Laos - a doua oprire Vang Vieng (ziua 2)

TIPĂREȘTE

Tocmai ce v-am spus in episodul trecut ca e un sat linistit, ca am ales un guesthouse langa padure, munti, rau pt a ne incarca bateriile cu frumusetile VV, si cu linistea oferita; asa e, toate bune si frumoase, numai ca ce nu am stiut, si nu am citit nicaieri, si ce am patit e de domeniul rasu-plansu, pt ca minunatul nostru gueshouse se afla langa locul unde se tin ' pomenile ' lor, pt ca si ei isi pomenesc mortii, dar nu ca la noi, nu, muuult mai muuult -adica, pe scurt, toata noaptea a fost muzica si jale de am crezut ca nu e adevarat / a doua zi cand l-am intrebat pe Jamie, gazda noastra ce se intampla, radea pe infundate si ne-a spus ca, dupa 20 ani, se face petrecere 2 zile si 2 nopti, si ca nu se intampla prea des// normal, noi trebuia sa gustam experienta locala, nu? Ca asta ne place, si uite asa, 2 zile si 2 nopti nu prea am trecut pe acolo, noroc ca nu incepeau prea devreme dimineata, era si o pauza!!

Treziti si cam ametiti, am baut o cafea grozava pe balconul nostru cu priveliste minunata, am coborat la micul dejun, am mancat si ne-am pregatit pt o excursie in premiera - caving, tubing si kayaking!!

Zis si facut, a venit o masina,, ne-a dus la agentie, ne-am urcat in tuk-tuk, am plecat catre pestera unde se face tubing, numai ca, ce sa vezi - masina noastra

s-a stricat, pur si simplu, dintr-o data/ hai jos, ca nu mai merge; au incercat sa o repare, dar nu, a trebuit sa asteptam alta masina!

Intre timp, am coborat la rau, am facut o baie de soare, am admirat peisajul, dupa mai bine de o jumatate de ora, a venit un alt tuk-tuk, si am plecat catre parcul national .

Masinile se opresc undeva la un rau, iar de acolo se merge pe jos, prima oprire la pestera elefantului, de numita asa dupa o mica statuie de piatra din interiorul pesterii !Pestera e micura, in 5 minute o vezi si hai la drum,mai departe, cu vesta in spate,pe un podet, pe un drum de tara, pana la pestera unde se face tubing. Ajunsi acolo, pierdusem randul, se intra doar organizat, cu grup, cu agentie, etc, asa ca, am asteptat sa mai pateasca cineva ca noi, sa le luam locul!

Am facut plaja de data aceasta, era si o insulita acolo, te puteai da si cu tiroliana, aveai ce face. Intre timp, am hotarat sa vorbim cu ghidul sa luam masa de pranz, pt ca timpul trecea si daca tot asteptam, macar sa mai recuperam ceva- asa ca, a fost o idee foarte buna, mancarea buna, pregatita acolo, am mancat, am baut un suc, o apa, ne-am bronzat si am asteptat... dupa un timp, hai ca a venit si randul nostru, ne-am incolonat frumos, am primit camera de cauciuc, lampa de frunte si ne-am asezat in apa cam rece, ca de, e rau de munte, si am plecat in pestera!

Senzatia e super, mai ales daca e prima oara, pt ca nu prea vezi, trebuie sa te tii de cabluri pe unele locuri, sa fii atent sa nu te lovesti de peretii pesterii sau de tavan, si pe deasupra, tot a la noi, cand noi intram, unii ieseau si au iesit pe drumul gresit, adica peste noi!! Ce a iesit acolo, nu vreti sa stiti, pt ca locul e destul de ingust, a trebuit sa ne impingem unii pe altii ca sa nu ne lovim de pereti, era ceva ca in ringul de kickboxing, mai mult kick decat box, dar nu aveai ce face!! Camera se rasucea, unii au cazut, eu am reusit sa nu cad, desi am fost pe aproape de cateva ori, pt ca ma impingeau contrasens-istii (sa inventez un cuvant nou)), pana cand a trebuit sa imping si eu, si uite asa, am parcurs drumul cu peripetii pana la capatul lui, unde ne-am odihnit putin, pregatindu-ne pt intoarcere, de data aceasta fara peripetii, pt ca noi nu am gresit drumul si nu ne-am ciocnit cu nimeni!!

Cu adrenalina crescuta, am iesit cu bine din pestera, deja ne obisnuisem cu apa rece si cu camera de cauciuc, asa ca am continuat tubingul pana la punctul de imbarcare in caiac!

Stai sa vezi aici nebunie, ca nici unul din noi nu mai mersese cu caiacul, si ne gandeam ce o sa iasa?

Sa nu crezi ca cineva sta sa-ti explice prea mule, sa fie pe langa tine, sa te ajute- ei, as! Pai esti in Laos, fiecare pe cont propriu, dupa ce am primit caiacul, vaslele, vesta pt cine voia, adica eu, si cateva cuvinte despre vaslit, pe care le stiam : daca vrei sa mergi in dreapta vaslesti stanga si invers, hai la drum!

Ghidul cu o doamna singura a plecat inainte, hai bonjur, la revedere, si noi am ramas sa ne descurcam / chiar daca raul nu era umflat, nefiind sezon ploios, nu inseamna ca pe alocuri nu era, sau ca nu avea vartejuri de apa, sau ca nu puteai pati ceva! Zis si facut, am plecat ultimii ca sa vedem si ce fac cei dinaintea noastra si ca sa ne obisnuim cu vaslitul. Dragul meu domn are o problema cu dreapta, stanga si bineinteles ca eu strigam dreapta, si el tragea stanga si tot asa, pana la scurt timp dupa plecare, am esuat pe o insulita mica, unde copii radeau de mama focului si ne-au impins inapoi in apa, cred ca faceau asta de multe ori, ca stiau ei ce se intampla cu strainii dornici de adrenalina!

Dupa primul esec, domnul meu a invatat ce credeti - dreapta, sau stanga? NU, gresit, a invatat cum e cu frana, asa ca, de cate ori incurca comenzile, tragea frana si totul era ok, nu am mai esuat, ba chiar am inceput sa ne pricepem si din ultimii am ajuns in primii trei, deci, perfotmanta nu?

FIe vorba intre noi, drumul e usor, dar nu lipsit de peripetii pt incepatori, am intalnit si bolovani, si caderi mai mari de apa, si apa scazuta rau unde te puteai bloca, si in plus, am plutit pe acelasi rau cu cei care faceau toata ziua tubing, iar unii smecheri, se prindeau de caiac sa-i cari si pe ei, ce ziceti de asta?

Am avut si noi o oprire la un bar, pe rau, muzica, bere rece, volei in noroi, dus, si hai la drum inapoi, ca seara plecam cu balonul cu aer cald, am vrut sa mergem la apus de soare si nu aveam timp de pierdut!

Pt a nu pierde lansarea, nu am vaslit pana la punctul final pe rau, ci la unul intermediar, unde ne astepta o masina sa ne duca la locul de unde plecau baloanele!

A fost amuzant, ne-am distrat mult si ne-a placut caiacul atat de mult, incat intorsi acasa, am fost de multe ori la Mogosoaia si ne-am plimbat pe lac cu caiacul!!

Masina ne-a dus la agentie, ne-am schimbat de haine, aveam si dus si tot ce trebuie si gata ca noi, am plecat spre balon!

Cand am ajuns erau trei baloane, unul mi-a placut in mod special, cel mai colorat si cu acela am plecat -am fost primii care au decolat, iar senzatia nu se poate descire in cuvinte -este incredibil sa vezi cum te desprinzi de sol, si ce repede ajungi deasupra tuturor! Zborul a fost lin, fara peripetii, peisajul de vis, apusul de soare minunat, aterizarea lina si fara incidente (citisem ca unii s-au lovit de copaci, s-au ranit, noi nu am avut probleme de acest gen)

Pilotii erau chinezi, si ce a fost haios a fost ca pilotul nostru a fost si soferul nostru la finalul cursei, cand ne-au dus la hotel.

Aterizarea si strangerea balonului reprezinta locul de joaca pt copii, sa vedeti ce distractie era cand foloseau balonul pe post de tobogan... Dar nimeni nu-i certa, ii lasau sa se joace, sa se bucure si ei si mi-a placut asta!

Dupa o asemenea zi, plina de lucruri pe care nu le mai facusem, pana si somnul a fost ceva mai bun, insotit inca de ' petrecerea de la pomana ')))

Ultima zi urma sa fie una mai linistita, in care am explorat pe cont propriu imprejurimile!!

---

VIZUALIZĂRI: 2742 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI