățările au fost realizate dintr-o singură tijă de aur, prelucrată la rece și decorată prin ștanțare, gravare și pansonare. Greutatea lor este cuprinsă între 682- 1196 grame.
Matrița de bronz de la Sarmizegetusa Regia
Un alt exponat așezat central, este Matrița de bronz descoperită accidental de către Vladimir Brilinsky, administratorul sitului, în urma prăbușirii unui copac în noaptea de Sânziene, în anul 2013.
Matrița a fost produsă aproximativ în urma cu 2000 de ani și era folosită pentru obținerea de bijuterii, medalioane, accesorii, decorațiuni din foi de aur și argint.
Aceasta are o formă geometrică cu opt fețe, are aproximativ 8 kilograme, este din bronz, decorată în negativ cu reprezentări zoomorfe reale sau fantastice: lei, lupi, vulturi, grifoni, antilope, ursi, mistreti, cai, zimbrii, iepuri, hipoptami... lupi cu aripi, animale batandu-se.
Într-un colț al sălii sunt expuse copii ale monedelor Koson, care au circulat numai pe teritoriul Daciei, datate în a doua jumătate a sec. I î. Chr. fiind atribuită regelui Koson a cărui domnie a urmat după Burebista.
Artefactele originale sunt expuse la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva.
Vă recomand să vizitați acest muzeu dar și pe cel de la Deva unde sunt expuse în original artefacte, sa cititi despre comorile dacilor si sa fiti constienti ca inca mai sunt multe comori ascunse.
Trimis de Dana2008 in 27.03.18 17:53:16
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în COSTEȘTI [HD].
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Dana2008); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
"lâna de aur",
ECOURI la acest articol
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Descoperă Sarmizegetusa Regia [M-ții Orăştiei], COSTEȘTI [HD]" (deja existentă pe sait)
Rog așteptați...
@Dana2008:
Mi-a scapat locul asta interesant! De retinut! Felicitari pentru articol si multumesc pentru pont! ????
@Dana2008: Am batut cu pasul toata zona in studentie, cu rucsacul in spinare. La Sarmisegetusa am innoptat in curtea unui localnic care ne-a lasat sa montam cortul la el in batatura. N-a vrut niciun ban. I-am lasat niste zahar pe care-l aveam la noi pentru ceai si cafea. Pe vremea aceea zaharul, uleiul si celelalte erau rationalizate. Am stat toata noaptea cu gazda la povesti. Oamenii locului stiu multe despre aur, insa le e cam teama sa vorbeasca.
E bine ca ai scris aceste articole. Nu mai spun ca sunt scrise si frumos. E bine pentru copiii nostri. Sa le citeasca si sa afle ca suntem aici de mii de ani. Pentru ca din cartile de istorie afla alte bazaconii. Daca nu se schimba nimic, in cateva generatii ne pierdem identitatea nationala.
Felicitari pentru lectia de istorie pe care ne-ai predat-o.
Foarte interesant! Eu, pasionat defel de istorie am rămas încântat să aflu lucruri pe care chiar u le stiam!
@Dana2008:
Foarte interesant articol și o bună recomandare. Este o parte din istoria si mitologia noastra. Cat priveste legenda șarpelui, ea, variante ale ei, încă circulă prin zonă și se spune că dacă cineva găsește un obiect vechi de aur și-l aduce în casă, în scurt timp apare șarpele care mușcă hoțul.
Am citit tot așa, mai multe legende, cum că acea comoară a lui Decebal a fost găsită, unele spun chiar de romani și dusă la Roma, altele de contele Kendeffy, după altele se zice că o mare parte din aur ar fi ajuns la Suleyman Magnificul drept plată pentru un scaun domnesc. Cine știe care e adevărul dar poveștile sunt tare frumoase.
@Dan&Ema: Mulțumesc frumos pentru vizită, ecou și aprecieri!
La acest muzeu sunt doar informații, copii de artefacte, e un fel de culoare galbenă la semaforul care te pregătește pentru "verdelele" care îți trezește conștiința pentru a te informa și de a-ți căuta originile, de a fi treaz la ceea ce întâmplă în jurul tău, de a înțelege mai mult decât pot înțelege persoanele care sunt ținute în dezinformare... de ce la școală nu învață copiii noștri istoria adevărată, nu învață să fie mândri că sunt urmașii dacilor, ... ?
Aur mai este mult ascuns în munți... România este o țară cu multe bogății (vezi Rosia Montana).
Călătorii plăcute!
@ghisor: Mulțumesc frumos pentru vizită, ecoul frumos și aprecieri!
Da, eu sunt atât de emoționată după ce am citit în ultimul timp despre Sarmizegetusa Regia și despre comorile dacilor.
Insist în grupul meu de prieteni să citească aceste două articole atât ei cât mai ales copiii sa fie mândri că sunt români, urmașii dacilor liberi!
Nu înțeleg de ce se propagă în școli dezinformarea, ar trebui crescute generații vigilente, corect învățate despre istoria reală a neamului nostru... cum spuneai, să nu își piardă identitatea națională!
Călătorii plăcute și spor la scris si citit!
@iulian68: Mulțumesc frumos pentru vizită, ecou și aprecieri!
Să știi că am aflat și eu multe adevăruri istorice relatate de istorici.
Călătorii plăcute și spor la scris!
@elviramvio: Mulțumesc frumos pentru vizită, ecou și aprecieri!
Când vom afla adevărul istoric?
Am citit foarte multe declarații despre comori dacice care se află în diferite peșteri, despre însușirea unor obiecte - comori dacice...
Mult aur s-a scos din România și s-au topit obiecte și artefacte din aur atât pe vremea romanilor cât și a Imperiului Austro-Ungar și cine știe prin câte alte locuri...
E foarte interesant trecutul nostru.
Călătorii plăcute și spor la scris și citit!
Deci, am o idee să putem pentru ca să șutim aurul din lână: o scuturăm, în aer, iar noi stăm lângă ea și respirăm cât mai profund, inspirăm tot aerul din cameră, dacă putem!
Pe urmă, stăm în apnee, ieșim afară și tușim tot aerul cu aur cu tot, de ne-a intrat în plămâni. Și, tot așa, vreo câteva sute de ani, hm, ce zici, am idee bună?
Cât despre aurul de n-a mai ajuns la romani deși l-au colectat de la daci, să cercetăm analele istoriei: o fi fost vreo formațiune tribală pe atunci, numită ”pesedeus”? Condusă de ”Dragnealis”, cel mai șmecher și mai avar dintre traci? Că, dacă drumul aurului trecea prin Teleormanus, este explicabil ! Plus că, pe atunci, nu existau membrii ai populației kovesiene, este demonstrat istoric !
Gata, nene web, nu, nu fac politică! Mea culpa, nu mă putui abțîne!!! Dar, Dragnea a început!
@Yersinia pestis:
Faina solutia asta. Ma bag si eu. Promit sa stranut cand trebuie!
@Dan&Ema: Fii pe pace, dacă o faci pe niznaiul și nu mai vrei să strănuți, te gâdilim cu pana sub nas și tot nu ne lăsăm!
Legenda oilor băgate-n apă ca să ia aurul pe blană este și în Vrancea, la Mănăstrirea Valea Neagră din Nistorești. O întrebare persistă, oile știau ce urma să pățească. Erau îmbrăcate cu blana respectivă sau deposedate. Că, dacă erau deposedate deja, dacii aveau colesterolul extrem de mărit, la câtă carne trebuia să bage-n ei!
Dar, ideea este bună, așa că m-am decis, nu mă mai rad pe cap, intru-n apă și iau cât aur încape. Așa, pe chelie, fuge, dracului, tot în apă...
@Yersinia pestis: ????????????
Multumesc frumos pentru vizită, ecou și aprecieri!
Călătorii plăcute și spor la scris!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2019 Sarmizegetusa Regia – cetatea-nucleu a civilizației dacice — scris în 17.09.19 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Sarmizegetusa Regia toamna — scris în 21.10.18 de nickhope din SâNGEORZ-BăI [BN] - RECOMANDĂ
- Jul.2018 Ruinele Cetăților Dacice — scris în 18.07.18 de Ffrom din CLINCENI - RECOMANDĂ
- Apr.2017 Sarmisezegetusa Regia, Grădiștea de Munte — capitala regatului Dac condus de Burebista — scris în 26.03.18 de Dana2008 din TîRGU MUREş - RECOMANDĂ
- Aug.2016 Sarmisegetuza Regia – cel mai enigmatic loc al antichitatii, inima DACIEI strabune — scris în 13.03.17 de buterfly* din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Mar.2016 Acasă la DACII LIBERI - Sarmizegetusa Regia — scris în 27.03.16 de Zoazore din BRăILA - RECOMANDĂ
- Jan.2016 Drum asfaltat către Sarmizegetusa Regia — scris în 24.01.16 de Fata de dac din DEVA - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată