Romania in 7 zile/ Partea III-a Maramures

TIPĂREȘTE

“Exista un colt de tara in Romania unde destinul uman s-a impletit atat de strans cu acela al padurilor dimprejur incat istoria a fost scrisa parca nu pe hartie ci pe lemn, unde traditiile s-au transmis parca nu prin cuvinte ci prin semne incrustate pe trunchiurile de copac devenite porti si case si unde credinta stramoseasca si-a gasit expresia nu in catedrale de piatra ci in modeste biserici de stejar si brad cu turlele insa inaltate pana la cer. Acest loc se scheama Maramures!”

George Cristea

Am ales sa incep aceste impresii cu un citat pentru ca domnul Cristea a evidentiat lucrul care face acest loc unic si deosebit in Romania, adica maiestria cu care oamenii au stiut sa foloseasca lemnul pentru cele necesare atat pentru trup cat mai ales pentru suflet si nu intamplator am ales aceasta zona pentru a-mi petrece ultimele doua zile impreuna cu prietenii din Australia in micul circuit prin tara.

Daca intrebi un cunoscator unde sunt cele mai frumoase monumente din lemn din Europa va raspunde in primul rand Norvegia si in al doilea rand Romania. Eu zic ca nu este asa, singura diferenta este ca bisericile de lemn din Norvegia sunt considerabil mai mari prin dimensiuni deoarece exista doua metode traditionale de constructie ale acestora anume tehnica “fachwerk” care consta in dispunerea barnelor intr-un schelet pe verticala care se umple cu material lemnos si tehnica “blockbau” care consta in realizarea peretilor din barne pe orizontala, prin forta lucrurilor aceasta tehnica folosita cu precadere in Maramures nu permite realizarea de constructii de lemn de dimensiuni mari caci de obicei peretii au lungimea barnei de baza, asa ca bisericile de aici nu sunt mai lungi de 12 /17 metri deci mult mai mici decat cele din Norvegia, insa au doua elemente caracteristice care le dau un plus de frumusete, anume pritvorul (situat intotdeauna in partea de vest, este deschis si prevazut cu stalpi de sustinere ornamentati cu figuri geometrice stilizate) si turnul expresie a unei indrazneli rar atinse in domeniul constructiilor de lemn din Europa...

Daca vreti sa mergeti de la Borsa spre Sighetul Marmatiei cu scopul de a ajunge la Sapanta exista doua variante pe valea Viseului sau pe valea Izei, eu am ales valea Izei pentru multitudinea de biserici de lemn aflate aici printre care voi enumera pe cele din Bogdan Voda, Ieud, Rozavlea, Botiza, Dragomiresti si Birsana.

Dintre acestea nu am sa va spun decat cateva cuvinte despre biserica de lemn din Rozavlea pentru ca a fost prima biserica vizitata si in interior, biserica poarta hramul Arhanghelilor Gavril si Mihail si mie mi-a parut una dintre cele mai frumoase constructii din lemn pe care le-am vazut aici, mi-a placut dubla poala a acoperisului, turnul clopotnita impunator, si mai ales pictura din interior care nu seamana cu nimic din ce am vazut pana acum in Romania, si ma refer in general la stilul in care sunt pictate aceste biserici, un stil naiv arhaic si rudimentar insa pe alocuri de o expresivitate si ingeniozitate deosebite. Am sa fac aici o paranteza si voi comenta un moment ceea ce am simtit eu vizitand interiorul acestor biserici, impresia a fost ca in aceste lacasuri de cult chiar te simti aproape de Dumnezeu si le-am perceput ca un loc cald, linistit, un loc in care raul si relele sunt departe un loc al impacarii de sine!

Dupa Rozavlea a urmat Birsana, aici se afla o foarte frumoasa biserica de lemn datata pe la 1720 si pictata in stil baroc in culori alb rosu albastru si ocru auriu dand impresia de luminozitate (lucru mai rar intalnit la bisericile din zona) ce m-a frapat au fost detaliile care exceleaza in precizie, insa in ultimul timp vedeta locului este noul complex monahal, Manastirea Barsana unde trebuie sa recunosc mi-au placut. acele spatii largi, multitudinea de flori si gratia cladirilor din lemn care constituie un tot unitar placut ochiului insa este prea multa opulenta acolo si eu zic ca nu are nimic a face cu idea de manastire!!!

Si cum Cimitirul Vesel din Sapanta este un must see, nu puteam sa-l ratam asa ca iata-ne acolo, din pacate revazand acest cimitir dupa aproape 20 de ani nu pot sa nu constat ca arata mult mai rau, evident un lemn vopsit lasat prada intemperiilor nu poate rezista mai mult de 10/15 ani zic eu, din pacate peste 60% din acele cruci necesita revopsirea urgenta, in plus biserica din cimitir era in reconstructie si locul arata ca un adevarat santier, intamplator la pensiunea unde eram cazati a poposit un cuplu spaniol care veneau de la Brasov special pentru a vedea acest obiectiv, nu auzisera de bisericile din zona insa stiau despre acesta, asa ca eu sper ca se va face ceva in acest sens pentru reconditionarea/revopsirea acelor monumente.

