Londra, magnetul turistilor

TIPĂREȘTE

LONDRA…nici nu stiu cu ce sa incep…acolo mi-a ramas o parte din suflet. Nu am intalnit multi care sa-mi impartaseasca parerea, din acest motiv tot revin sa vad daca doar mi s-a parut fascinanta sau chiar asa este…

Are un farmec aparte, este metropola care iti atrage atentia la fiecare pas ca esti la Londra si nu in oricare alta aglomeratie de oameni si masini, iti atrege atentia nu numai prin celebrele treceri de pietoni cu “right” si “left’ sau prin fermecatoarele autobuze rosii cu etaj sau taxiurile mari si negre, ci prin eleganta oamenilor, aerul lor boem, prin frumusetea cladirilor in mare parte din caramida rosie si fiecare avand ferestre pline de ghivece de flori care curg intr-un frumos curcubeu pe perete chiar daca este sfarsitul lui noiembrie.

Cazarea a fost una de exceptie, la un hotel care a beneficiat de proiectul unui designer avangardist - Apple Hotel. Totul socheaza, de la receptia cat un teren de fotbal pana la baile din sticla, pe care femeile de servici le lustruiau in fiecare dimineata cate o jumatate de ora. De asternuturi…nu mai zic, erau ca un magnet cand te intorceai istovit dupa o zi de calatorit la pas pe strazile Londrei. Micul dejun un festin in fiecare dimineata, nu am reusit nici macar sa vizionez tot bufetul in cele cinci dimineati. Acolo te simteai ca in balcani, toate mesele erau pline de mancaruri sofisticate, ce mai…suntem intrecuti culinar de englezi. Am avut norocul de a sta in buricul targului cum s-ar spune, langa Marble Arch, asa ca ne-am permis luxul de ne plimba pana la 1-2 noaptea pe faimosul Oxford Street in intoarcerile noastre nocturne din Picadily Circus, coborand agale pe Regent Street. In zona, in cartierul chinezesc, am mancat cea mai buna rata fripta din viata mea (a doua oara insa nu am mai nimerit locatia si nu a mai fost atat de delicioasa).

Hotelul era in diagonala de High Park, asa ca l-am traversat de cateva ori in goana noastra dupa obiectivele turistice ale Londrei. Sincera sa fiu, parc este putin spus, pentru noi care am despadurit tot ce nu misca in tara asta, puteam spune ca suntem in padure. Este un parc superb, cu copaci ale caror trunchiuri parca te imbratisau cand te apropiai sa faci o fotografie si prin care zburdau la tot pasul veverite care mai de care mai prietenoase.

Un alt parc care ne-a incantat cu un lac plin de pasari de toate culorile si toate marimile, in ale carui maluri se scaldau de voie salcii a fost St James. Si pentru ca este un parc care se respecta, te si premiaza la iesire: iti ofera poarta spre unul dintre cele mai importante obiective: Palatul Buckingham. Facem fotografii si mergem mai departe, de aici totul este o feerie, nu stii spre ce sa te indrepti mai intai, ce sa mai fotografiezi…...

Si iata-ne la cativa metri de Big Ben ne dam coate si ne calcam in picioare pentru cativa cm de fotografie si cand crezi ca ai cuprins si ceasul si prietenul in fotografie…fix atunci ti se pune in fata un turist japonez, grabit sa isi exploateze zecii lui de megapixeli din aparat. Cat stateam sa facem mult ravnita fotografie, auzim in jurul nostru cea mai tare intrebare: “C’est Big Ben, cette Tour-la? ”…am bufnit cu totii in ras…oare cum ar fi fost la Paris sa intrebi langa simbolul orasului: “This is Effel Tower? ”

Mergem mai departe sa facem un tur de orizont cu ajutorul “ochiului londrei” si sa vizitam imprejurimile parlamentului - Palatul Westminster, intram in Catedrala Sf. Paul si trecem cu regret pe langa muzeul figurilor de ceara Madame Tussaud, care isi inchisese portile la acea ora. Insa l-am vizitat cu alta ocazie si nu am regretat deloc. Va sfatuiesc sa nu il ratati si sa nu va lasati descurajati de coada de la intrare: veti fi pe deplin rasplatiti. Pentru mine a fost o surpriza f placuta pt ca “Muzeul” nu este de fapt muzeu…dar nu va spun mai mult, va las sa descoperiti singuri misterul.

Am tinut neaparat sa vedem si Gradina Zoologica, aflata tocmai in zona de nord, dar ne-am simtit bine, am facut poze cu toate animalele si ne-am bucurat sa vedem ca aici si necuvantatoarele sunt tratate cu respect.

Tot in acele zile am vizitat si Turnul Londrei al carui tinut mi s-a parut desprins din povestile de demult sau din filele seriei Amurg (ca tot este la mare moda). Imi aduc aminte ca ne-a apucat seara acolo, iar compania corbilor nu facea decat sa ne convinga ca dintr-un moment in altul vor aparea si cavalerii in armuri de otel. Ne bucuram de prezenta corbilor deoarece legenda spune ca atunci cand acestia vor pleca, turnul se va prabusi…M-a impresionat tot ce am vazut aici. Sala Armelor este interesanta mai ales daca aveti si un pici cu voi…Am trecut in revista si muzeul cu bijuteriile coroanei. Fascinant modul in care erau prezentate informatiile in London Tower: peste tot proiectii despre ce puteai vedea in incaperile respective, filmulete, diverse artificii care fara sa vrei te faceau sa te simti intors in timp. La fel, o sala in care dupa ce parcursesei interiorul turnului puteai verifica informatiile retinute: diverse jocuri cu intrebari despre istoria Angliei, puteai sa manuiesti o sabie sau o arbaleta… Te trezesc la realitatea secolului 21 doar zgarie norii de dupa zidurile inalte ale cetatii sau modernul Pod al Londrei care i-a luat locul celui de piatra de acum cateva secole.

Si pentru ca eram “in zona”, nu putea rata vizita de o zi la Windsor, resedinta de vara a reginei. Interiorul nu m-a impresionat, dupa ce ai vazut al nostru Peles si Pelisor greu sa mai gasesti ceva care sa te dea pe spate. In schimb, fortareata este impresionanta, gazonul impecabil, oraselul izbitor de curat si primitor. Aici a si plouat, poate ca singura zi in care am vazut ploaie in Londra.

Am ajuns si la Greenwich, ne-am pozat cu meridianul si el cu noi, am mancat un pic mai rustic decat in Londra, dar tot atat de scump.

Nu am reusit sa ne plimbam in voie prin Dock’s Lands, cu toate ca am fi vrut, insa timpul nu ajunge niciodata ca sa poti vizita Londra.

Am vizitat Victoria&Albert Museum, care mi-a placut la nebunie chiar daca nu sunt nici pe departe o mare amatoare de muzee, nu rezist sa ma uit la picturi pe care nu le inteleg, insa acest muzeu mi-a captat atentia.

Fiind foarte aproape…nu puteam sa ratam impresionantul Harrods: nu va simtiti prost ca intrati acolo, merita chiar si numai bifat chiar daca nu iti permiti sa cumperi nimic…

Una din zile am rezervat-o cumparaturilor, ca doar eram la Londra. Am trecut pe langa magazine al caror prag nu am indraznit sa il trecem, cum ar fi cochetele pravalii unde lorzii englezi isi comanda pantofii cusuti manual, dar fiind perioada reducerilor am reusit sa imi fac valiza neincapatoare…Oxford Street, spre deosebire de al nostru Magheru, iti ofera multe tentatii la preturi accesibile daca sunt reduceri si cred ca acolo sunt mai tot timpul.

Sunt multe de spus despre Londra, este orasul pe care nu te plictisesti sa il descoperi si care te indeamna sa te indrepti si spre alte “bijuterii ale coroanei”: Tara Galilor, Scotia…

Pleci cu un mare gol in buzunar sau pe card -)) si cu un singur regret: mai avem mult pana sa facem turism ca la Londra, nici la Paris nu am gasit atata rigurozitate…

---

VIZUALIZĂRI: 5565 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI