La pas prin Kalamaki

TIPĂREȘTE

Zilele trecute la TV, la emisiunea “Big Bazar”, auzeam ca, liderii Uniunii Europene, doresc ca sa le impuna grecilor un program de lucru tipic “european” gen 9 -17, sa le distruga “siesta”, adica pauza de masa de 4 ore dintre 12 si 16, si sa le transforme si "sambata" in zi lucratoare…daca nu, adio, subventii! …adica UE vrea ca grecii sa lucreze cam asa cum lucram noi romanii, pe vremea lui Ceausescu, 6 zile din 7 si sa aduca tara lor macar la nivelul Romaniei comuniste, adica fara datorii externe sau “extreme”, dupa cum doriti…grecii afirma insa ca, in turism se lucreaza 7 zile din 7, asa precum lucrau nemtii dupa al doilea razboi mondial…acum, ceva dreptatea au si europenii astia ce dau bani cu imprumut, caci de fiecare data cand eu intram in vila sau hotelasul in care eram cazat prin Grecia, nu prea-i vedeam pe greci, ci mai degraba vedeam “alte nationalitati”…albanezi (menaj), ukraineeni (rent-a car), romani si bulgari (chelneri in taverne), etc…grecii adevarati erau, chiar si in Kalamaki, ba la un sirtaki ba la un "ouzaki" si-o "şuetaki" cu colegii lor de afaceri (vorba unei colege de pe sait) … eu spre exemplu, nici pana azi nu stiu cine a fost grecul care gestiona “Aparthotelul” de la Merlis Studios din Kalamaki, (nu s-a prezentat niciodata, nimeni nu ne-a zis macar la sosire un “Welcome”, si, in afara de o familie de albanezi care locuiau intr-o rulota si ne faceau menajul, n-am vazut nici un birou, nici o receptie sau vreo persoana din conducerea Merlis-ului…dar…poate ca sunt eu prea carcotas si astazi toate problemele unui hotel se rezolva prin telefonie mobila, da, asta e!... sunt depasit de evenimente si pun intrebari idioate…

Dar sa trecem la subiect…

Kalamaki “n-are decat doua strazi”, vor zice gurile rele…O strada mai mica, adica un “old street” ce reprezinta stravechiului sat pescaresc ce mai pastreaza inca si astazi cate ceva din farmecul trecutului si “main street”, sau “new street”-ul, o moderna artera de beton ce plezneste de lux si debordeaza de civilizatie, un adevarat simbol al progresului. …”Kalamaki e la doar un kilometru de aeroport, e galagie pe-acolo”, vor zice alte guri si mai rele. Ehei, ce stiu acei carcotasi ca a sta intins pe plaja cu nisip fin din Kalamaki si a vedea la fiecare jumatate de ora un avion de alta culoare, survoland golful si disparand apoi dupa stancile din jur, e-un adevarat spactacol! Un baietel isi apostrofeaza mamica, smiorcaindu-se…”mamiii, uite, a tlecut avionul si tu nu mi l-ai alatat nici acum! ”…

Noaptea insa, pentru linistea turistului “kalamakian” exista interdictie aeriana de decolare sau aterizare pe acest aeroport pentru protectia timpanelor noastre dar mai ales pentru a nu alunga comoara cea mai de pret a insulei, care salasuieste de mii de ani, aici in golful Laganas, broastele testoase Caretta. Noaptea e momentul cand aceasta isi depun ouale. Paradisul testoaselor Caretta, se afla intre localitatile Kalamaki, Dafni si Insula Pelouzo dar le gasiti inotand mai peste tot in acest golf Laganas (cu putin noroc le puteti si fotografia cand isi scot capul deasupra apei) si mai ales in jurul Insulei “Broastei Testoase”, insula numita Marathonisi. Testoasele trebuie respectate, nu pentru ca traiesc in medie cat noi, oamenii, (vorbesc de cei din tara noastra, nu de cei din Japonia, China sau Finlanda), adica pana la varsta de 67 de ani, nu pentru ca ating greutatea unui american de rand care infuleca numai pe la “Fast-food"-uri, “Snack”-uri, “Shortcut”-uri, “Coffee to go” sau McDo-uri, adica 160-180 de Kg, nu! …ci pentru ca ele sunt pe cale de disparitie, Grecia a si fost certata zdravan de “restul lumii” ca nu are grije de “testoaselei ei ninja”. Apoi, i s-au dat bani, ca sa le protejeze, pentru ca ele se inmultesc greu, femela depune oua putine si doar odata la 3-4 ani, in rest ea nu este fertila. Aceasta relicva vie a epocilor preistorice s-a adaptat excelent, precum si crocodilii, la viata terestra, carapacele lor, la varsta adulta, nu pate fi perforata nici macar de “diavolul marilor”, atrocele mare rechin alb! Pana in momentul in care niste iubitori ai naturii s-au hotarat sa le apere, rata supravietuirii acestei creaturi, era de doar... unu la mie, majoritatea puilor de testoasa fiind victime sigure ale omului si ale unor zburatoare marine, care le pandesc pe drumul de la cuibar si pana ajug in mare. Acum, in Parcul National Marin Zakynthos, pe care-l puteti vizita cu doar 18 euro (croaziera de o jumatate de zi in jurul insulei Broastei Testoase), rata de supravietuire a ajuns la 80%.

Iata si cateva interdictii ce trebuie sa le respectati daca veti ajunge, nu pe plajele publice, ci pe micile plaje neamenajate de la sud-est de Kalamaki, mai precis intre Kalamaki, Sekania si Dafni, locurile preferate de testoase pentru reproducere…din fericire, pe aceste plaje se ajunge mai greu caci, cateva organizatii ecologiste din lumea larga au inchiriat plajele si se ocupa de protectia stricta a testoaselor.

1. -”Sapatul in nisip si accesul cu animale de companie care sapa in nisip (caini, pisici) ”, (se pare ca broastele simt daca cineva le violeaza teritoriul, unde doar ele, cu aripioarele lor laterale au “dreptul primului venit”, acela de a-si depune ouale).

2. -“Ramanerea pe plaje in timpul noptii”, cand aceste broaste isi depun ouale.

3. - “Accesul pe plaje cu vehicole galagioase si poluante sau cu lucruri fosforescente sau care reflecta lumina (inclusive umbrele). De asemenea, hotelurile care sunt mai apropiate de plaje, au jaluzele speciale care noaptea, e obligatoriu sa fie coborate. Restaurantele trebuie sa ramana doar “la lumina lumanarii”, deoarece testoasele se orienteaza dupa lumina lunii si a stelelor, iar luminile artificiale le-ar putea deruta. Cel mai mare dusman al lor a ajuns insa Omul, care voit sau involuntar, prin tractorasele ce ara seara plajele si le distrug cuiburile, sau prin vanatorii de carne, carapace sau oua, le ameninta existenta.

Eu, as mai aduga aici inca o interdictie in plus…4. -“Prezenta grupurilor de englezi”, care nu respecta nici o regula, care fac galagie mai mereu, care isi petrec “ziua de odihna”, ce consta de obicei dintr-un invariabil concurs de “cine bea mai mult”, incepand-o de obicei seara si terminand-o in zori de zi, dupa care cheama apoi ambulanta de Zante, pentru perfuzii sau spalaturi stomacale… aceste numeroase cete de tineri turisti, care nu-si respecta vecinii mai somnorosi din alte tari, se considera probabil, doar datorita faptului ca imprastie cu bani in dreapta si-n stanga, in vizita la neamurile lor mai sarace de provinciali din UE, loc in care bautura e multa, buna si ieftina… iar sarmanii greci, trec cu vederea totul, caci se pare ca englezii sunt cei mai buni clienti ai insulelor Corfu si Zakynthos, aflate inca si astazi sub o puternica influenta italo-engleza…Oare urmasii lui Sisley si Leonardo au aflat ca in Zakynthos creste doar vita de vie sau mai stiu ca insula mai e si turistica si ca, pe la anul 1600 si ceva, aici, a fost infiintata chiar si o scoala de pictura, si nu e deloc de mirare, caci Zakynthos are pentru maestrii pensulei, suficiente surse de inspiratie, mai ales in Sud si Nord Vest, unde gasesti si cele mai frumoase peisaje si culori…

Aproape toate suvenirurile din insula au forma de broasca testoasa, iar pilotii de avion sustin ca insasi insula Zakynthos are o forma unei broaste testoase.

O calatorie in Zakynthos te indemna la meditatie…te intrebi…”de unde vii, incotro te indrepti? ”…Intreaga noastra viata, este o lunga calatorie, n-ar fi cazul sa ne mai si oprim pentru o clipa? …

Viata mea, a fost o indelungata plimbare prin lumea sportului intre un stadion si altul! Un fel de “Walk of life”. Drumurile m-au purtat prin multe tari si orase. La mare si la munte. Alergand pe nisipul plajelor sau printre brazi, in cantonamente, turnee si competitii. Veneam pe-acasa, doar ca sa plec din nou... Greu dar frumos, caci imbinam mereu utilul cu placutul. Placere? ... da! , caci aveam cate o zi-doua de “relaxare”, adica o vizita la cate un obiectiv turistic. Asta era partea frumoasa a lucrurilor, partea grea erau antrenamentele si mai ales ”desteptarea” de dimineata adica, o jumatate de ora de alergare… uite, acum, eu ar trebui, din reflex, sa alerg pe plaja din Kalamaki, e doar la 150 de metri de patul meu... aer curat, soare, poluare “zero”…. dar, “lenea e cucoana mare”…prefer trezirea “artificiala” printr-o cafea dubla servita pe terasa dintre palmieri de la Merlis Studios, terasa care e ceva ma aproape decat plaja, e la doar 3 metri de hotel…

Totul pe-aici, terasa, gradina, masutele, scaunele prea comode pentru un hotel de “o stea”, bancutele lungi din gradina, coroana palmierilor pe care-o poti mangaia din balconul de la etajul intai, mirosul tufelor de cuisoare, verdele si albastrul relaxant din jur ce te imbie la plimbare, “dumpf-ul de cafea ce razbate de la vecini, da! , totul aici in aceasta insula mica, are un parfum de “meditatie si lene”…

"E pur si muove... "... totusi aici, in Zakynthos, am depasit intr-o zi, orice limita, am parcurs “per pedes” drumul de la Merlis Studios si pana la “Main Street“-ul din Laganas, iar de-acolo am mai batut intreaga statiune, si, de la un capat la celalat, bulevardul “placerilor nocturne”, un mic “Champs Elysees” elen…Dar, asta e! , aproape intreaga Grecie te imbie s-o admiri nu in fuga ci “la pas”. De ce? Poate pentru ca, de-aici din Grecia, a pornit “sportul si miscarea”, spartanii si grecii, le-au transformat in politica de stat. Dictonul “Mens sana in corpore sano” a facut ca omenirea sa avanseze si sa ajunga la nivelul la care o gasim noi azi. Dorinta de miscare in aer liber, calatoriile, dorinta de a cunoaste alte culturi, obiceiuri, oameni si peisaje, au atins astazi paroxismul. Si miscarea in aer liber nu insemna numai placere… Doar simplul fapt ca in concediu n-ai ramas acasa, iti confera, pe langa bucuria relaxarii si o forta regeneratoare si adeseori tamaduitoare.

V-am ramas dator, dupa episoadele “Zakynthos”, cu o localitate, care m-a deceptionat in prima zi, pentru ca apoi, sa-mi dau seama ca am gresit. Kalamaki, e-o localitate care nu te cucereste “din prima” precum Laganas sau Zakynthos-city, dar... eu m-as intoarce acolo oricand, pentru inca un sejur. Mai ales ca am ratat excursia optionala din Kefalonia (42 euro) si jumatatea de zi in golful Insulei Broastei Testose “unde esti asigurat ca garantat vei vedea si celebrele broaste Caretta” (18 euro). Dar, n-au intrat zilele in sac, asa am facut si in cazul “Thassos”, am luat un sejur “pentru recunoastere”, insula mi-a placut, si apoi, in al doilea an am “cumparat doua sejururi legate”, pentru a savura ceea ce doar am “gustat” cu un an in urma…

Exista deci ”vechiul Kalamki”, o strada nu mai lunga de 500 de metri ce se termina odata cu plaja "Krystal Beach". Acolo, langa o plantatie de cactusi hiper-teposi ce-si apara cu indarjire mugurii galbui din care, peste o luna-doua banuiesc ca vor inflori superbe flori galben-foncé, e si “cap de linie”, acolo intoarce autobuzul local, cel ce te poarta cu 1,60 euro spre Laganas, Agrilia sau Zante. Pe aceasta strada “veche” gasesti cam tot ceea ce ai nevoie ca sa te simti bine, (un minimum necesar) …un mic resort de studiouri “Merlis Studios”, cu o minunata gradina, o piscina cu toate dotarile anexe si un bar simpatic si foarte “aerisit”, “Antonis Pool Bar”. Pe aceasta “strada veche”, cu o plaje la un capat si-o intersectie la celalalt, ... te doboara vegetatia, mult diferita de a altor insule grecesti, unde domina leandrii, cuisoarele, maslinul, lamaii, portocalul, teiul si pinii. Aici domina leandrii, cuisoarele, palmierii, maslinii, pinii si cactusii, dar e interesant cum rasar acestia de peste tot, dintre taverne, dintre studiouri si hoteluri, de langa piscine, dintre magazine sau agentiile de voiaj sau dintre cele de inchiriat automobile si scutere. Kalamaki se pare ca inainte a fost o gradina botanica exotica plina cu leandri rosii si albi, palmieri si cactusi in floare, loc in care apoi omul a venit si a “taiat un drum pana la mare”, pe care a implantat apoi “civilizatia” dar a lasat neatinsa gradina cea salbatica. Intre Kalamaki si Laganas exista o sosea alaturi de un drum pietonal dar si o supeba padure de pini. Daca doriti in Kalamaki sa va relaxati, cereti sa fiti cazati in zona Merlis Studios, in afara unor seri grecesti discrete la acest “Antonis pool-bar”, nimic nu va va tulbura linistea. Locul nu “da pe dinafara de lux”, sunt doar cateva studiouri (aparthotele) si cateva hoteluri mai mici, deci englezi galagiosi nu prea vezi pe-aici pe la Merlis. si mai ales in luna iunie. Pe aceasta strada “veche”, mai gasesti doua mini-market-uri, (ah! , ce vin rosu bun la 2 litri sticla, cu 2,30 euro, am gasit aici, insula dispune si de plantatii de struguri), cateva taverne (una e numita iarasi Merlis), doua agentii de inchiriat scutere si autoturisme, toate purtand numele de Merlis ("Merlis rent-a-car" si "Merlis Market"), mai, mai! , se pare ca Merlis a fost un fel de mic Onassis local… Mai gasesti pe-aici si o agentie de bilete pentru excursii optionale si cateva vile de lux private. Apoi, plaja e suficienta, lunga si lata, nisip fin, pietre deloc, intrare in apa blanda ca la Mamaia, apa calda, poti inchiria de aici articole sportive, sezlonguri, umbrelute sau nimic, te asezi pur si simplu pe nisip… (orarul autobuzelor, preturile la autoturisme, scutere, sezlonguri, caiace, si umbrelute, le gasiti in fotografii) …Pe plaje, in afara de cate un african care incearca sa-ti vanda ochelari de soare, nu te deranjeaza nimeni. Apa marii e calda caci suntem intr-un golf inconjurat de stanci, nu e rece precum apa de pe plaja Navagio sau din multitudinea de golfulete ce insotesc Grotele Albastre din Vestul insulei., scaldate de curentii reci veniti din larg. De multe ori, intre orele 9 si 12 dimineata, grupul nostru, “Bucuresti-Ardeal”, cu care ne-am imprietenit inca din prima zi, preferam sa venim aici pe plaje, unde apa era placuta, apoi, dupa masa, intram in piscina de langa Merlis Studios, unde, dimineata apa era mai rece, dar dupa masa, se incalzea puternic de la soare, apa piscinei nefiind mai adanca de 1,40-1,60 m…

Dar Kalamaki nu e numai atat, adica plaja, si-un “old street”... La capatul celalalt al strazii, cel opus plajei, apare, in unghi drept un boulevard…lung, lung…sa tot aiba vreo 2 Km…e mare, e lung, e larg…E vorba de “noul Kalamki”, unde gasesti hoteluri si vile de lux, un Acvaland, mult mai multe agentii turistice sau magazine diverse pentru shopping sau farmacii dar si vile de vanzare... Ai si o statie de taxiuri si una de calesti trase de cativa cai frumosi. Tavernele si restaurantele cu specific local sau cel al unor tari exotice de pe mapamond, abunda. In capatul bulevardului intalnesti si un centru de scufundari marine (Dive Centre “Louis”), aici se cam termina Kalamaki si de-aici incolo, nu dupa mult “asfalt”, incepe Laganas-ul, o super-statiune de lux, care are si ea nu o portiune “veche’ si una “noua” ci doua portiuni noi, dar una mai linistita si una mai galagioasa, profilata pe distractii nocturne.

Kalamaki, se afla foarte aproape de tara noastra. E situat la nici doua ore de Cluj sau de Bucuresti. Gata cu drumurile obositoare de 22 de ore cu autocarul!

Asadar, Merlis Studios, Antonis Pool Bar, Crystal Beach, Zante-city, Kalamki sau Laganas, nu-mi ramane decat sa va spun deocamdata un…“αντίο”, adica un “la revedere”.

Voi reveni fara-ndoiala, poate pentru un “super-walk”, “in pas usor” sau cu bicicleta pe soseaua ce bordeaza golful Laganas si nu numai pe-acolo, lucru fezabil in decurs de o zi, o plimbare pana in pintenul estic al golfului, adica intre localitatile “aproape vecine”, Limni Keriou-Agios Sostis-Kalamaki-Laganas-Vassilikos-Agios Nikolaos-Argassi-Zante, un traseu care sa tot aiba vreo 40-42 de Km, adica aproape distanta de 42 de kilometri si ceva, parcursa in “pas alergator”, in urma cu 2 milenii si jumatate, de soldatul grec Pheidippides intre Marathon la Atena.

Ei, ce ziceti? ... mai vine cineva? ... mai exista vreun amator al acestui inedit "maraton" al golfului Laganas? , sau la final, voi exclama doar eu, asa, in soapta, de unul singur, precum singuratecul alergator de la Marathon, “am invins"? …

Dorgo

@Web, te rog videoclipul…,

http://www.youtube.com/watch?v=kd9TlGDZGkI

Mersi!

---

VIZUALIZĂRI: 7660 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI