În Ţara de Jos a Moldovei

TIPĂREȘTE

Curtea domnească din Bacău a fost construită de Alexandru, fiul cel mai vârstnic al lui Stefan cel Mare în jurul anului 1481. Mama acestuia a fost fie Evdochia de Kiev, prima soţie a domnitorului fie o ţiitoare Maruşta pomenită la Mrea Bistriţa.

După războaiele de la Vaslui (1475) şi Războieni (1476), domnitorul- Stefan cel Mare- în scop de o mai bună apărare, a simţit nevoia să împartă administrativ Moldova în Ţara de Sus cu capitala la Suceava şi Ţara de Jos, condusă de la Bacău. S-a ales Bacăul pentru că era un centru comercial important situat la răscrucea drumurilor spre Ardeal şi Ţara Românească.

Aici, între 1481-1496 a funcţionat cea de a doua capitală a Moldovei, puterea fiind exercitată prin delegaţie de Alexandru, desemnat ca succesor al marelui domnitor. Singura atestare de care poate fi legat aproximativ anul construcţiei este un ucaz prin care Stefan cel Mare dăruieşte Curţii domneşti în 1491 mănăstirea Tazlău.

În Tetraevanghelul scris pentru biserica Precista, apare că la rândul său, Alexandru îi lasă moştenire Curtea domnească fiului său mai mare. ˝Io Alexandru … fiul marelui Stefan Voievod, în al XXXV –lea an al domniei acestuia… ˝ Aşa cum reiese dintr-un document datat 1464, Alexandru a fost fiul preferat al lui Stefan cel Mare, fiind numit de acesta ˝fiul domniei mele Alexandru˝.

Deşi avea o mare abilitate în războaie, Alexandru a murit ucis în luptă în 1496 astfel încât la succesiunea tronului Moldovei vine Bogdan iar Curtea domnească din Bacău îşi pierde importanţa. Singurul document care pomeneşte de distrugerea Curţii domneşti este jurnalul veneţianului Marcus Bandini care trecând prin Bacău în 1646 scrie că la marginea oraşului se găsea un palat în ruină. Ruinele ansamblului ( cu excepţia bisericii Precista ) au fost descoperite cu ocazia unor săpături întâmplătoare după anii 1960. Primele cercetări arheologice au avut loc în 1967-1968, urmate de alte campanii de decopertare şi studiu.

Complexul curţii domneşti cuprindea trei edificii: casa domnească, turnul- locuinţă şi biserica Precista construită cu 10 ani mai târziu. Din Casa domnească astăzi a rămas doar beciul compus din două încăperi şi resturi carbonizate din prima jumătate a sec. XVI. Era un spaţiu rectangular cu dimensiuni exterioare de 17.9 x8.50m.

Beciul fostei construcţii, construit din piatră de carieră are patru stâlpi care susţineau bolta. Turnul- locuinţă situat în partea de sud-est a casei domneşti avea rol de observator al întregii zone inclusiv al drumului comercial din valea Siretului. La etajul turnului locuia personalul de pază al Curţii domneşti.

Chiar dacă ansamblul Curţii domneşti este în ruină, el este îngrijit, bine marcat şi poate fi văzut odată cu biserica Precista, un adevărat monument de artă, aflată în acelaş areal.

---

VIZUALIZĂRI: 665 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI