Intoarcerea la origini

TIPĂREȘTE

De-abia ce m-am intors pe 1 Iunie din Tara Hategului (vezi impresii) prilej cu care am vizitat intre multe altele si Cetatea Ulpia Traiana din Sarmizegetusa (vezi impresii), cea romana, sub indrumarea dlui Florin, administratorul Pensiunii Ulpia Traiana din Sarmizegetusa (vezi impresii) si cel mai tare ghid din zona si iata ca gandul ce mi-a dat tarcoale s-a pus in practica: vizitarea cetatilor dacice in general si in mod deosebit Sarmizegetusa Regia.

Pai cum aveam drum de la Timisoara catre Bucuresti, e drept cu o ora de plecare si o ora de sosire destul de clar definite, am gasit la limita o fereastra pentru a creiona traseul amintit de asa natura ca sa treaca pe la cetatile dacice din Muntii Orastiei / Sureanu.

Acces si retragere

Accesul l-am facut pe ruta Timisoara – DJ592 – Buzias – Lugos – DN6 – Caransebes (centura) – DN68 – Portile de Fier ale Transilvaniei – Sarmizegetusa (romana) – Hateg – DN66 (E79) – Calan – DC51A – DC55 – DJ668A – DJ705J – Ludestii de Jos – DJ705A – Costesti. Circa 200 km si 3 ore (de condus speedy). Drumurile foarte bune, dupa Calan bune.

Aici intalnim o poarta, care ne transfera in zona cetatilor dacice. Imediat in dreapta cum am venit avem 2 indicatoare: catre Cetatea Blidari (2 km) unde se urca pe jos si dreapta dreapta catre Cetatea Costesti Cetatuia (3 km) unde se poate urca si cu masina, dar cu foarte mare prudenta. Noi vom vizita in articolul de mai jos Cetatea Costesti Cetatuia.

Dupa ce revenim in drumul principal (DJ) continuam accesul spre alte cetati, spre munte. Asfaltul se termina in 100 metri si de aici urmeaza 18 km de drum neasfaltat partial destul de batatorit cu portiuni unde poti conduce si cu 50 km /h dar si cateva sectoare de drum unde bagi a-ntaia (viteza I). Timp necesar 45 – 60 minute depinde de … gropi si stilul de a conduce in atare situatii. Urmam la inceput firul paraului Orastie, apoi ne indreptam tot mai curajos in pantecul muntilor. Si deja veti intelege de ce a fost romanilor atat de greu sa cucereasca Sarmizegetusa Regia. Continuam prin localitatea Gradistea de Munte si inca putin, ba inca mai mult, si totusi putin, si ajungem in larga parcare de langa zidurile cetatii Sarmizegetusa Regia. Suntem in Muntii Sureanu.

Dupa ce vom vizita superbul sit arheologic de la Sarmizegetusa dacica, o luam binisor inapoi pe acealasi drum neasfaltat solicitant pentru bucsi si amortizoare, dar parca a mers mult mai repede la vale. Revedem asfaltul, poarta, Costesti-ul. Vor urma alti 400 (da, patru sute) de km si 5 ore bune (speedy) pana la Bucuresti via DJ705A – Ludestii de Jos – DJ705A – Orastie – DN7 (E68) – apoi urcam pe autostrada A1 – centura Sibiului – DN1 – DN7 (E81) – Ramnicu Valcea (centura) – Pitesti (centura) – A1 – Bucuresti.

Va invit acum sa calcam pe urmele stramosilor nostri!

Introducere in lumea cetatilor dacice - Extras din ghidvideoturistic.ro:

Cetatile dacice din zona – Costesti Cetauie, Costesti Blidaru, Piatra Rosie, Sarmizegetusa Regia, altele - sunt cetati construite din piatra. Impresionante sunt zidurile lor groase. Cu siguranta, amplasarea lor are si un rol strategic. Acesti munti sunt foarte impaduriti si ne putem imagina ca acum 2000 de ani erau complet impaduriti, ceea ce conferea un avantaj dacilor, atunci cand aveau de aparat teritoroiul si avutiile lor. Toate cetatile dacice au avut un caracter monumental, stand marturie a unei civilizatii infloritoare.

“”Dupa primul razboi daco-roman (101-102), prin prevederile tratatului de pace, Decebal a fost obligat sa-si demanteleze partial fortificatiile, inclusiv pe acelea ale capitalei, dar in anii 103-104 le-a refacut, pe unele chiar le-a completat cu elemente de fortificare. In timpul celui de-al doilea razboi daco-roman (105-106) si imediat dupa el, cu exceptia Sarmizegetusei, toate cetatile dacice au fost incendiate si distruse de romani. La Sarmizegetusa a ramas o garnizoana romana, care mai intai a reaparat stricaciunile pricinuite zidului cetatii in timpul asediului ei si apoi a largit-o la dimensiunile actuale. Garnizoana era formata dintr-un detasament al Legiunii IV Flavia Felix si a ramas pe toata durata domniei lui Traian.

Aceste vestigii ale trecutului dovedesc existenta unei economii infloritoare bazate pe utilizarea pe scara larga a fierului si pe schimburi active cu regiuni apropiate sau mai indepartate, in special cu cetatile grecesti de la Pontul Euxin si cu Imperiul Roman.

Valoarea ansamblului siturilor arheologice din Muntii Sureanu a determinat includerea lor, in anul 1999, pe lista Patrimoniului Mondial Unesco, complexul de cetati dacice fiind realizari exceptionale, de mare anvergura ale civilizatiei dacice, unice in Europa. ””

Cetatea Dacica de la Costesti Cetatuie - documentatie

Urcam cu prudenta cu masina pana la cativa metri de cetate pe un drum destul de rupt si pe alocuri abrupt. Cu sigurnata ear mai placut sa fi lasat masina jos la indicator sis a purcedem ca. 2 km la pas, dare ram pe de o parte contar timp, pe de alta, ploaia sattea sa inceapa din clipa in clipa si obiectivul principal al zilei – Regia – statea sub semnul va ploua sau nu va ploua, vom putea vizita sau nu?

Dealul pe care este amplasata cetatea are altitudinea de 561 m. Aceasta cetate avea un rol de aparare. Tot aici exista o asezare dacica, cetatea fiind si resedinta a regilor daci. Fiind prima mare cetate din zona si accesul in munte nefiind posibil decat pe putine cai de acces, aceasta cetate, avea rol de a proteja calea principala catre Sarmizegetusa Regia.

Primul sistem defensiv al cetatii era un val de pamant care inconjura platoul superior al dealului si terasele de sub el. In acesta erau infipti stalpi grosi din lemn legati intre ei de o impletitura de nuiele erau lipite cu pamânt. In spatele acestei “”plase”” se adaposteau aparatorii cetatii. Cetatea nu avea sant de aparare. Zidul nu inconjura complet dealul, el a fost construit doar in partile în care panta era lina deoarece accesul era mai usor. Acest tip de zid a fost botezat de specialisti murus Dacicus (zidul dacic).

Zidul avea cel putin 3–4 m inaltime, era gros de 3 metri, avea doua fete, una exterioara si una interioara, si era format din blocuri din calcar taiate regulat, impresionat! (opus quadratum). Aceste blocuri aveau dimensini variabile: 60–80 cm lungime, 40–60 cm inaltime si 30–40 cm grosime. Intre cele doua fete ale zidului se aseza o umplutura (emplecton) de pamant si pietre neprelucrate. Pe coama zidului erau asezate trunchiuri groase de copac care erau despicate in lungime. Aceste trunchiuri erau înclinate spre exterior pentru ca apa de ploaie sa se scurga, si erau acoperite cu pamânt batut pentru a nu putea fi incendiate.

Cetatea a fost distrusa in anul 106 de romani si nu a mai fost niciodata reconstruita.

Cetatea Dacica de la Costesti Cetatuie - Impresiile personale

Lasam acum documentatia despre aceste locuri trecand la impresiile personale. Locul prezinta o ruina de cetate, aparent parasite. Nu se plateste bilet de intrare, nu exista nimeni care sa ne intrebe de sanatate. Este insa evident ca cineva raspunde de amenajaarea, fie ea si la minima rezistenta a locului, pentru ca nu sunt balarii care sa inunde caile de acces. Exista panouri explicative. Astfel identificam la intrare in stanga valul de pamant, in fata zidurile groase. Mai urcam usor si ajungem la turnul unei locuinte, asa cum ne spune placuta indicatoare. Si apoi la inca unul.

Popasul la aceasta cetate nu necesita foarte mult timp (30 – 45 minute) datorita zonei vizitabile nu foarte intinse si a lipsei altor informatii.

In curtea cetatii intalnim numerosi ciresi, meri si fragute, asa ca putem servi o gustare naturala si binemeritata.

Sarmizegetusa Regia - documentatie

Sarmizegetusa Regia este obiectivul turistic de top intre cetatile dacice. Aici era resedinta regilor daci, aici era capital Daciei de dinainte de cucerirea romana. Cetatea, situata pe dealul Gradistei la 1200 metri altitudine era cea mai mare si cea mai protejata dintre cetatile dacice. Astazi cetatea se afla in perimetrul localitatii Gradistea Muncelului si este inclusa pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Denumirea de Sarmizegetusa, de origine dacica, apare in documente istorice in diefrite forme fonetice ale limbilor greaca si latina.

Conform sursei ghidvideoturistic.ro:

“”Fortareata, un patrulater alcatuit din blocuri masive de piatra (murus dacicus), a fost construita pe cinci terase, pe o suprafata de aproximativ 30.000 m². Sarmizegetusa continea deasemenea o zona sacra. Printre cele mai importante si mari sanctuare circulare dacice se afla si Calendarul Circular.

Zidul cetatii avea 3 m grosime si o înaltime de aproximativ 4 - 5 m în momentul finalizarii constructiei lui. Deoarece zidul care îngradeste o suprafata de circa 3 ha este construit în asa fel încât respecta marginile înaltimii, cetatea are o configuratie mai neobisnuita, de hexagon cu laturile inegale. În apropiere, spre vest, se afla, pe o suprafata de 3 km, o întinsa asezare civila, în care se observa foarte multe locuinte, ateliere, magazii, hambare, rezezervoare de apa. Sanctuarele circulare sunt doar doua. Se remarca si pavajul de andezit sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc. Obiectele de dimensiuni reduse, gasite la Gradistea Muncelului sunt de forme si dimensiuni diferite. Ies în evidenta un vas cu o inscriptie cu litere ale alfabetului latin, „DECEBALVS PER SCORILO”, niste blocuri de calcar cu litere grecesti si monedele din aur cu înscrisul „KOSON”.

Civilii locuiau pe lânga fortareata, pe terasele construite în josul muntelui. Nobilimea dacica avea apa în rezidentele lor, adusa prin tevi ceramice. Inventarul arheologic gasit la sit dovedeste ca societatea Dacica avea un standard înalt de viata.

Capitala Daciei a atins apogeul sub Decebal, regele dac înfrânt de Imperiul Roman in timpul domniei împaratului Traian. Dupa înfrângerea dacilor, cuceritorii au stabilit o garnizoana militara acolo si au început sa darâme cetatea. Noua capitala romana, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost construita la o distanta de 40 km de Sarmizegetusa Regia. Împaratul Hadrian, voia ca noua capitala construita de Traian sa fie perceputa ca o continuatoare a celei dacice, de aceea i-a si adaugat numele de Sarmizegetusa. ””

Sarmizegetusa Regia - Impresiile personale

Lasam acum documentatia despre aceste locuri trecand la impresiile personale. Dupa ce amortizoarele si bucsile masinilor Dvs v-au boscorodit pentru suprasolicitarea la care le-ati supus (cel mai important este sa nu planga baia de ulei!), Dvs veti spune ca a meritat drumul si boscorodeala pentru ca v-ati dorit sa ajungeti aici la origini. Din spusele mai multor pesoane acest drum asa neasfaltat arata mult mai bine (in buna parte nivelat) fata de acum, cativa ani, si speram sa arate mai prost fata de anul viitor, pentru ca se pare ca il paste asfaltarea. De altfel cateva minipasaje (podete) aflate aproape de destinatia finala sunt deja asfaltate. 1% da, restul ar fi logic sa urmeze.

O parcare larga gazduieste masinile care s-au incumetat pana aici si o casa de bilete contra tarifului de 5 lei va ofera biletele de intrare la obiectiv.

Intrarae se face pe la poarta de vest. Trebuie spus ca toata zona vizitabila a sitului de la Sarmizegetusa Regia este intesata de panouri explicative. De la inceput intalnim o intersectie de drumuri marcata corespunzator: traseul de vizitare 1, resp. 2.

Purcedem pe traseul 1, pe o carare prin padure. Afara ploua fin, atat de fin ca parca nici nu te uda. E taman placut pentru o plimbare in aer liber. De altfel in scurta zona impadurita nici nu percepeai ploicica, care oricum avea sa se opreasca cateva minute mai tarziu. In lungul potecii intalnim banci din lemn construite pentru cei ce doresc sa isi traga sufletul sau suflul.

Ajungem la panoul Fortificatia de unde aflam primele informatii cum ca de exemplu cetatea a fost ridicata intr-o zona amplasata intre cartierul civil si zona sacra sau alte informatii pe care deja vi le-am prezenta din cealalta sursa.

Dupa ceva pasi prin padure ajungem si la poarta de est unde se vede foarte bine conturat zidul cetatii ce urca in panta perependicular pe directia din care am venit si tot aici reintalnim traseul 2. Din acest punct de cota, traseul nostru coboara usor pe langa drumul pavat care impresioneaza prin blocurile de piatra aliniate care cu 2000 de ani in urma erau probabil perfect lipite unul de altul. Acest drum avea un rol aparte intrucat conducea catre piateta pavata si zona sacra si temple. Aici langa drumul pavat, este un loc frumos de belvedere de unde se preteaza sa fotografiati partea cea mai spectaculoasa a obiectivului nostru de vizitat (templele, zona sacra).

Zona sacra este cea mai spectaculoasa. Este zona unde cu siguranta este un centru energetic. Intalnim multe blocuri masive de calcar si andezit. Sa nu ignorati atentionarea vizibila referitoare la vipere! Una din constructiile importante ca dimensiuni de aici este templul mare de andezit de forma patrulatera avand nu mai putin de 60 coloane. Bineinteles ca acum este sub forma de ruina dar sunt foarte bine evidentiate fragemente din coloane, ruina neavand insa amploare pe inaltime. Se deduce usor tehnica ridicarii coloanelor din andezit pe principiul lego (sau invers!). Piesele paralelipipedice din andezit aveau la capete o forma care iesea in afara respectiv o scobitura inauntru unde 2 piese emergente se imbinau.

Zona este strabatuta de un canal de drenaj original, in care nu putem sa nu fim uimiti de forma slefuita semirotunda a partii sale inferioare.

Pe acelasi nivel se mai gasesc templele patrulatere mici si altarul de andezit. Acesta diun urma este o constructie rotunda precum un ceas cu 10 cadrane. Partea superioara este construita din andezit, iar cea inferioara din blocuri de calcar. Aici se aduceau jertfe zeilor. Pentru curatarea altarului dupa jertfe, acesta este racordat printr-un orificiu la un acel jgheab care forma canalul de drenaj.

Cel mai cunoscut edificiu de la Sarmizegetusa Regia, care se intalneste si in imaginile mediatizate este templul mare circular. Acesta avea o centura dubla din andezit, care se regaseste in sit. In interior se gasersc stalpi din lemn placati cu lut, care sustineau un perete cu 4 intrari dispuse simetric. In centru este o incapere orientata solstitial. Tempul mare circular domina toata platforma din zona sarca.

Pe langa temple in stanga o poteca amenajata coboara circa 200 metri pana la un punct de observatie, unde se intalnesc si alte vestigii. Ne vom intoarce insa pe aceeasi carare in zona sacra unde un alt temple important este descrise pe un panou explicatic, templul de calcar.

In mijlocul zonei sacre, se intalneste si un scoc amenajat cu un izvor de apa potabila.

Acum va trebui sa urcam inapoi pe langa drumul pavat pana la zidul de est unde drumul se ramifica si putem intar pe tarseul de vizitare 2, catre stanga. Aceasta ne conduce in lungul zidului cetatii, prin padure, pana in locul de la intrare unde se intersecteaza din nou cu traseul 1.

Concluzii

Eu voi spune apasat ca a meritat decizia de a vizita Sarmizegetusa Regia, ba chiar ma intreb cum de pana acum nu imi facusem timp si drum sa o vizitez. Va recomand o vizita la Sarmizegetusa Regia, iar daca va veti aloca mai mult timp decat mine, va veti incarca energetic si mai mult decat am facut-o eu…...

---

VIZUALIZĂRI: 3791 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI