Muzeul Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat 

TIPĂREȘTE

La 45 km de Bacău, 10 km de Moinești sau 18 km de Comănești, pe DN 2G Bacău - Moinești - Comănești, în comuna Măgirești, mai exact în satul Prăjești aparținând de această comună, se află un muzeu unic în felul lui - Muzeul Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat. Venind dinspre Ghimeș - unde am vizitat Ruinele Cetății Rákóczi și Muzeul Feroviar Ghimeș-Făget, prin munți, îndreptându-ne spre Bacău care avea să ne găzduiască în noaptea următoare la Hotel Decebal, până la Prăjești noi am avut de străbătut 58 km.

La Prăjești, în mijlocul satului, pe Str. Prof. univ. Dr. Constantin Parascan, autocarul ne-a lăsat lângă o construcție modernă - Muzeul Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat - în fața căreia ne aștepta custodele muzeului, un cadru didactic din sat.

Programul de vizitare este zilnic între orele 08.00-16.00, iar taxa de acces (mai mult decât modică) este de 4 lei/persoană - adulți și 2 lei/persoană - copii. Pentru că este un muzeu mai puțin cunoscut și deci fără prea mulți vizitatori, pentru a-ți anunța intenția de a ajunge acolo este necesar un apel telefonic la 0769047010.  

Cum a apărut muzeul din Prăjești?

Ideea organizării muzeului a apărut în anul 2008 când a fost înființată Fundaţia Culturală 'Urmaşii Răzeşilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat'. Fundația își propunea ca obiective protejarea, salvarea şi valorificarea monumentelor naturale, de cultură populară, tradiţională şi istorică din zonă.  

Prof. univ. dr. Constantin Parascan, născut în sat, a donat terenul moștenit de la bunicul și tatăl său (Alexandru și Costachi Parascan), loc pe care se afla o construcție abandonată. În vecinătate se afla casa și grajdul construite prin anii 1880-1890 de străbunicul Alexandru Parascan și Alexandru Alexandru Parascan (bunicul donatorului) - vestit meșter dulgher-lemnar-fierar, dar și răzeș-găzar, cunoscut în toată Valea Tazlăului Sărat, acareturi lăsate moștenire lui Costachi Parascan, tatăl donatorului. După reparare, restaurare și consolidare, toate acestea vor face parte din Complexul Cultural Muzeal dedicat răzeșilor găzari de pe Valea Tazlăului Sărat.  

A urmat o laborioasă muncă de cercetare profesionistă prin arhive și biblioteci, dar și pe teren, pentru găsirea, selectarea și colectarea obiectelor etnografice, culturale și de patrimoniu care zăceau uitate prin șoproanele urmașilor răzeșilor găzari din satele Prăjești, Măgirești, Valea Arinilor, Stănești, Poduri, Bucșești, Cernu, Ardeoani, Leontinești, Dianca.  

În anul 2011, printr-un proiect finanțat de Consiliul Județean Bacău, a fost tipărit la Iași Albumul documentar ilustrat 'Mărturii de cultură populară, tradițională și de patrimoniu natural Valea Tazlăului Sărat, județul Bacău'. Moderna clădire a muzeului - proiectată de arhitecți din Iași și construiă de meșteri locali - după pregătirea tematicii și etalarea efectivă a exponatelor și a notițelor explicative, și-a deschis porțile oficial la 17-18 octombrie 2015. Printre alte personalități ale artei, științei și culturii românești, invitat de onoare a fost îndrăgitul actor Florin Piersic.

Ce vedem la Muzeul din Prăjești?

Muzeul Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat nu este foarte mare, dar este bine organizat, în mai multe mini-secțiuni.  

În vitrine, mini-secțiunea de Arheologie și Numismatică etalează vestigii ale culturii Cucuteni și monede din tezaure descoperite în zonă. Putem vedea acolo mărturii ale civilizațiilor dacice și romane - o râșniță preistorică (datată aprox. 6.000 î. H.), râșnița dacică descoperită în satul Prăjești, monede romane din tezaurul descoperit pe Dealul Bisericii din Măgirești în anul 1968, ceramică datând din perioada dacică sau romană.

În mini-secțiunea de Istorie a învăță­mântului am văzut manuale școlare de la sfâr­șitul sec. XIX și începutul sec. XX donate de familia de profesori Bibiri din satul Cernu. Am văzut acolo și un manual de geografie economică, acesta amintindu-mi de Geografia Economică pe care am studiat-o eu la Academia de Studii Economice - București, mulți ani mai târziu.  

Mini-secțiunea de Documente și Acte administrative legate de activitatea de cărăușie a răzeșilor-găzari ne prezintă acte, fotografii, hărți, planul moşiilor Măgireşti şi Prăjeşti întocmit de gheometrul satului (cel care se ocupa de cadastru), datând din 1856, în care  unitatea de măsură era 'palma domnească', dar și obiecte legate de activitatea de cărăușie a găzarilor, precum și istoria extragerii păcurii pe Valea Tazlăului Sărat. De asemenea facem cunoștință cu traseele pe care le străbăteau găzarii pentru a-și vinde păcura - Basarabia, Dobrogea, Transilvania, Maramureș și Banat. Mai vedem acolo primul act de identitate al răzeșului Alexandru Parascan, Legitimația de găzar (Cărțulie Comerț ambulant din 1947) care a aparținul lui Costachi Parascan, un Document original, din 1877, referitor la exploatarea prin 'gropi de păcură' de pe răzeșia din Coacăz, precum și multe alte vechi documente.

Mini-secțiunea de Etnografie ocupând o întreagă latură a încăperii, etalează obiecte din gospodăria tradițio­nală a răzeșilor-găzari (în special din bucătărie), obiecte legate de ocupațiile casnice ale femeilor, dar și de meșteșu­gurile practicate de bărbați. Nu este neglijat nici portul popular - vestimentația copiilor, a femeilor, dar și a bărbaților răzeși-găzari fiind etalată pe manechine.

Urcând o scară din lemn situată la capătul sălii, se ajunge într-un fel de balcon lung în care este organizată mini-sec­­țiunea privind Istoria cultului ortodox din zonă.  Aici putem vedea cărți bisericești, o colecție de icoane pe lemn datate începând cu anul 1870, câteva goblenuri cu chipuri de sfinți, dar și câteva piese rare - antimisul original din altarul bisericii din Valea Arinilor (1844), un chivot și ligurița originală, cea cu care se dădea ultima împărtășanie ostașilor români pe front.

Secțiunea în aer liber a muzeului a prezentat pentru mine un deosebit interes. Într-un șopron mare sunt expuse de-a valma sumedenie de obiecte care reflectă ocupațiile răzeșului găzar - dulgherit, fierărie, munci agricole, cărăușie.  Căruța cu coviltir a răzeșului-găzar Constantin Jigău din Măgirești donată chiar în ziua inaugurării muzeului, precum și două butoaie în care se transporta păcura (unul chiar conținând lichidul unsuros și negru) sunt expuse într-un capăt al șopronului. O lungă listă cu numele donatorilor exponatelor din muzeu este etalată în șopron, alături de celelalte obiecte.

Hecna - instalația tradițională de extras păcura - o reconstituire după Dumitru Foltea completează în mod fericit secțiunea în aer liber a muzeului. Pentru omul zilelor noastre, care nici măcar nu cunoaște acest termen (așa cum am fost și noi, toți cei care am vizitat Muzeul Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat) hecna a fost o curiozitate care vorbește prin ea însăși despre modul de viață a familiei tradiționale din zonă.  

Mă bucur că am reușit să vizitez acest muzeu despre care nici măcar nu auzisem vreodată. Nu știu dacă pot recomanda o vizită la Muzeul Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat. Cei care vor să ajungă acolo trebuie să iubească acest gen de muzee și să nu uite că este necesar a-și face o programare telefonică. Altfel, vor găsi muzeul închis, chiar dacă programul afișat pe ușă spune altceva.  

---

VIZUALIZĂRI: 149 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI