Cordoba – un oraș andaluz fascinant

TIPĂREȘTE

După ce am vizitat satele albe și am făcut cunoștință cu spiritul andaluz rural, astăzi vom vizita un oraș autentic andaluz... singurul loc din lume cu patru disticții UNESCO.

Am plecat de la hotel la 8,30 și după aproape două ore am ajuns în Cordoba – oraș situat în sudul Spaniei, la poalele munților Sierra Morena și pe malul râului Guadalquivir (se citește Guadalsivir).

Am găsit orașul într-o mare” fiesta” chiar dacă era o zi de luni... nu am aflat motivul sărbătorii dar nu-ți trebuie motiv ca să te simți bine și să te bucuri de atmosferă!

Fiesta a blocat și traficul prin oraș... unele străzi fiind închise, șoferul autocarului nostru s-a reorientat și ne-a lăsat undeva pe malul râului Guadalquivir, în apropierea Turnului de la Calahorra...

Despre Cordoba, nu știam mare lucru... doar că aici există Marea Moschee-Catedrală!!!

Nu voi scrie despre istoria orașului... acum sunt multe surse de informații pentru cei interesați... eu voi scrie doar despre plimbarea noastră prin centru vechi al orașului, vizita principalului obiectiv Moscheea-Catedrală și bineînțeles surpriza de la Bodegas la masa de prânz... așa că vom începe plimbarea de pe malul râului din partea nouă a orașului.

Puente Romano – Podul Roman este masivul pod roman cu 16 arce ce traversează râul Guadalquivir, datează de pe vremea romanilor și reconstruit de câteva ori de mauri. La mijlocului podului se află o statuie a Arh. Rafael salvatorul orașului de ciumă.

Din 2009, podul a fost transformat în pasarelă pietonală, ce face legătura între cele două părți ale orașului...

Turnul La Calahorra – este Turnul arab la origine, care a înlocuit o poartă romană, este cel mai vechi turn de apărare din oraș... acum recondiționat și poate fi vizitat.

Puerta del Puente – Poarta Podului – este în partea opusă a Podului Roman și este una din porțile de intrare în oraș din vremea romanilor.

Între Poarta de acces în orașul vechi și Palatul Episcopal este o coloană cu statuia lui San Rafael în vârf... este semnul de recunoaște și comemorare a salvatorului orașului.

Mezquita – Bijuteria din coroana Cordobei, i se spune după denumirea sa arabă- însemnând Moschee, în ciuda extraordinarei intruziuni a unei catedrale catolice în mijlocul ei. Este singura moschee rămasă din Spania medievală și este una dintre cele mai mari din lume.

Moscheea-catedrală – așa ar trebui să-i spunem după vechime... astăzi este numită Catedrală în Moschee după folosința ei de către creștinii catolici... Este o capodoperă arhitecturală, un mix perfect dar și ciudat între creștini și musulmani, datorită faptului că în mijlocul moscheei se află catedrala creștină ce cuprinde altare construite în diferite stiluri arhitecturale: baroc, gotic și renascentist.

Moscheea a fost concepută acum mai bine de o mie de ani, ca un spațiu orizontal și simplu... era și a rămas o capodoperă vizuală de arcade proporționate în formă de potcoavă care dau senzația de spațiu fără sfârșit. Inițial a avut 1293 de coloane de marmură și granit iar astăzi mai sunt doar 856 de coloane, fiecare fiind diferită... unite prin acele arcade duble sau simple în formă de potcoavă cu benzi de cărămidă roșie și piatră albă...

Mihrabul – sau altarul moscheei- sau nișa de rugăciune, este cea mai impresionantă piesă de măiestrie meșteșugărească, bogat ornamentat, este format din flori și inscripții din Coran. Interiorul este format dintr-un singur bloc de marmură albă, sculptată sub forma unei cochilii.

Tesoro –este o capelă barocă ce conține masivul chivot din aur și argint al Cordobei-cântărește 122 kg.

Capela Regală este la fel de impresionantă și decorată cu stucaturi în stil mudejar (musulman).

La începutul secolului XVI, în centrul moscheii a fost ridicată o catedrală, unde pe laturile sale au fost construite mai multe capele. Catedrala este construită în stil renascentist-baroc iar stranele sculptate ale corului reprezintă un interes real...

Așa se explică anomalia pe care o vedem: moscheea- catedrală cu un minaret devenit clopotniță. Clădirea reprezintă astfel dovada trecerii de la cultura maură la cea creștină, oferind Cordobei punctul central al orașului, iar Mezquita a rămas unul dintre cele mai importante monumente maure din Andaluzia și simbolul orașului Cordoba.

Curtea interioară a moscheii numită și Patio de los Naranjos- Curtea cu portocali- este o încântare, protejată de soare de umbra portocalilor amari.

Odată intrat în cea mai veche parte a moscheii, vei înțelege de ce Carol al V-lea a ordonat ca această clădire să fie salvată, în ciuda presiunii din partea bisericii de a o dărâma... și cu toate acestea catedrala a fost construită în mijlocul moscheii... și a rămas o construcție unică în lume!

Exact așa am intrat și noi printr-o laterală a curții și însoțiți de ghidul local am intrat în moschee și ne-am pierdut prin pădurea de coloane... nici nu știi la ce să te uiți mai înainte... totul este wow...

Sunt impresionante toate aceste lucrări maure sau creștine în același loc... nu pot descrie în cuvinte ce sentiment am avut când am intrat... piele de găină și emoții de la intare până la ieșire... poate de la răcoarea interiorului, poate de la importanța locului cu a lui istorie, chiar și mirosul este unic, de tămâie în amestec cu alte mirodenii... oricum, momentul în sine este unic, am fost acolo și am văzut acest monument unic în lume.

O precizare privind accesul în Moschee... în curtea interioară intrarea este liberă... accesul în Moschee se face pe bază de bilet, numai la ora programată și însoțiți de un ghid local. Noi am avut intrarea asigurată de ghida noastră, costul fiind inclus în prețul total al excursiei... așa că nu pot da informații privind prețul biletului de intrare.  

Asupra Cordobei și-au lăsat amprenta, pe rând romanii, vizigoții, maurii, evreii și creștinii, fiind locul unde trecutul și modernul se amestecă împreună, dar moștenirea maură îi oferă o identitate aparte și se întâlnește la tot pasul. Nu degeaba centrul istroric al orașului este declarat Patrimoniu Mondial UNESCO. Tot în lista UNESCO este adăugată, din 2012” Serbarea curților cu flori” acele Patio- curți interioare ale caselor albe, pline cu flori.

Juderia – cartierul evreiesc- este un labirint de străzi mici și înguste cu un iz tipic andaluz. Aici se află una dintre cele mai populare străzi din oraș- Calleja de las Flores- Calea Florilor- unde casele albe sunt împodobite cu ghivece cu flori. Este unică, îngustă și se înfundă într-un patio... la întoarcere, prin fanta de lumină a străzii se vede foarte frumos turla clopotniței catedralei.

Muzeul pielii- este un mic muzeu al unei vechi familii andaluze cu tradiție- meșteri artizani în piele- unde vom vedea câteva dintre lucrările lor renumite lucrate pe piele aurită -guadameci. Aici am achitat pe loc câte 3 euro/persoană cine a dorit să viziteze micul muzeu.

Patio Zoco – este curtea Casei Zoco – o casă unde se defășurau vechile meșteșuguri și micul negoț. Aici am trecut efectiv prin această curte de pe o stradă și am ajuns într-o altă piațetă.

In această ordine prezentată mai sus am vizitat și noi obiectivele din centrul vechi al orașului și sunt doar o parte, mai sunt multe altele de văzut...

În pelerinajul nostru prin oraș am văzut și diverse magazine, buticuri, baruri cu terase și renumitele bodegas- cârciumile în casele vechi cu curte interioară plină de flori.

Ne-am orientat un pic și ne-am întors unde văzusem o Bodegă mai deosebită... deja era foarte cald și voiam să stăm undeva mai la răcoare să putem să mâncăm și să ne răcorim.

Bodegas La Chiquita de Quini – curte interioară plină cu flori, înconjurată de terase deschise spre curte... toate cu mese aranjate în așteptarea oaspeților. Mai au o terasă vis-a-vis dar era sufocant de cald, chiar dacă mesele erau așezate sub umbrele mari, ce asigurau umbră...

La intrare era barul și de cum am intrat ne-a luat în primire un chelner care nu ne-a lăsat să intrăm pentru că totul este rezervat pentru” fiesta” ... Cât timp noi ne ciondăneam cu spaniolul a trecut pe lângă noi un alt chelner și zice  într-o limbă română” nu v-a lăsat să intrați pentru că este rezervat pentru sărbătoare” ... și de aici ne-am simțit salvați și ajutați să mâncăm la ei...

Ne-a luat în primire și ne-a dus într-un salon mai mic într-o laterală a curții... aranjat parcă pentru noi, o masă mare cu 10 scaune, baie proprie și aer condiționat... a deschis ferestrele și a lăsat și fumătorii să-și facă tabietul... A fost o bucurie imensă... o plăcere să putem discuta cu Cosmin – un tânăr prahovean ce lucrează prin Spania de 17 ani, aici era de 6 ani... ne-am simțit ca niște musafiri pentru el, iar el chiar a avut grijă să nu ne lipsească nimic. Am mers pe mâna lui în ce privește comanda pentru mâncare și de băut am luat fiecare câte o bere... noi fiind 9 persoane. Pe lângă bere am primit măsline verzi din partea casei... o combinație cam ciudată, dar mă rog... și de mâncat au fost două feluri de tapas, unul pe bază de cartofi... un fel de crochete și unul pe bază de vinete...rondele pane prăjite cu diferite creme din brânză, bucăți de jamon și sosuri... și au fost câteva porții de Robo de toro, ca fel principal... au fost câte două bucăți de coadă într-un sos închis la culoare și cartofi prăjiți. Bune toate... s-au lins farfuriile dar trebuie să recunosc că mai gustoasă a fost coada de taur de la Ronda...

Am mâncat tot, s-a mai comandat câte ceva de băut, bere sau suc cine a mai dorit... la final am achitat nota cu cardul și l-am omenit și pe Cosmin pentru că a meritat din plin. 194,50 euro a costat toată consumația împărțită la 9 persoane... și ca idee berea a fost 3,50 euro/paharul...

În curtea interioară mesele erau deja ocupate de tineri și mai ales fete îmbrăcate în stilul andaluz.

Ce atmosferă frumoasă era, iar Cosmin a comunicat cu ei să ne permită să le facem poze...

Ne-am simțit foarte bine a fost o atmosferă andaluză autentică!!!

După așa o masă gustoasă și bere rece, cu atmosferă plăcută în compania unor prieteni din grupul nostru și serviți omenește de un tânăr român... am rămas cu amintiri tare plăcute din Cordoba!

Da, ne-a plăcut și această plimbare prin Cordoba, un oraș andaluz fascinant!

Toate cele bune!

---

VIZUALIZĂRI: 107 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI