Cagliari - sentimenti contrastanti

TIPĂREȘTE

Cagliari capitala insulei Sardinia este un oras situat in sudul insulei in care traiesc circa jumatate de milion de oameni. Noi am ajuns spre seara in acest oras si prima impresie a fost catastrofala.

Hotelul Sardegna (aici pagina hotelului sardegnahotelcagliari.it/hotel.php) pe care l-am ales datorita criticilor foarte bune pe tripadvisor (ceea ce demonstreaza ca gusturile nu se discuta) se afla in mijlocul zonei industriale cu vedere spre fabrici si lagare pline de containere ruginite in curte. Doar in spate se zarea o fisie din Marea Mediterana und incepea sa apuna soarele. Camera era curata si frumos amenajata cu un pat comod si un televizor LCD nou nout. Dar camera nu avea nici balcon si hotelul nici macar o curte interioara nemaivorbind de piscina. Era defapt un bloc cu 5 etaje aflat in mijlocuri altor blocuri - daca nu scria pe el hotel nici nu ti-ai fi dat seama ca este unul.

Dupa socul pe care l-am avut intrind in incinta hotelului m-am asezat intr-un colt pe un fotoliu si am inceput sa pling. Sotul meu nedumirit si neintelegind ce anume am sau nu imi convine incerca cumva sa ma înveseleasca. Degeaba - era chiar seara zilei mele de nastere si plecasem de la mare unde fusesem cazati excelent cu dorinta sa petrecem ziua mea in oras pentru a avea mai multe posibilati sa iesim la restaurant si sa ne plimbam pe faleza la malul marii. Si acum ce sa facem? Pina in centrul orasului mai erau circa 5 kilometrii - nici vorba de ai parcurge pe jos si daca luam masina unde vom parca si cum sa mai ciocnim un pahar in aceasta seara? Mie imi trecuse tot cheful de a sarbatorii si hotarisem suparata sa ca nu mai vreau sa ies deloc in aceasta seara. Sa comandam o pizza o sticla de vin rosu si se ne uitam la fotbal in sera asta, fac eu o propunere... sotul meu zimbeste prima data multumit dar cind isi da seama ca este doar o gluma proasta din partea mea - si propunerea nu este facuta pe bune (noroc ca ma cunoaste de mai muuulti ani) refuza categoric: Nici vorba - iesim oricum in oras - ne vom descurca si cu parcarea si cu restaurantul si facem ca aceasta seara sa se termine la fel de bine precum incepuse. M-am lasat convinsa - doara nu credeti ca am sa-mi petrec ziua de nastere in fata televizorului la un meci de fotbal! si m-am imbract in graba.

Cu ajutorul sistemului de navigatie pe care il luasem cu noi de acasa am gasit singura parcare publica acoperita si supravegheata direct in mijlocul orasului.

Orasul Cagliarii este situat pe un deal. Direct la poalele sale este portul de yachturi si strada Roma (strada principala) pe jumatate acoperita cu arcade este plina de cafenele si restaurante. Noi am urcat insa in orasul vechi cocotat sus deasupra orasului nou. Ce trebuie neaparat sa stiti daca ajungeti aici - Nu este necesar sa urci pe jos deoarece exista mai multe lifturi publice care te urca gratuit in orasul vechi. Perfect pentru picoarele mele obosite.

Orasul vechi numit de localnici Castello este în structura sa iniţială si încă în mare parte ramas intact de prin secolul XVI: străzile întunecate şi înguste, case dărăpănate căptuşite cu stuc pe care agata balconase micute cu balustrade ruginite ii dau un farmec aparte care ma acapareaza imediat. După ce în ultimele decenii aceasta zona a fost abandonata si asftel s-a degenerat din ce in ce mai mult devenind un fel de cartier al săracilor, a fost descoperita in ultimul timp de tot mai multi artisti care isi cauta aici inspiratia - astfel incat aceasta zona devine din ce in ce mai interesanta nu doar pentru turisti. Imi ies in evidenta multe ateliere de pictura, sali de expozitii, mici muzee de arta si fotografie ce se ascund in spatele zidurilor uneori pline de igarsie.

Turul prin oras continua de-a lungul Via Universita, numit după Palatul universitatii ce dateaza din sec XVIII si care găzduieşte o biblioteca de nepretuit. La capătul străzii se află Torre dell'Elefante (Poarta elefantului) defapt un turm de 35 de metri înaltime ce iti garanteaza o vedere fantastică asupra oraşului. Acelaşi lucru este valabil şi pentru omologul său, aproape identic Torre di S. Pancrazio situat in Piazza Indipendenza, la celălalt capăt al orasului vechi. Dupa ce am mai zabovit cateva minute in apropierea Bastionului San Remy unde chiar se tinea o seara de lectura si un scriitor citea din cartea sa in fata unui public adunat din localnici, trecatori si turisti am coborit in orasul modern cautind un restaurant pe masura.

Nu a fost greu sa gasim - oarsul e plin de trattorii, restaurante si baruri si spre uimirea mea si pline de oameni bine dispusi.

Plaja orasului Cagliari se numeste Poetto si probabil sint mai multe posibilitati de a junge acolo - un autobus circula regulat intre centrul orasului si plaja. Plaja este acceptabila pentru o plaja urbana, apa mi s-a parut putin tulbure si nisipul mai zgronturos - nu v-as recomanda sa faceti un concediu aici. Ce m-a fascinat insa aici au fost bazinele de apa sarata (unde probabil se mai "cultiva" si acum faimoasa sare de mare: sel du mer) pline de pasari flamingo.

Acum dupa ce am scris acest review mi-am dat seama ca nici nu prea am poze din Cagliari - fiind seara nu am mai luat aparatul de fotografiat cu noi si a doua zi dimineata am trecut doar inca o data dar in fuga...

---

VIZUALIZĂRI: 5319 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI