Templul maimutelor - SWAYAMBHUNATH [Kathmandu]

TIPĂREȘTE

Numit si templul maimutelor pentru ca aici exista o turma mare de maimute extrem de agresive spre deosebire de blajinii calugari care le hranesc, se ridica alb si pur spre cerul albastru. Swayambhunath este o stupa budhista pe varful unui deal de unde poti admira o priveliste superba asupra orasului Kathmandu. Stupa este o constructie de tip dom, gol pe dinauntru dar complet inchis, nu se poate intra in interior.

La intrare exista o mica fantana ca un mic lac in mijlocul careia era o statuie. Statuia avea o farfurioara la picioare si toata lumea incerca sa arunce de pe marginea apei un banut in acea farfurie pentru bunastare si noroc. Noi nu am nimerit, vai de capul nostru!

La stupa obiceiul credinciosilor este sa o inconjoare in sensul acelor de ceasornic si sa invarteasca toate mosorelele continand incantatii si mantre, tot in sensul acelor de ceasornic. Noi am ajuns acolo la ceas de seara si tocmai era in desfasurare o frumoasa petrecere cu muzica si dans. Am cumparat bineinteles si banane pentru maimute si am oferit una unei maimute care se uita cam ciudat. Imediat mi-a smuls banana din mana si mi-a ars o palma! Am sarit inapoi un pas surprinsa de agresivitatea patrupedei paroase si m-a pufnit rasul. Cand a vazut ca rad de ea mi-a aratat ghearele ascutite si m-a scuipat. Poftim rasplata! Cam suparata pe nebuna aia de maimuta am vazut un puiut mic si cumintel. Am zis sa incerc si cu el schema si i-am oferit o banana. Doar cat am intins mana spre el cu banana ca m-au si inconjurat vreo 4 masculi nervosi care ma scuipau si ma amenintau din toate partile. Am vazut colti ranjiti, gheare scoase din pumnii stransi si am auzit multe sunete care aduceau bine cu injuraturile de la usa cortului. Am decis sa nu mai incerc nimic in privinta lor si m-am indreptat catre stupa alba ca sa ma linistesc.

Am ajuns langa un grup colorat de copii care cantau la fluiere, vioara, darabana si flaut si cativa adulti dansau in mijlocul lor de mama focului. Era o sarbatoare locala si lumea era vesela si fericita. Una din fetele din grupul nostru a fost poftita sa danseze si cred ca ea s-a distrat cel mai bine dintre noi toti. Eu am vrut sa vad mai bine stupa.

Trebuie sa admit ca mersul in jurul stupei si invartitul mosorelelor aduce dupa sine o mare liniste si pace interioara. Deasupra stupei flutura mii de stegulete de rugaciune tibetane, colorate in cinci culori reprezentand cele 5 elemente. De cate ori bate vantul steguletele inalta rugaciunile scrise pe ele catre Buddha. Experienta de acolo mi-a ramas adanc intiparita in minte. Batea un vanticel cald, steguletele colorate fluturau, cineva tragea un clopot, lumea se invartea si impingea mosorelele iar in apropiere se auzea muzica dulce a petrecerii, toate astea deasupra orasului plin de luminite si sub un cer superb, violet, pe care apareau primele stele. Am stat acolo pe zidurile care inconjoara stupa si am admirat privelistea apusului de soare peste oras, am privit stelele rasarind una cate una, am respirat aerul violet incarcat cu liniste, am ascultat cu ochii inchisi rugaciunile si incantatiile calugarilor buddhisti pana la ora inchiderii cand am fost poftiti foarte politicos si umil (parca isi cereau scuze cu mainile impreunate), sa plecam ca sa poata hrani maimutele si sa poata inchide templul. Cu parere de rau si cu un gol in suflet am plecat de acolo urmariti de cohorte de maimute care curgeau din toti copacii si ieseau din toate scorburile alergand intr-o directie numai de ele cunoscuta, spre locul unde erau hranite de catre calugari.

Voi continua povestirea despre Kathmandu cu celebrul Pashupatinath

---

VIZUALIZĂRI: 3180 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI