GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Aflată pe malul Dunării, la câţiva kilometri de orăşelul care-i poartă numele, Cetatea Golubac este un edificiu impunător care răsare din muntele pietros, coboară pe coastă şi se pierde în apele fluviului.
În drum spre Belgrad, într-unul din circuitele anilor anteriori, am trecut prin cetate şi doar un scurt popas, prea scurt, ne-a dat posibilitatea de a o contempla în toată măreţia ei. Vizita de acum câteva zile la Vinci - Golubac mi-a oferit şansa de a reveni şi de a o studia mai în amănunt.
Cred că Cetatea Golubac este unul dintre cele mai vizitate edificii de acest gen pentru că - practic - îţi iese în cale şi n-ai cum s-o ocoleşti. Faptul că în perioada primului război mondial prin stânca pe care se află cetatea a fost construit drumul pe care se circulă şi în prezent, face ca Cetatea Golubac să fie văzută de toţi participanţii la trafic. După ce trec prin tunelurile care preced cele două porticuri ale cetăţii, doar cei foarte grăbiţi nu se opresc pentru câteva minute. Acolo există loc de parcare, se poate coborî până la malul apei, se pot cerceta tarabele cu suveniruri (nu atât de multe şi diversificate ca în alte părţi) şi se pot face fotografii. Când am fost noi, acolo era şi un echipaj de poliţie care supraveghea traficul la ieşirea din cetate şi mai şi oprea câte o maşină.
Cel mai probabil, Cetatea Golubac a fost construită în sec. XIV. Deşi istoria ei timpurie este incertă, specialiştii sunt de acord că edificiul amplasat în mod strategic pe malul Dunării, în îngustimea defileului, permiţând controlul traficului pe apă, se situează pe locul unei vechi aşezări romane. Nu se ştie cu certitudine care a fost momentul începerii construcţiei, după cum nu se ştie exact dacă bulgarii, sârbii sau ungurii au fost aceia care au construit cetatea. De asemenea, nu se ştie cu exactitate câte turnuri a avut edificiul iniţial.
Prima atestare documentară datează din 1335, an în care Cetatea Golubac a fost cucerită de unguri. În Evul Mediu cetatea a constituit obiectul a numeroase dispute sângeroase, în special între Imperiul Otoman şi Regatul Ungariei. După ce timp de câteva sute de ani a trecut prin mai multe stăpâniri - turci, bulgari, unguri, sârbi, austrieci, vlahi - în 1867 cetatea a fost predată prinţului sârb Mihailo Obrenovic III.
Cetatea are o formă neregulată, cu metereze şi ziduri care au fost înălţate după cum a permis terenul. Pentru un nespecialist, a studia arhitectura Cetăţii Golubac este foarte greu. Nu toate locurile sunt accesibile, asta datorită fie pantei prea abrupte şi fără poteci, fie faptului că - în urma construirii barajului de la Porţile de Fier - apele Dunării s-au înălţat inundând o bună parte din zona de jos.
Ca şi în cazul altor cetăţi, Cetatea Golubac a fost construită în etape. Se pare că cea mai veche parte a cetăţii este cea de sus. Distrugerile datorate numeroaselor confruntări armate au fost urmate de refaceri, de modificări şi mai ales de întăriri.
Cele 10 turnuri şi portalurile sunt legate între ele prin ziduri foarte groase (2-3 metri). Chiar dacă timpul şi-a pus nemilos amprenta peste toate, cetatea nu este atât de ruinată şi păstrează încă aspectul pe care l-a avut cu secole în urmă. Primele nouă turnuri au fost construite cu o bază pătratică, ceea ce denotă faptul că datează din vremurile în care în lupte se foloseau arme reci. O dată cu apariţia prafului de puşcă şi a armelor de foc, turcii au fortificat turnurile adăugându-le porturi pentru tunuri. Pentru a le spori rezistenţa, au făcut turnurilor întăriri (poligonale sau cilindrice) groase de până la doi metri. După raidul din Ungaria, în 1481, turcii au construit la Cetatea Golubac şi ultimul turn, al zecelea, pe latura dinspre Dunăre. Cu rolul de a supraveghea şi controla intrarea în port şi traficul pe apă, turnul a fost prevăzut de la început cu guri de tragere. Acest turn, cel mai puţin înalt, acum inundat în bună parte, este cel mai accesibil pentru vizitatori.
Pe o cărare lată, de piatră, deasupra zidului înconjurat de ape verzui, stătute, se ajunge în turnul octogonal, la singurul său etaj. Descoperit, cu metereze, prin gurile de tragere, turnul oferă imagini inedite asupra fluviului şi malului românesc. În centru încă se pot vedea scările care coboară spre baza turnului, dar - cu toate că zona nu este îngrădită sau restricţionată în vreun fel - accesul nu este posibil pentru că turnul este inundat de apele Dunării.
În anul 1979 Cetatea Golubac a fost declarată monument de cultură de importanţă excepţională pentru Serbia şi este protejată. Comparativ cu alte cetăţi, Golubac este una dintre fortificaţiile de mici dimensiuni din Serbia, dar datorită formei sale şi a amplasamentului mai puţin obişnuit, a fost şi rămâne o importantă atracţie pentru turişti. Ea este admirată şi fotografiată nu doar de pe uscat, de pe malul sârbesc sau cel românesc, ci şi de pe vasele de croazieră pe Dunăre.
Am aflat că în primăvara anului 2005 a fost demarat un proiect de reabilitate a fortificaţiei, iar rezultatul a fost curăţarea incintei de plantele care s-au dezvoltat haotic şi repararea fântânii aflată lângă şosea, la ieşirea din cetate. Conform plăcuţei cu inscripţii în sârbă şi poloneză, această fântână a fost construită în memoria lui Zawisza Czarny cavaler polonez care a luptat în 1428 împotriva turcilor, alături de Sigismund.
În prezent, zidurile, turnurile şi scările de piatră sunt în stare bună, dar porţiunile din lemn sunt putrede ceea ce face ca cea mai mare parte a zonei superioare să nu fie accesibilă.
În cadrul unui proiect internaţional finanţat cu fonduri europene care are în vedere reabilitarea cetăţilor dunărene, Cetăţii Golubac i-a fost alocată o sumă importantă. Am citit că planul de reconstrucţie a fost demarat în iulie 2014, iar finalizarea a fost preconizată pentru anul 2016. Pentru că am fost acolo la sfârşitul lunii august, pot spune că nu s-a început nici un fel de lucrare, dar dacă acestea vor avea loc totuşi, se speră la reconstrucția completă a cetăţii incluzând cele 10 turnuri, zidurile, meterezele şi toate elementele de lemn. De asemenea, vor apărea un nou tunel, un debarcader, un centru info turistic, precum şi căi de acces în toate zonele cetăţii. Dacă acest proiect va fi şi finalizat, rămâne de văzut!
În final aş vrea să menţionez că la Cetatea Golubac în prezent nu se plăteşte nici o taxă de vizitare, că nu există ghid şi nici un scurt istoric pe vreun panou informativ.
Pentru mai multe detalii legate de istoria şi arhitectura Cetăţii Golubac, accesaţi wikipedia. Veţi găsi şi imagini surprinse din unghiuri mai bune, unele de la înălţime, în care se poate vedea mai bine întinderea construcţiei pe coasta muntelui. De asemenea, wikipedia pune la dispoziţia celor interesaţi o schiţă în care se observă dispunerea celor 10 turnuri şi legătura lor prin zidurile cu metereze.
Trimis de iulianic in 05.09.14 09:31:46
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în SERBIA.
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@webmaster: Vă rog, inseraţi
https://www.youtube.com/watch?v=tP_UucFco8A
Este filmul trecerii cu maşina prin Cetatea Golubac.
Mulţumesc!
@iulianic: Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu)
Merita reabilitata, e superba si excelent amplasata. Pacat ca nu se poate vizita in intregime. Nici eu nu am vazut inceputul vreunei lucrari (20 august).
Foarte interesant. Nu stiam de aceasta cetate. Iar de drum national care sa treaca printr-o cetate, chiar ca aud prima oara.
Citind numele cetatii, Golubac, prima data m-am gandit ca e vorba de cuvinte turcesti. Göl inseamna lac, iar Bak inseamna a privi. GöluBak... ar putea insemna ceva de genul Privind La Lac.
Urmand mai apoi linkul catre Wikipedia acolo am gasit:
Romanian: Cetatea Golubăț, Turkish: Güvercinlik Kalesi.
Deci numele turcesc e Castelul Porumbeilor.
Sarbii oare cum pronunta Golubac? O fi cu "ci" la sfarsit?
Oricum foarte interesant. Un obiectiv ce merita studiat.
Felicitari.
L. e. Am rezolvat misterul. Explicatia e la un articol Wikipedia despre orasul Golubac (http://en. wikipedia.org/wiki/Golubac).
In Serbian, the town is known as Golubac (Голубац), in Vlach as Golumbei or Columbaci, in Hungarian as Galambóc, in German as Taubenberg and in Turkish as Güvercinlik which means "dovecote. " The name Golubac is derived from golub, which is Serbian for "pigeon" or "dove, " and is therefore often translated as "the town of doves. "
Its historical names were Columbria, in Latin, as a contraction of Columbaria that means city of pigeons (Latin: Columba, Greek: kòlymbos), and as a city derived from Cuppae during pre-Roman times.
Deci despre "Hulubi" e vorba.
@TraianS: Mulţumesc! Da, Cetatea Golubac este un obiectiv interesant şi care merită vizitat.
