Din nou in Delta - La Chilia Veche

TIPĂREȘTE

Dintre cele trei brate importante ale Dunarii, in repetatele mele reveniri in delta, n-am ajuns niciodata pe bratul Chilia, pana in satul care-i da numele. Vizitarea deltei - insumand toate aceste reveniri - imi parea din acest motiv incompleta. Trebuie sa spun ca Chilia face parte din amintirile mele din primii ani ai copilariei cand tata ne povestea despre plimbari cu barca, despre pescuit si despre delta cu neasemuitul peste prajit caruia ii ducea dorul. Devenite povesti pentru noi, acestea erau amintirile lui din tinerete ca absolvent al scolii de jandarmi, proaspat repartizat la Chilia. Deci, cum sa nu vreau sa vad si eu Chilia chiar si acum, dupa mai bine de o jumatate de secol?

Dupa o noapte de odihna la Hotel Esplanada 4* - Tulcea, dupa micul dejun servit la restaurantul hotelului, plecam intr-o minunata croaziera in Delta Dunarii, spre Chilia. Canal Tulcea - Canal Mila 36 - Mila 23 - Schitul Stipoc - Chilia Veche vor fi reperele unei intregi zile petrecute in delta. Despre costul acestei croaziere nu pot spune nimic, acesta fiind inclus in costul total al excursiei de 2 zile in Delta Dunarii. Nu acelasi lucru pot spune despre pranzul pescaresc servit la Chilia Veche. Acesta fiind optional, plata de 120 lei/persoana s-a facut separat, la inscriere, in agentie.

Cu barcile rapide, pe Canal Tulcea, am pornit spre Canal Mila 36 - un loc de pescuit din Delta Dunarii, accesibil si foarte cunoscut pescarilor. Aici se pescuieste in special somn, crap, caras si uneori stiuca si salau. Canalul cu o latime medie de 15 m, lung de 11 km, este intens circulat deoarece face legatura cu bratul Chilia si cu canalele Sontea si Sireasca.

Mila 23 este un sat in comuna Crisan, in Delta Dunarii, la 53 km de Tulcea. Este accesibil doar pe calea apei. Legatura cu localitatea Crisan - resedinta de comuna, aflata la 5,5 km distanta, se face tot numai pe calea apei.

In afara de potentialul sau turistic si piscicol, comuna Crisan este celebra pentru numerosii sportivi de performanta la caiac si canoe pe care i-a dat Romaniei intre care renumitul Ivan Patzaichin  (1949-2021) - canoist, multiplu campion olimpic si mondial.

In urma cu cativa ani am petrecut si noi o minivacanta la Pensiunea Inima Deltei - Mila 23. Am facut mai multe plimbari cu barca, am mancat peste si ne-am plimbat pe ulitele satului admirand casutele, multe dintre ele transformate in pensiuni, precum si numeroasele cuiburi de berze cu pui care invatau sa zboare. Pe atunci nu exista Muzeul Patzaichin. De asta data, chiar inainte de a debarca, zarind bizara constructie de pe mal, am decis sa cercetez totul in amanunt.

Ce am vazut acolo?

Turnul-observator inalt de 18 m, construit din lemn si canepa pe structura metalica, expune cele mai valoroase dintre medaliile si distinctiile lui Ivan Patzaichin, iar la fiecare nivel sunt ilustrate momente cheie din viata si cariera sportivului. Incepand cu copilaria petrecuta in satul Mila 23 si viata din delta la acea vreme, la primul nivel descoperim o lista a campionilor la caiac-canoe proveniti din cele trei sate ale comunei Crisan (Mila 23, Crisan si Caraorman). Nivelul 2 ne prezinta cariera de sportiv a lui Ivan Patzaichin, iar nivelul 3 pe cea de antrenor. Nu este omisa nici perioada de antreprenor social si nici preocuparile sale de valorificare a patrimoniului natural si cultural al Deltei si al Romaniei. Acestea sunt prezentate la nivelul 4. Terasa de la ultimul nivel ofera o panorama unica a naturii din imprejurimile satului Mila 23. Daca ajungeti in delta, faceti un popas la Mila 23 pentru a vizita originalul Muzeu Patzaichin! Este foarte interesant, iar accesul este gratuit. Cel putin asa era atunci cand am fost noi acolo.

N-am ramas foarte mult timp la Mila 23. Din nou in barca, din nou pe valuri pentru ca pana la Chilia Veche mai aveam de facut un Popas la Schitul Sf. Cuv. Atanasie - Stipoc. Nu voi scrie acum prea mult despre Schitul Sf. Cuv. Atanasie - Stipoc pentru ca deja am facut-o intr-un review anterior. Voi spune doar ca la sfarsit de luna mai, atunci cand am fost noi acolo, schitul era inundat de trandafiri de multe culori, infloriti si frumos mirositori. Preotul slujitor ne-a primit cu bucurie, ne-a binecuvantat si ne-a prezentat Schitul Sf. Cuv. Atanasie - lacasul de cult apartinand Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din Romania, singurul de acest fel din Rezervatia Naturala Delta Dunarii.

Strabatand zone pitoresti, accesibile numai cu barcile, zone de o rara frumusete, cu stufarisuri, cu “campuri” intregi de nuferi, cu desisuri de salcii care adapostesc tot felul de pasari, trecand pe langa pichetul de graniceri, am ajuns la Chilia Veche, tinta calatoriei noastre.

Chilia Veche situata in extremitatea nordica a Deltei Dunarii, este cea mai mare comuna din delta. Ea se intinde pe aproape jumatate din suprafata terestra aflata intre bratele Sulina si Chilia, bratul Chilia fiind limita frontierei de stat cu Ucraina. Pe teritoriul ei sau in apropiere se afla mai multe rezervatii naturale cu caracteristici specifice si cu o bogata fauna si flora. Multimea de brate secundare si de garle din jurul Chiliei Vechi a oferit pescarilor adevarate trofee (somn, crap, stiuca, salau).

Nu exista documente care sa ateste cu exactitate inceputurile acestei localitati. Vechea asezare de la margine de tara - Chilia - se pare ca a avut in trecutul indepartat o viata infloritoare. Romanii au numit-o Achilea, iar turcii Eskil Kale. Documente din sec. X mentioneaza Chilia ca fiind una dintre cele mai mari si mai vechi asezari umane din Delta Dunarii, o zona foarte bogata datorita pescuitului de sturioni.

Cine are timp de plimbare poate descoperi ramasite ale unei fortificatii cu santuri de aparare care inca mai dainuie. Noi nu am avut acest timp. (A nu se confunda cu Cetatea Chilia din vremea lui Stefan cel Mare. Urmele acestei vechi cetati pot fi vazute in localitatea Chilia Noua din Ucraina).

Biserica ortodoxa “Sf. Arhangheli Mihail si Gavril” , a doua cea mai inalta biserica din tara, a fost restaurata de curand beneficiind de finantare europeana. Cu turle frontale inalte de 42 m, edificiu reprezentativ pentru patrimoniul cultural al Romaniei, biserica din Chilia Veche este unul dintre cele mai impunatoare lacasuri de cult din Dobrogea.

Constructia actualei biserici a inceput in anul 1897 si s-a terminat in 1938-1939 (deci, exact in anii in care tata isi facea serviciul la Chilia). In cel de-al II-lea Razboi Mondial, cand armata sovietica a folosit monumentul ca turn de observatie, biserica a avut de suferit.

In spatele bisericii, in zona centrala a localitatii Chilia Veche, la Casa cu numarul 11, o casa cu o curte cu multi trandafiri infloriti, am fost primiti pentru un pranz pescaresc. Intr-un fel de sopron, o constructie de vara cu peretii acoperiti cu tesaturi taranesti, ni s-a oferit un aperitiv pe baza de peste (peste prajit, salata de icre), apoi traditionalul bors de peste si plachie cu mamaliguta, servite cu mujdei de usturoi facut asa cum trebuie. A urmat desertul - cozonac si doua feluri de prajituri de casa. Toate acestea au fost asezonate cu tuica, vin si apa.

Toti s-au simtit atat de bine incat nu mai voiau sa plece, dar timpul trecea, trebuia sa ajungem din nou la Tulcea si de acolo, cu autocarul, la Bucuresti. Cu traficul de pe autostrada la sfarsit de saptamana, am ajuns la Bucuresti dupa miezul noptii, apoi acasa pe la ora 1.00. Si toate ar fi fost cum ar fi fost daca dupa arsita din ajun, de la Gura Portitei, la Bucuresti nu ne-ar fi asteptat o ploaie de pomina. Miez de noapte, ploaie furioasa, singura in cautarea unui taxi care sa ma duca la mult dorita mea locuinta… Ce-mi puteam dori mai mult pentru ca ghinionul sa fie complet?

M-am bucurat totusi ca am facut aceasta excursie, adaugand inca o fila vizitelor mele in Delta Dunarii si reusind sa merg pe urmele parintilor mei, la Chilia Veche.

Nu uit insa ca, la granita cu Ucraina, Chilia Veche traieste in prezent una dintre cele mai dramatice perioade din istoria sa recenta. Din coltul de lume idilic, recunoscut pentru linistea apelor si pentru bogatia lor, Chilia Veche a ajuns un loc sufocat de trafic si de poluare. In apele bratului Chilia vezi plutind resturi de plastic, vezi uleiuri, namol si tot felul de materiale - scursori ale razboiului din Ucraina. Si, din cand in cand, fragmente de drone.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 88 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI