Minuni Regale si Vegetale: Palatul de Vara si Gradinile Regale (Belvedere)

TIPĂREȘTE

Multa lume intreaba de Belvedere, in ceha “Kralovsky Letohradek” (Palatelul de Vara). Acoperisul, bombat si verde ca o prajitura cu glazura de fistic, e vizibil de pe Podul Carol si atrage atentia. Pana ajung sus insa, ceva se intampla cu entuziastii turisti: ori obosesc … ori nu-l mai gasesc … ori, din lipsa de timp, nu le da voie ghidul. Desi prin castel e simplu, in a ii-a curte interioara pe partea stanga, spre Daliborka, faceti la stanga. Sper ca dupa aceasta descriere sa va faceti timp … si sa-l gasiti … si sa mi-l aratati mie pe ghidul ala care nu va da voie, sa-i zic eu cateva de dulce, in orice limba vrea. Inclusiv in ceha.

Mai norocosi sunt cei care ajung cu tramvaiul 22. Pot sa coboare la statia “Prazsky Hrad” in romaneste “Castelul Praghez” si sa intre pe poarta maiestuoasa din fier forjat si pe alocuri aurit. Ar fi mai bine sa coboare cu o statie inainte, la statia “Kralovsky Letohradek” deci chiar palatul Belvedere. Dar incapatanarea cehilor de a utiliza numai denumirea lor – care-ti incurca limba si urechile daca esti strain – cred ca-i face pe multi sa nu realizeze ce statie e si sa treaca de ea. Aceasta ar fi intrarea din dreptul palatului. Pe ea – sau pe inca o intrare in partea cealalta a castelului - se poate intra si daca vii din directia parcului Letna, sau, cum am venit eu, de la statia de metrou Hradcanska. In orice caz eu pe aici am intrat in descrierea de fata.

Palatul Belverere, denumit si Palatul Reginei Anna, i-a fost daruit acesteia de sotul ei Ferdinand I. Constructia, intre anii 1538 – 1560, este de inspiratie italiana. Acoperisul verde este insa opera lui Hans Tirol si Boniface Wohlmut. Palatul a fost reconstruit in 1836, dupa ani lungi in care a fost dat in folosinta -si distrus – de armata austriaca. O lunga reconstructie a trait si in ultimii ani, si doar uneori au loc expozitii de arta. Este mai mult un observator gratios si mut al vietii din gradina din fata. De evidenta inspiratie italiana, “giardinetto” se mandreste cu o fantana cantatoare, opera maestrului Tomas Jaros din anii 1564-68. Sunetul ca de clopot al picaturilor cazatoare se poate auzi cel mai bine langa fantana sau sub ea.

Gradina a aparut in 1534, Ferdinand I de Habsburg cumparand o vie veche pe care a populat-o treptat cu raritati botanice si plante exotice. Cum gradina avea exclusiv un rol de distractie, au aparut si “Sala Jocurilor de Mingii” in ceha Míčovna cu sgraffito de inspiratie antica, si orangeria.

Cand intri, dupa ce ai admirat fatada palatului, giardinetto din fata si fantana cantatoare, pasesti intr-un ierbar viu. Uriasi, batrani si sfatosi, fiecare copac isi spune povestea, fiind luat in evidenta intr-o harta aflata in doua exemplare la doua capete ale gradinii, dar si in placutele prezente aproape la fiecare dintre ei. Originea arborilor in general si a arborelui de fata special sunt narate in ceha si engleza. Uneori nici una nici alta nu ma ajutau, dar minunata noastra romana, cu originea ei latina, m-a ajutat sa-i identific – carpen, paltin, frasin, artar, platan … Un gingko biloba cu frunzele lui speciale, un alun, o metaseqvoia chinezeasca, nemaipomenit de frumosi si de puternici. Gradina italiana a devenit in multe locuri englezeasca, asa ca abunda in tufe de bujori si rododendroni care fac deliciul primaverii. Marginea din stanga, venind dinspre palat, are in plus o vedere superba asupra Pragai si a Catedralei Sf. Vitus. Un nivel mai jos – accesibil fie pe o scara din dreptul Palatului Belvedere fie prin intrarea din partea opusa, dinspre Hrad – duce la Orangeria Noua care este tot ce poate fi mai space-age, dar nu sare in ochi fiindca este izolata de frumusetile renascentiste din gradina.

Dupa ce traversam un culoar cu o fantana frumoasa, acum in reconstructie, ajungem in partea dinspre Hrad, unde se afla Míčovna, acum sala de expozitie, o alta fantana, si decoratiuni florale regale in forma de fleur-du-lys. O zona separata gazduieste in week-end o expozitie de pasari de prada vii. Acestea ajung la un adapost pentru animale fie ranite, fie ca pui. Sunt ingrijite dar de multe ori nu se mai pot intoarce in natura. Ulii, soimi si bufnite clipesc buimac - asta daca nu au ochii acoperiti - si pe unii puteti sa puneti mana, sub supravegherea ingrijitorului. Se primesc contributii pentru adapostul care se sustine mai mult din fonduri proprii.

Am lasat la sfarsit un copac cu totul special pentru mine. De fapt, nu este copac, sau n-ar trebui sa fie. Este o magnolie japoneza de cel putin 100 de ani. Are dimensiunile unui copac si de multe ori este ignorata in timpul verii, asta daca vizitatorii nu citesc placuta din dreptul ei. La inceputul primaverii insa, timp de o saptamana, este regina necontestata a gradinii. Florile magnifice, mari ca palma, albe ca zapada si parfumate ireal, infloresc primele. Ori aici e buclucul, fiindca gradina este inchisa intre 1 Noiembrie si 31 Martie. Cand primavara a fost timpurie, o vedeam in toata splendoarea de dupa gratiile portii dar este inutil sa incerci sa convingi soldatul de paza sa te lase cinci minute s-o admiri indeaproape. Am insa o poza, nu mai stiu de cand, de acum vreo doua telefoane daca ma uit la obiectiv, si este afisata aici.

Cine are drum prin Praga, retineti, Gradina si Palatul Belvedere mai sunt deschise pana pe 31 Octombrie inclusiv. Daca le ratati, ne vedem pe 1 Aprilie, la magnolie! Serios! :-)

---

VIZUALIZĂRI: 3547 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI