Cote d’Azur – o parte din paradis - partea 1

TIPĂREȘTE

Am ales aceasta parte a Frantei pentru a vedea ‘’live’’ de ce este atat de apreciata de milioane de turisti – si m-am convins ca peisajele oferite si atmosfera de aici isi merita din plin popularitatea. Am stat in Nisa de duminica seara pana joi seara, si nu am reusit sa vedem toate locatiile propuse – asta inseamna ca va trebui sa revin. Voi descrie ceea ce am vazut in ordinea in care s-au derulat aceste vizite. Zborul cu Blue air a fost ok, iar aterizarea se face pe al doilea aeroport din Franta din punct de vedere al numarului de pasageri. Capitala Rivierei Franceze, Nisa, are circa 945.000 de locuitori si este al 5-lea oras ca populatie din Franta, dupa Paris, Marsilia, Lyon si Toulouse.

De la aeroport am luat autobuzul 99 care in circa 15 minute va duce (fara oprire) la gara principala a orasului Nice Ville. De aici puteti lua multe alte mijloace de transport catre hotelul in care stati. O alta varianta este bus 98 care opreste in mai multe statii pe parcursul traseului. Biletul costa 4 euro si este de fapt abonamentul pentru 1 zi pe mijloacele de transport din Nisa. Deci cu acelasi bilet puteti urca in alt autobuz pentru a va continua calatoria. Despre cazare am scris aici.

Pentru cei care stau minim 3 zile in aceasta zona este indicata cumpararea cardului French Riviera Pass (il voi numi de acum-incolo FRP) care este valabil 72 ore (nu 3 zile), si care costa 56 euro/persoana. Acesta card este disponibil si in variantele pentru 24 si 48 de ore, la pretul de 28 si respectiv 36 euro/persoana. Cu acest card aveti multe obiective gratuite si reduceri la altele, dar nu este inclus transportul. Noi l-am ales si l-am facut profitabil, vizitand obiective al caror cost insumat a fost de 84 euro. Acest card se poate achizitiona de la oficiile de turism din aeroport, langa gara principala Nice-Ville sau de la cel aflat pe Promenade d’Anglais. Tot de la aceste oficii de turism primiti gratuit o brosura cu obiectivele ‘’acoperite’’ de card (odata cu achizitia cardului) si cereti o harta a orasului precum si orarul autobuzelor de care aveti nevoie pentru a va deplasa. Mai multe info despre acest card: aici.

De mentionat ca toate biletele de autobuz, indiferent de ruta si distanta costa 1 euro, pentru a incuraja lasarea masinii in parcare si a diminua poluarea. Chiar si in aceasta perioada a anului, circulatia este uneori dificila si pentru ca, multe sosele sunt pe coasta si au o singura banda pe sens. Daca totusi alegeti sa inchiriati masina evitati pe cat posibil intervalele orare 8.30-10 si 15-18. Noi am mers o singura data cu trenul – ceea ce este o optiune viabila data fiind durata mai mica a calatoriei, dar si costul este mai mare – de exemplu un bilet de tren Nisa-Monte Carlo costa 4,8 euro/sens/persoana, fata de 1 euro autobuzul. La o familie de 2 persoane diferenta dupa cateva calatorii este apreciabila.

Abonamentul pentru o zi costa 4 euro si este valabil doar in unul din orase (Nisa, Monte Carlo, Antibes etc), nu si pentru deplasarea intre orase. Informati-va din timp asupra orarului autobuzelor care fac legatura intre orase pentru a nu pierde timp inutil asteptand in statii. Pentru orice linie de autobuz va puteti printa orarul de aici.

In partea dreapta (sub timetables) tastati numarul autobuzului si veti avea orarul si statiile in care opreste. Va puteti descarca orarul si traseul liniei dorite. Majoritatea autobuzelor interurbane au ca punct de plecare gara rutiera J. C Bermond, aflata la circa 300m de Place Massena (separata de aceasta printr-un parc cu flori si multi palmieri) si langa centrul vechi. Puteti ajunge aici si cu tramvaiul 1.

Dupa aceasta introducere sa revenim la parcursul nostru din prima zi. Pe lista sunt satucul medieval Eze si cosmopolitul Monte Carlo. Din statia Vauban – unde se ajunge cu tramvaiul 1 – am luat autobuzul 82 (se poate si 112 – difera doar orele de plecare) catre Eze-Village – se coboara la statia cu acest nume. Drumul este spectaculos si va ofera din loc in loc peisaje frumoase asupra Mediteranei. Incercati sa stati pe partea dreapta a sensului de mers, iar la intoarcere alegeti partea stanga, pentru a beneficia de aceste panorama spectaculoase.

Atentie! – autobuzul 100 va lasa in Eze sur Mer, adica jos langa mare, pe cand orasul vechi (care este de fapt tinta propusa) este sus pe munte. Daca optati pentru aceasta varianta (cu linia 100), aveti 2 posibilitati: din Eze sur Mer luati autobuzul 83 pana in Eze village (verificati orarul) sau o luati pe jos (circa o ora si jumatate). Autobuzele 82 si 112 merg pe un drum national (numit si Moyenne Corniche) situat la circa 300 m deasupra nivelului marii – panorama este spectaculoasa, si va lasa chiar la baza stancii pe care este amplasat satucul medieval. La circa 100m de statia de autobuz este oficiul de turism de unde puteti sa va luati o harta a oraselului. In Eze veti gasi cele doua parfumerii renumite si anume: Galimard si Fragonard. Acestea produc mai multe parfumuri pe baza de flori cultivate in regiune.

Eze este un satuc medieval cu case, stradute si alei din piatra, cu magazine cu suveniruri cu felinare de diferite forme, atarnate la intrarile in case, chiar si un hotel ‘’Chateau Eza’’. Acest satuc te ‘’cucereste’’ imediat, iar dupa ce te plimbi minute in sir prin labirintul de stradute ajungi in varful muntelui unde veti gasi o gradina exotica cu foarte multi cactusi. Intrarea este gratuita daca aveti FRP sau 5 euro. Privelistile oferite de la inaltimea de 429 m sunt absolut minunate. Predomina nuantele de albastru – cerul, marea, chiar si ceasul din turnul bisericii este albastru. Se mai vad acoperisurile de tigla rosie, multiplele nuante de verde ale cactusilor si steagul Frantei care flutura zi si noapte pe una din casele localnicilor. Prin aceasta gradina exotica veti intalni si statui care reprezinta ‘’zeitele pamantului’’ sculptate de Jean-Phillipe Richard.

Coborand pe aleile gradinii veti inatlni un loc deosebit pentru relaxare – un spatiu cu sezlonguri de lemn, incojurat de plante exotice, care este foarte cautat de turistii ajunsi aici. Puteti sa va intindeti si sa ‘’savurati’’ privelistile oferite de aceasta terasa. Dupa circa 2 ore petrecute in acest ‘’merveilleux’’ satuc am pornit pe aceleasi stradute pietruite catre statia de autobuz cu destinatia Monte Carlo. Am coborat la nivelul marii cu autobuzul 83 si dupa circa 5 minute de asteptare am urcat in busul cu nr. 100. Am coborat in statia Place d’Armes de unde incepe un mic urcus catre partea veche a orasului si catre castelul princiar. Veti remarca imediat modalitatea in care au fost construite blocurile locuite de oameni ‘’amarati si sărmani’’ si fara grija zilei de maine.

Suprafata principatului Monaco este de circa 2 kmp, dar s-a construit mult pe pantele stancoase care inconjoara aceasta zona. De sus se vede in toata splendoarea sa portul, cu ‘’barcutele’’ mai mari sau mai mici ale unor…. norocosi, iar culoarea apei Mediteranei este ireala. Partea veche a orasului - Monaco Ville - este situata pe o stanca si cuprinde cateva stradute inguste cu terase, restaurante, cafenele si magazine de suveniruri. Am pornit pe una din aleile strajuite de palmieri catre oceanograf, nu inainte de a admira de sus portul Fontvieille – un port mai mic cu alte cateva ‘’barcute’’, care stateau cuminti in bataia soarelui asteptand sa iasa in larg. In drumul nostru ne-a iesit in cale catedrala orasului in care ne-am oprit pentru cateva minute.

Cardul FRP a reprezentat biletul de intrare la oceanograf, altfel pretul unui tichet este de 14 euro. Acest oceanograf a fost fondat de printul de Monaco, Albert 1-er. La interior bazine cu pesti frumos colorati, murene gigant, caluti de mare, cu un tunel unde puteti admira rechini si pisici de mare, acvarii mai mici cu cele mai periculoase specii de pesti veninosi etc, etc. De asemenea un muzeu in care veti gasi diferite machete de vase cu panze sau fara, vasul Titanic prezentat inainte de catastrofa si starea in care zace pe fundul oceanului, rechini si un casalot in marime naturala etc. Urcati si pe terasa cladirii de unde puteti fotografia panoramele care se deschid cu generozitate.

Site oficial: www.oceano.mc

In Monte Carlo sunt 5 linii de autobuz – atasez si info despre harta, tarife si orar click aici, aici si aici.

Din Monaco-Ville am luat autobuzul 2 cu care am mers pana la capat adica la gradina exotica din Monaco. Traseul autobuzului trece pe langa port si apoi urca pe stradute aglomerate si inguste pana sus pe o stanca terasata unde este si intrarea in aceasta zona verde plina de cactusi de toate formele si marimile cu care nu ai vrea sa intri in contact. Gradina a fost construita in secolul 20 sub domnia lui Prince Albert 1 si a fost deschisa publicului in anul 1933. Veti intalni specii de cactusi din toate colturile lumii: Mexic, America de Sud, Africa de Sud, Peninsula Arabiei etc. De aici de sus aveti o extraordinara priveliste asupra orasului Monte Carlo precum si asupra Rivierei Franceze. Veti vedea blocurile cu gradini sau copaci pe acoperis, portul, stradutele aglomerate, stadionul, vapoarele din larg etc.

Veti ramane minute in sir sa admirati aceste panorame si veti face cu siguranta multe fotografii. Aleile gradinii sunt pe mai multe nivele datorita reliefului si veti avea de urcat si coborat destule trepte. In aceasta perioada a anului unii cactusi sunt infloriti si veti ramane fermecati de multitudinea de culori ale florilor. Gradina este deschisa intre 9-18, iar intre mai si septembrie 9-19. Intrarea este gratuita pentru detinatorii FRP sau 7 euro. La intrare veti primi un pliant cu harta gradinii si cateva informatii. La baza gradinii veti da si de o pestera, in care se poate intra cu ghid (intra in pretul biletului). Veti avea de coborat si urcat circa 600 de trepte (asa scrie la intrare, eu nu le-am numarat, dar inclin sa le dau dreptate) si veti cobori pana ajungeti aproape de nivelul marii. In pestera veti vedea o multime de formatiuni calcaroase – coloane, stalactite, stalagmite si draperii (ca niste cascade) – iar ghidul va explica istoria pesterii si va da informatii celor care le solicita. Este interesant si daca tot ati ajuns aici ar fi pacat sa ratati.

La incheierea vizitei am luat din nou bus nr. 2 si am coborat la o statie aflata aproape de Cazinoul din Monte Carlo. Parcul din fata cazinoului este minunat, cu aranjamente florale viu colorate, cu palmieri si fantani arteziene. Este o reala placere sa faci o plimbare prin acest parc, iar apoi sa ajungi in fata cazinoului, unde poti admira …... diferite masini (probabil achizitionate prin programul rabla) :). Terasa cafenelei de langa cazinou mai are cateva mese goale care va asteapta (verificati-va cardul mai intai). Cerberii de la intrare in cazinou ne-au facut semn ca putem intra in holul cazinoului, dar fara a putea face fotografii. Am intrat si daca aveam costum/frac puteam sa dam si o bila (minim 10 euro). Noi nu aveam timp/bani de pierdut asa ca am luat-o la pas incercand sa parcurgem o parte a traseului pe care se desfasoara cursa celebra de Formula 1. Am trecut si prin tunel, apoi am iesit in port unde am privit cu admiratie catre iahturile insirate ca margelele, am trecut pe langa cateva magazine (nu am luat nimic ca erau inchise :)) si usor-usor am ajuns in statia autobuzului 100. Pe la 19.30 am plecat din minunatul Monte Carlo, iar ora fiind destul de inaintata am parcurs distanta pana la Nisa in circa 25-30 de minute (nu a oprit in multe statii, iar soseaua era destul de libera) fata de cele 50 de minute specificate in orar si care sunt reale intre orele 9-18.

Seara am incheiat-o cu o plimbare pentru a cauta in partea veche a orasului un local unde sa cinam (asa am fost sfatuiti de la hotel si de o cunostinta care a fost pe acolo). Dupa vizionarea mai multor terase si studierea ofertelor de pret ne-am oprit la un restaurant tipic cu diverse feluri de mancare specifice zonei, dar si cu alte preparate internationale. Restaurantul se numeste ‘’Le Tapenade’’ si este situat pe Rue Sainte-Reparate. Noi am ajuns pe la ora 20.30 si era plin (acest fapt ne-a si determinat sa intram si nu ne-a parut rau), dar totusi mai era libera o masa rotunda de 6 persoane pe care am ocupat-o noi. In meniu exista si pui, iepure, rata, peste, paste si supe, pizza (nu luati ca este congelata) etc. De mentionat ca mancarea se pregateste in momentul in care se comanda astfel ca se poate astepta destul de mult pana soseste comanda (acest lucru este specificat si pe meniu). Ca si bautura, vinul casei este o alegere foarte buna – exista vin de Provence alb, rose sau rosu la carafe de 0,5 sau 1l. In acelasi timp cu vinul ti se aduce si o carafa de apa. Noi am ales rosu sau rose si nu am regretat deloc aceasta alegere. Am ales in fiecare seara altceva si toate preparatele alese de noi au fost gustoase, iar unele erau bine asezonate cu ierburi de Provence. Portiile sunt mari si satioase, iar pentru o masa de seara pentru doua persoane – cu un fel principal si bautura – costul nu a trecut de 30 de euro cu tot cu bacsis.

Desertul il serveam in alta parte, adica la circa 100 m de restaurant unde este gelateria Fenocchio. Eu nu am mai vazut niciunde asemenea varietate de inghetate ca aici – sunt 4 vitrine frigorifice cu cate 24 de sortimente fiecare, in total 96 de variatiuni de inghetata – de la cea de lavanda, iasomie, violete, rubarba, masline negre sau diverse fructe si pana la clasica ciocolata (recomand ciocolata cu orange), vanilie, alune, fistic, nuci etc. – voi atasa fotografii. Gama diversa pune multe persoane in incurcatura mare – efectiv nu stii ce sa alegi. Portiile sunt mari, o cupa costa 2 euro, doua cupe 3,5 euro, trei cupe 5 euro. In fiecare seara aici era locul unde serveau acest desert sute de turisti. Nu ratati acest loc.

continuarea, aici

---

VIZUALIZĂRI: 7337 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI