GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Palanca - o dureroasă lecție de istorie. Mormântul sublocotenentului erou Emil Rebreanu

După popasul la Șumuleu Ciuc pentru vizita la Mănăstirea Franciscană ne-am adâncit și mai mult în munți. Pasul Ghimeș-Palanca, trecătoarea din Carpații Orientali care separă Munții Tarcăului de Munții Ciucului, prin DN12A, leagă cele două localități - Ghimeș și Palanca.
În comuna Palanca, lângă apa Trotuşului, un indicator turistic postat lângă șosea, la baza unei mici coline, ne informează că ne aflăm aproape de mormântul sublocotenentului erou Emil Rebreanu, monument memorial, funerar, de interes național, amenajat în 1921.
Emil Rebreanu (1891-1917), fratele cunoscutului romancier Liviu Rebreanu, a fost ofițer român în armata austro-ungară. După ce fusese prins în timp ce încerca să treacă la conaționalii români, acuzat de dezertare și spionaj, a fost degradat, condamnat la moarte și executat prin spânzurare. Inspirat de tragicul destin al fratelui său, Liviu Rebreanu a scris romanul Pădurea spânzuraților publicat la București în 1922. Cu toții ne amintim de anii de școală și de dedicația de pe prima pagină a cărții: 'În amintirea fratelui meu, Emil, executat de austro-unguri, pe frontul românesc, în anul 1917. '
Cei interesați de detalii privind viața lui Emil Rebreanu pot găsi informații pe internet. Eu voi aminti doar faptul că încorporat în armata austro-ungară (în august 1914), Emil Rebreanu a luptat pe frontul din Rusia, din Galiția, precum și pe frontul italian, fiind rănit, decorat și avansat la gradul de sublocotenent. Transferat pe frontul românesc în toamna anului 1916, într-o scrisoare mărturisea: 'Rănile mi s-or vindecat, dar ce-s astea pe lângă cele sufletești de-acum? Și nu mă voi afla bine și nu voi fi liniștit până durează acest război și cât mă va mustra conștiința că poate chiar eu voi omorî… pe Liviu'.
Hotărăște să se alăture conaționalilor români și nu să lupte împotriva lor. În noaptea de 10-11 mai 1917, a încercat să traverseze frontul către partea română aducând cu el planurile de împărțire și de poziționare a trupelor austro-ungare din zonă. A fost prins, judecat pentru dezertare și spionaj, a fost degradat și condamnat la moarte prin spânzurare.
Ansamblul monumental pe care l-am vizitat și noi după ce am urcat cele 55 de trepte de piatră ale scării ce conduce pe colină, cuprinde - în afara mormântului eroului martir sublocotenent Emil Rebreanu, amenajat în 1921 la inițiativa fratelui său, romancierul Liviu Rebreanu - încă un monument de dată mai recentă (2012).
Cu adâncă emoție, pe placa de marmură montată pe crucea de la mormântul eroului citim: 'Sublocotenent Emil Rebreanu spânzurat de unguri la 14 mai 1917 pentru că a vrut să treacă în rândul armatei române, să lupte pentru reîntregirea neamului. Patria recunoscătoare nu l-a uitat'. Iar pe lespedea mormântului este înscris un fragment dintr-o scrisoare adresată de Emil Rebreanu surorii sale, Miți, datată 4 februarie 1917: 'Nu știu cum se va întoarce lumea după război, dar dacă nu voi pierde nimic din tot ce simt că este în mine, voi ajunge departe'.
Pe aceeași colină, în apropiere de mormânt, se află un monument modern, din piatră, realizat de artistul plastic Marcel Aciocoiţei. Monumentul înalt de peste 4 metri etalează efigia din bronz a eroului sub care descifrăm inscripția: 'În memoria eroului sublocotenent Emil Rebreanu, întru pioasă aducere aminte și recunoștință eternă'. Pe partea opusă a monumentului este reprezentat Sfântul Gheorghe.
Pentru că în zona ansamblului monumental se desfăşoară diferite manifestări cultural-artistice, cu ocazia comemorării a 100 de ani de la moartea eroului martir sublocotenent Emil Rebreanu, eveniment care a avut loc în mai 2017, aici a fost improvizată o scenă acoperită.
Alături de scenă, într-o construcție modestă, Societatea culturală 'Emil Rebreanu' a amenajat o expoziție de documente și fotografii de epocă evocând viața eroului și anii Primului Război Mondial. Este o acțiune binevenită pentru cei care vor să afle mai multe.
Trebuie menționat și faptul că - la ințiativa cine știe cui (nu prea fericită în opinia mea) - între mormântul eroului martir Emil Rebreanu și monumentul dedicat memoriei acestuia, domină un obelisc închinat ostașilor sovietici, placa de marmură, bilingvă, având următorul text: 'Glorie eternă ostașilor armatei sovietice care și-au dat viața în luptele pentru eliberarea omenirii din robia fascistă'. Alături de obelisc, un alt monument, trapezoidal, de dimensiuni cu mult mai mici, are scrijelit un text numai în rusește care s-ar traduce astfel: 'Aici odihnesc 88 eroi necunoscuți'.
Fără alte comentarii, închei cu sugestia de a face o scurtă oprire la ansamblul monumental dedicat memoriei eroului martir Emil Rebreanu dacă sunteți în trecere prin pasul Ghimeș-Palanca. Cred că nu veți regreta!
Trimis de iulianic in 06.03.25 07:51:18
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.

ECOURI la acest articol
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Nu mi-am găsit reviewul ci doar un ecou scris în 2018 la articolul lui Profesor 73:
˝Amfostacolo în 2010, într-o traversare a Transilvaniei spre Bacău, oraşul meu natal. Monumentul cel nou a fost ridicat mai târziu. Ce nu mi-a plăcut a fost că în spatele monumentului dedicat lui Emil (în roman Apostol Bologa) este un obelisc pe care este inscripţionat că acolo au murit parcă 80 de ostaşi sovietici în luptele din 1944de la Palanca. Nu am nimic cu pomenirea lor, în fond au luptat unde li s-a dat ordin dar din respect pentru eroul Emil, obeliscul putea fi pus la 100m depărtare. ˝
Am citit reviewul tău cu multă plăcere, - notiţa privind obeliscul ridicat soldaţilor sovietici- am revăzut pozele, acum 15 ani nu era expoziţia cu fotografii şi mi-am amintit cu respect de acel loc.
@iulianic: Mulțumim pentru prezentare.
Din timpul inaugurării monumentului (Dimineața, octombrie 1921):
Sublocotenentul Emil Rebreanu, fratele cunoscutului scriitor Liviu Rebreanu, a luptat la rândurile armatei austriece pe toate fronturile până la intrarea României în răsboi. Deși a stăruit să nu fie silit a se bate contra fraților săi, a fost totuși trimis pe frontul românesc. Ajuns aci și hotărât să nu tragă la români, a încercat să treacă prin front spre a se înrola în armata noastră. Trădat însă și urmărit a fost prins de o patrulă de ofițeri și după o judecată sumară, condamnat la moarte prin spânzurătoare în deosebi pentru că a declarat fățiș curții că a vrut să se înroleze la armata română A primit osânda cu fruntea sus și mândru că moare pentru neamul românesc, cerând să fie împușcat și înmormântat, pe pământul vechiului regat. Fără a i se admite ultimile dorințe, a fost spânzurat în seara de 14 Mai 1917. [… ]
Vreo cinci mii de țărani din comunele învecinate, în frunte cu primarii, preoții și învățătorii precum și toți elevii școalelor din Ghimeș, Făget, Palanca, Brusturoasa„Agăș, Asău, etc., au venit să asiste la inaugurarea care astfel a luat proporțiile unei impresionante manifestații naționale. Printre participanți am remarcat, pe principesele Yvonne Ghica-Comănești și G. Știrbey, d-na și d. Liviu Rebreanu, colonel C. Chiru, prefectul județului Bacău, deputatul Gh. Berea, d-na și d. Vulcănescu, directorul refacerii jud. Bacău, d. Popovici, polițaiul orașului Tg. Ocna, Valeriu Popescu, șeful gărei Ghimeș, Pascaliu, administratorul plășii Comănești, locot. Petrescu, reprezentând garnizoana Bacău, sublocotenent Brote, din partea reg. 4 obuziere, etc., etc. Onorurile militare au fost date de un detașament al reg. 70 infanterie cu muzica reg. 27 inf. Bacău.
@iulianic: Am trecut și eu pe acolo la un moment dat, este un loc ce îți umezește ochii.
Totuși... am o problemă cu monumentele de acest gen. Fără a fi un mare fan al corectitudinii politice, cred că în zilele noastre nu mai este opurtună o inscripție de tipul „spânzurat de unguri” . În primul rând, nu este exact: tribunalul militar care a pronunțat sentința era format majoritar din ofițeri austrieci. În al doilea rând, peste tot în lume și în toate timpurile, dezertarea și spionajul primesc astfel de pedepse, în caz contrar armatele s-ar dezintegra după primul atac inamic.
Și, cel mai important, trecutul trebuie lăsat în urmă (desigur, fără să îl uităm). Altfel, nu vom putea construi viitorul.
@adso: Frumos finalul ecoului , de genul Orwell.
Dar ăsta, în “1984” , era mai dur :” Cine stăpânește prezentul, stăpânește trecutul! Și cel ce controlează trecutul va stăpâni viitorul “. De aia istoria e scrisă și rescrisă doar de învingători sau cum le convine lor , vezi bolșevismul, sau, mai nou, trumpismul .
Iar “Vae victis!” rămâne doar atât, o plângere pentru cei învinși! Pe ăștia nu-i ia nimeni în seamă . Vorba lui Stalin :” Moartea unui om e o tragedie! Moartea a patru milioane de oameni e doar statistică “.
@All: Mulțumesc tuturor pentru ecouri!
@tata123: Mulțumim pentru citatul foarte "la obiect", util celor care nu au nici timpul și nici preocuparea de a răscoli biblioteci sau arhive!
@adso: Da, subiectul este foarte delicat. De aceea, evitând comentariile personale, am folosit doar citate. Cred că am redat - între ghilimele - cam tot ceea ce am găsit scris pe acolo. Cum ți s-ar părea ca placa de pe crucea mormântului din 1921 să fie înlocuită?
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2024 Muzeul Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat — scris în 10.03.25 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2024 Ruinele Cetății Rákóczi și Muzeul Feroviar Ghimeș-Făget — scris în 08.03.25 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2019 Berzunti — scris în 28.10.19 de MarianMihail din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Nov.2018 Vivariul din Bacau – un colt de viata ingrijit cu pasiune — scris în 22.11.18 de Dan&Ema din CLUJ-NAPOCA - RECOMANDĂ
- Jul.2018 Complexul muzeal Iulian Antonescu - întoarcere la izvoare — scris în 21.07.18 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2018 Un concept modern: observatorul Victor Anestin din Bacău — scris în 21.07.18 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2018 Complexul Muzeal de stiinţe ale naturii I. Borcea — scris în 22.07.18 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