Din câte ştiu, nemţii au construit drumul în primul război mondial şi cum nu prea aveau cum altfel din cauza muntelui şi a Dunării, au tăiat-o de-a dreptul. Tot din câte ştiu, acest drum este singurul care face legătura între Serbia şi zona balcanică. Nu este prea lat, dar pot circula şi maşini mari. Este peticit, dar nu are gropi.
Cât despre denumirea Golubac, da, ai dezlegat singur misterul. În ceea ce priveşte pronunţia sârbilor, îţi pot spune că este "Golubăţ", cu un "l" mai lat (aşa cum îl au şi ruşii) şi cu accent pe "ă".
În Banat încă se foloseşte termenul "golumbi" cu referire la porumbei
@TraianS: Nu doar Cetatea Golubac merita vizitata, ci intreaga zona cuprinsa intre Portile de Fier I si orasul Veliko Gradiste.
Pana se ajunge in orasul Golubac, peisajele va incanta privirea, iar satul turistic Vinci situat intr-o padure de pini va va fascina. Merita vizitat si orasul Veliko Gradiste, in special Complexul Silver Lake.
In plus, sarbii sunt ospitalieri si au o bucatarie foarte buna, iar in aceste zone preparatele din peste sunt vedetele acesteia.
Chiar daca sarbii nu sunt fruntasi in ceea ce priveste cunoasterea limbii engleze, in aceste zone veti intalni multi vorbitori de limba romana, unii dintre acestia sunt chiar sarbi.
Excelent articol! Îmi plac mult sârbii, ca popor, își iubesc țara chiar dacă sunt naționaliști! Știi cum se spune: cal verde și sârb să nu-și iubească țara n-ai să vezi!
@căpcă1: Mulţumesc!
”… sârb să nu-și iubească ţara n-ai să vezi!
Să vezi cât iubesc natura şi cât de mult o respectă! Dar, şi asta face parte din dragostea de ţară. Sunt rare locurile din lume (pe unde am călătorit eu) în care este o atât de mare curăţenie în parcuri şi în spaţiile verzi.
Vinci, satul în care am fost noi cazaţi, are multe case de vacanţă construite în pădure, printre tulpinile dese de pin. Nu s-au grăbit să defrişeze ca să-şi facă nişte curţi largi. Pe faleza Dunării, în marginea oraşului Veliko Gradişte, amenajată pe 1,7 km (prin loc pustiu), nu am văzut un pet sau alt ambalaj aruncat la întâmplare. Mi-au plăcut sârbii din acest punct de vedere.
@iulianic: am fost în Serbia la Vrnjacka Banja, la Zajcear și la Nis. Le-am vazut spiritul, sunt niste oameni admirabili!!! Ziveli Srpska!
@căpcă1:
”am fost în Serbia la Vrnjacka Banja, la Zajcear și la Nis.
Ne-am bucura să putem citi impresiile tale de la Vrnjacka Banja, Zajcear și Nis scrise ca articole (reviewur) noi.
Procedând astfel, ai avea ocazia ca prin notele şi evaluările proprii să contribui la o medie mai reprezentativă a acestor destinaţii.
@webmasterX: da, o să postez aceste impresii. Este mai greu cu pozele, apar in mai toate si nu vreau sa vada lumea cat de bocciu sunt!
@căpcă1: Am fost în Vrnjacka Banja anul trecut şi mi-a plăcut foarte mult zona centrală cu parcul, podul de lacăte, terasele, aleile etc.
Am socializat lângă grădina japoneză cu o familie de sârbi şi mi-a lăsat o impresie deosebită.
Sunt tare nerăbdător să citesc impresiile tale din acest frumos orăşel staţiune.
@iulianic: Subscriu la cele scrise de dumneavoastra si capca1.
Pe langa faptul ca sunt patrioti, sunt muncitori si seriosi.
Prin educatia primita si-au format o mentalitate de luptatori.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Apr.2019 Cetatea Golubăț, restaurata — scris în 21.04.19 de badmar din CRAIOVA - RECOMANDĂ
- Jul.2016 O călătorie de placere — scris în 03.07.16 de Cesere din CRAIOVA - RECOMANDĂ
- Aug.2014 Cetatea Golubac – măreţie şi decădere — scris în 03.11.14 de costy69* din TARGU-JIU - RECOMANDĂ
- Aug.2014 Weekendul la Vila Dunavski Raj (Golubac, Serbia) - aventura pe meleaguri sarbesti — scris în 17.08.14 de irinad din TâRGOVIșTE - RECOMANDĂ
- May.2014 1 Mai la cetatea Golubac — scris în 10.05.14 de vxp din SEVERIN - RECOMANDĂ
- Apr.2014 Cetatea Golubac, istorie si atractie — scris în 08.06.14 de Radix7 din IASI - RECOMANDĂ