Pentru cazarea din Maramures ma interesasem in prealabil si nu aveam nevoie de rezervare in statiunea Suior, insa fiindca ne-am lacomit sa vedem cat mai mult timpul a trecut mult prea repede asa ca eram toti obositi si infometati si am cazut de accord sa incercam la prima pensiune care ne iese in cale, asa ca aflandu-ne pe drumul care leaga Sighetul Marmatiei de Baia Mare in localitatea Sat Sugatag ne-am oprit la pensiunea Tincu si bine am facut!!! O pensiune moderna clasificata la 3 margarete (70 lei camera +20lei mic dejun si cina), unde datorita gazdelor inimoase ne-am simtit ca acasa, de fapt mai bine ca acasa avand in vedere ca doamna Tincu gateste exceptional si domnul Tincu are o palinca trasnet intr-o sticla fermecata care nu se goleste niciodata!

A doua zi am plecat spre Baia Mare pentru a vizita Muzeul de Mineralogie despre care am scris aici apoi ne-am intors in Sat Sugatag prin Baia Sprie-Surdesti-Cavnic-Budesti-Calinesti adica pe Valea Cavnicului si a Coseu-lui.

Pe Valea Cavnicului la 10km sud est de Baia Sprie se afla biserica din Surdesti poate cea mai cunoscuta in afara granitelor tarii. Datata in anul 1724 masoara cam 18m lungime 8m latime si 12m inaltime pana la coama acoperisului, pana aici nimic neobisnuit insa deasupra acestora tasneste spre cer uluitoarea clopotnita atingand 54m care pana nu de mult faceau din aceasta cea mai inalta constructie de lemn din Europa.

In interior pictura realizata de catre Stefan Zugravul in 1783 este partial stearsa insa o serie de icoane foarte frumoase pictate tot de catre acesta compenseaza acest lucru si desavarsesc decoratia interioara.

In Budesti exista 2 biserici de lemn si anume Biserica din Budesti Susani construita in 1628 este una din putinele biserici de rit ortodox din zona, majoritatea fiind Greco Catolice, aici am vazut una dintre cele mai frumoase timpe pictata cu scene superbe precum Isus pe Cruce, Fecioara Maria si cei 12 Apostoli, pe peretele de sud al naosului exista o reprezentare a lui Isus cu un chip deosebit, un chip cu ochi mari care ma priveau cu o tristete senina, apoi apar scene din vechiul testament cu Adam care sapa pamantul si Eva care toarce un fuior, sincer nu ma mai saturam sa privesc la toate acestea. Biserica de lemn din Budesti Josani este datata la 1643 si poarta hramul Sfantului Nicoara (nume vechi romanesc al Sfantului Nicolae) doua lucruri fac deosebita aceasta biserica turnul clopotnitei ornat cu alte patru turnulete lucru rar intalnit in Maramures si o parte din zalele lui Pintea Viteazul care se afla in pastrare aici pe care nu am avut norocul sa le putem vedea deoarece am gasit acesta biserica inchisa.

A urmat apoi comuna Calinesti care mi-a intarit convingerea ca Maramuresul este inca un muzeu in aer liber, aici am vazut gospodarii intregi din lemn si cele mai falnice si elaborate porti. La pensiunea in care am fost cazati stand de vorba cu gazdele am inteles ca in zilele de sarbatoare localnicii inca merg la biserica in costum traditional si nu exista fata de maritat sa nu aiba cel putin o camasa cu maneci bufante si bordura de dantela tipica Maramuresului.

Am sa inchei aici cu indemnul sa mergeti sa (re) vizitati acest colt al tarii, pentru ca MERITA!

Mai am de spus ca in drumul de intoarcere spre Craiova am poposit la Sibiu cam doua ore pentru a casca ochii in Piata Mare unde avea loc un targ al olarilor, apoi o jumatate de ora la Manastirea Cozia pentru a aprinde o lumanare si apoi acasa la Craiova.

Dupa cateva zile aflandu-ne intr-un restaurant cu specific romanesc la o portie de mici sarmale si tochitura l-am intrebat pe Antony australianul:

-Hai spune-mi sincer ce ti-a placut cel mai mult?

-Mi-a placut totul si mi-a placut ca intr-o tara mica poti sa vezi atatea lucruri diferite!

Va rog daca se poate atasa acest fond sonor: http://www.trilulilu.ro/eueumacovei/6031a78212b8ab

Multumesc!

---

VIZUALIZĂRI: 4019 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI