Alte obiective importante în Baia Mare: Parcul Municipal „Regina Maria” și Turnul Ștefan

TIPĂREȘTE

Anul Nou se apropie cu pași repezi, e timpul evaluărilor și, totodată a planificărilor. Cu bune și cu rele anul 2022 își trăiește ultimele clipe, sperăm ca cel ce se va naște peste 2 zile să aducă înțelegere, evoluție, progres. Haideți să încheiem seria articolelor dedicate nord-vestului țării, mai cu seamă cele ce descriu obiectivele vizitate în orașul Baia Mare. În acest material vom scrie câteva cuvinte despre două obiective turistice băimărene importante: Parcul Municipal „Regina Maria” și Turnul Ștefan.

Parcul Municipal „Regina Maria”

Aproape în fiecare oraș care are ceva vechime în spate există un parc public, plămân verde al urbei și loc de relaxare al locuitorilor. Multe asemenea parcuri au o istorie ce depășește de multe ori suta de ani fiind moștenitoare ale unor grădini boierești sau rezultate ale ideilor unor edili ce își iubeau localitatea păstorită. Am descoperit asemenea parcuri în Râmnicu Vâlcea – Parcul Zăvoi (vezi impresii), București – Parcul Bazilescu (vezi impresii) și Parcul Herăstrău (vezi impresii), Alexandria – Parcul „Pădurea Vedea” (vezi impresii), Sinaia – Parcul „Dimitrie Ghica” (vezi impresii), Caracal – Parcul „Constantin Poroineanu” (vezi impresii). Orașul Baia Mare nu duce lipsă de un parc istoric, și anume Parcul Municipal „Regina Maria” .

Mergând spre Muzeul Satului în aer liber (vezi impresii) am zărit indicatoarele către parcul principal al urbei, dar nu am mers în acea zi acolo. Am revenit într-o după amiază târzie, după masa luată la Pub Oak (vezi impresii). Vedem mai întâi Monumentul Ostașului Român, aflat la marginea parcului „Câmpul Tineretului” , în apropierea stadionului „Viorel Mateianu” . Grupul statuar a fost inaugurat în 1959 (sculptor Andrei Ostap), în extremități aflându-se două statui de mari dimensiuni: soldatul și mama cu pruncul în brațe; în punctul cel mai înalt monumentul atinge circa 9 m înălțime. În capătul pajiștii zărim așa-numita „Casă Albă” de Maramureș, de fapt sediul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.

Mai înaintăm vreo 300-400 m pe o stradă ce urcă ușor și accesăm parcul pe o intrare laterală. Loc de relaxare și de promenadă încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (când purta alt nume), parcul a apărut ca urmare a donațiilor de teren efectuate de proprietarii din zonă. A primit numele Reginei Maria după Primul Război Mondial, perioada interbelică fiind epoca când orașul Baia Mare, supranumit „Barbizonul Ardealului” , capătă statutul de stațiune climaterică și parcul devine o verigă importantă în viața urbei. Apare un restaurant, sere de flori, un lac, terenuri de sport și de joacă pentru copii.

Arborii cu o vârstă respectabilă oferă vara o umbră binefăcătoare, iar aleile lungi pentru plimbăreți, dar și pentru sportivi străbat toată lungimea parcului. Parcul este situat cumva pe o costișă de deal, forma de relief permițând amenajarea unor colțuri interesante. Descoperim lacul cu pești exotici, în jurul bazinului adunându-se toți copiii dornici să vadă peștii colorați.

Ne odihnim pe o bancă și privim la efervescența oamenilor de toate vârstele care străbat parcul; locul de joacă este plin de prichindei gălăgioși și rapizi ca niște titirezuri. Vedem pe o latură bustul poetului Mihai Eminescu, datând din anii ' 60, statuie nelipsită din mai toate orașele țării.

Pentru câteva clipe de relaxare parcul municipal „Regina Maria” reprezintă destinația ideală atât pentru localnici, cât și pentru turiști.

Turnul Ștefan

Vizitatorii orașului Baia Mare trebuie neapărat să urce în Turnul Ștefan pentru a scruta zările, la 360 grade. Turnul pe care îl privim azi cu admirație este turnul-clopotniță al fostei biserici „Sfântul Rege Ștefan” , datează de la jumătatea anilor 1400 din vremea lui Iancu de Hunedoara și Matia Corvin și are circa 40 m înălțime. Întreaga istorie a fostei biserici o găsim afișată pe panouri informative.

Accesul în turn se face zilnic, între orele 10.00-17.00 (în zilele de weekend programul se decalează cu o oră). Urcările în turn se efectuează din oră în oră, după ultima bătaie a clopotelor de la ora exactă. Costul unui bilet este de doar 2 lei/adultm elevii, studenții și pensionarii plătind doar 0,50 bani. Biletele personalizate se achiziționează de la biroul de informare turistică, aflat la subsolul platformei pietonale, la doi pași de turn. Doamna de la acest birou vine la oră fixă și descuie ușa de acces în turn.

Până sus sunt aproximativ 165 de trepte, prima parte o scară îngustă în spirală. Pe platformele intermediare și pereți sunt panouri informative pe diverse teme, ferestre înguste luminează cât de cât interiorul. Trecem pe lângă clopotul de 2 tone (turnat la Arad în anii 1500), acționat mecanic, apoi pe lângă mecanismul orologiului, realizat de un meșter ceh în anii 1600.

Între anii 2011-2015 întreaga Piață a Cetății a fost restaurată și reamenajată estetic și funcțional, inclusiv turnul-clopotniță. Ajunși în foișorul deschis suntem luați în primire de un vânt susținut, dar nu ne dăm bătuți și explorăm toate laturile. Priveliști spectaculoase se deschid printre stâlpii de susținere ai foișorului, încercăm să identificăm puncte în oraș ce le-am vizitat, dar sorbim cu privirea și depărtările verzi și crestele muntoase zimțate.

Am coborât după circa 30 de minute de admirat și fotografiat (am avut noroc că nu eram decât câteva persoane și ne-m putut „desfășura” ). O experiență deosebită! Recomand!

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 772 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI