Parcul dendrologic - Dofteana

TIPĂREȘTE

Dacă ați ajuns în comuna Dofteana - Bacău și ați vizitat Castelul Ghika e păcat să părăsiți zona fără a petrece măcar o oră în Rezervația naturală Nemira, în minunatul Parc dendrologic aflat tot în comuna Dofteana, la aprox. 4 km de centrul ei, în satul Hăghiac. Accesul se face pe DJ116D care se desprinde din DN12A.  

În încheierea periplului prin Valea Trotușului, noi am ajuns și la Parcul dendrologic Dofteana. Autocarul ne-a lăsat chiar la poartă - o poartă tradițională, din lemn sculptat, tematica încrustațiilor fiind flora și fauna pădurilor românești. Nu se plătește nici o taxă de acces. Dincolo de poartă, o alee lată conduce spre adâncul pădurii. Această plimbare este la îndemâna oricui. Terenul este plat, pe alocuri sunt bănci pentru odihnă, panouri informative și săgeți indicatoare pe trasee tematice.

Aproape de intrare, în dreapta aleii, pe primul panou citim: 'Parcul dendrologic Dofteana constituie o colecție științifică dendrologico-silviculturală formată din peste 660 de specii și varietăți de arbori, ce se întinde pe o suprafață de 24 ha. Este creația măiastră a unuia dintre cei mai mari și pasionați silvicultori, Iuliu Moldovan, care a sădit lângă fiecare puiet o parte din sufletul său și unde zi de zi a privit cum cresc scumpii lui arbori cărora le-a purtat o grijă permanentă. ' 

Iuliu Moldovan (1864-1935) este considerat întemeietorul silviculturii experimentale românești. Parcurile dendrologice pe care le-a creat la Mihăești și Dofteana au constituit cele mai importante "laboratoare in situ" pentru multe generații de studenți ai școlilor superioare de silvicultură din România. În Parcul dendrologic de la Dofteana, Bacău, creat de Iuliu Moldovan în 1910, a fost experimentată cultura unor specii exotice după regulile și principiile arhitecturii peisagistice.

În prezent, Parcul dendrologic Dofteana este - ca mărime - a doua colecție silviculturală din România, după Arboretumul Simeria. Aflat în proprietatea Inspectoratului Silvic Județean Bacău, parcul este inclus în arealul Rezervației naturale Nemira, rezervație declarată arie protejată de către Academia Română, încă din anul 2000.  

Ocolul Silvic Târgu Ocna s-a îngrijit să posteze lângă fiecare exemplar mai deosebit din parc scurte explicații - denumire populară și științifică, zona de proveniență... așa cum suntem obișnuiți să vedem în grădinile botanice. Așadar, o plimbare prin Parcul dendrologic Dofteană poate fi în același timp o plimbare de relaxare, dar și de instruire.  

Câteva cuvinte despre silvicultorul Iuliu Moldovan

Originar din Arad, silvicutorul Iuliu Moldovan fusese șef de ocol silvic în Slovacia, apoi inspector la Inspecția de stat a Imperiului Austro-Ungar din Viena. Făcând parte din cercul de prieteni ai familiei Brătianu, Iuliu Moldovan a venit la Dofteana unde brătienii cumpăraseră teren, un fost izlaz ce aparținea domeniului Creditului Funciar Rural Dofteana și o zonă de pădure. I-au asigurat astfel silvicultorului fondurile necesare pentru constituirea parcului dendrologic.  

Iuliu Moldovan a adus semințe din America, Asia și Europa și timp de ani de zile a făcut cercetări pe aprox. 3.000 de specii de arbori și arbuști. Multe dintre aceste specii s-au aclimatizat foarte bine la noi în țară și au constituit baza multor păduri din zonă.  Silvicultorul Iuliu Moldovan a lucrat neobosit în acest parc până în anul 1936 când s-a stins din viață.  

O casă frumoasă, aflată în parc (nu știu dacă este amenajată ca muzeu; era ferecată atunci când am fost noi acolo) are în dreapra intrării o efigie a marelui cercetător-silvicultor, la baza căreia putem citi una din mărturisirile sale: 'Am fost toată viața mea silvicultor din toată inima și din tot sufletul meu, am iubit pădurea, am avut dragoste de meseria mea și am avut idealul de a crea, de a face altare țării mele din codrii ce vor să fie. ' Își închipuia oare că 'altarele țării' create de el și de urmașii săi vor cădea victime nemiloaselor defrișări contemporane?  

După 1944 a început distrugerea parcului, o bună parte din fondul forestier, clădirile existente și arhiva fiind grav afectate. Abia după 1947 a început refacerea parcului și s-a reluat cercetarea științifică.  

Noi, în Parcul dendrologic Dofteana 

În pas de plimbare, admirând și fotografiind câte ceva, am pornit pe aleile rezervației. Bineînțeles, am străbătut doar o parte din ea. Suprafața totală este de 36 ha, din care suprafața efectivă ocupată de colecție este de 24 ha. Nu poți să nu remarci marea varietate de specii care alcătuiesc arboretumul de rășinoase exotice. Multe specii de pin, tuya... Nu m-am străduit să rețin denumirile lor științifice. Erau prea multe. Între acestea, sunt și specii unice în țară și în Europa.  

Un interes deosebit pentru noi l-au constituit solarele și pepinierele care produc anual sute de mii de puieți care vor fi plantați în pădurile țării. Am aflat că aici fac practică multe cadre de specialitate, elevi și studenți ai facultăților de profil.  

Și pentru că panourile informative din Parcul dendrologic Dofteana m-au pus cel mai bine în temă în legătură cu ceea ce aveam de scris aici, iată ceea ce am spicuit din panoul de prezentare a Pepinierei Parc! Cu o suprafață de 0,88 ha, Pepiniera Parc are trei parcele: P1 - 0,41 ha, P2 - 0,28 ha și P3 - 0,19 ha. Un alt citat din cugetările marelui silvicultor Iuliu Moldovan, postat pe acest panou, se adrezează în mod direct urmașilor săi în meserie: 'Când tu, silvicultor, departe de zgomotul lumii, te ocupi cu micii copii ai naturii, când îi crești, îi îngrijești, când le dai drumul în lume plantându-i, când îi urmărești în viață și dezvoltare și îi dai posterității în stare de codri frumoși, cu altarele și cavalerii lor, cu viața lor plină de poezie și măreție mistică, văzându-ți opera reușită, ce altă mângâiere și recompensă sufletească mai poți să aștepți? ' 

Anual, în Pepiniera din Parcul dendrologic Dofteana se produc aprox. 160.000 de puieți forestieri. Abia după 3 ani de creștere în pepinieră puieții de brad sunt scoși primăvara și planțați pe terenurile despădurite.  

Am încheiat vizita și plimbarea în Parcul dendrologic Dofteana întrebându-mă: Oare cât îi trebuie unui brăduț să ajungă la înălțimea bradului de Crăciun pe care noi - după ce îl împodobim și îl admirăm o săptămână sau două - îl aruncăm, uscat, la gunoi?  

P. S. Prima intenție a fost să scriu un singur articol despre Dofteana în care să fac referire atât la Castelul Ghika cât și la Parcul dendrologic, dar pentru evitarea confuziei între parcul castelului și parcul dendrologic (două entități total diferite), plus faptul că acestea nu se află în același sat, am decis să separ cele două subiecte.

---

VIZUALIZĂRI: 288 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI