Dezvirginarea Divinei... -- cel putin aici pe AFA :))

TIPĂREȘTE

Inainte sa ma apuc sa scriu acest review, trebuie sa va spun ca sotioara m-a anuntat sa nu mai fiu asa serios, ci sa o mai dau putin si-n comedie, ca altfel risc sa nu ma mai citeasca nimeni. Cand plec singur pe undeva bag prea multe muzee, prea multe citate, prea multe linii de autobuz si de metrou, pre multe puncte puncte... intr-un cuvant prea multe de toate. Asa ca in acest review am sa o las mai usor si am sa scriu ce-mi vine la gura, sau mai bine zis, ce ma gadila mai repede pe la buricele degetelor.

Pe 27 iulie aniversam 10 ani de la ziua cand am fost ginerica la Sucevita si ma rupeam in sarbe si batute, astazi, mai indragostit ca atunci si mai putin decat voi fi peste 10,20,30 de ani, de frumoasa mea sotie, care are intotdeauna grija sa mentina “nivelul dragostei” ridicat (cu o palma dupa ceafa, sau un pumn in rinichi, daca e nevoie)... Asa ca... trebuia sa mergem undeva in vacanta ca sa sarbatorim acest frumos eveniment.

Dar vezi nene, ca nu o puteam duce in vreo metropola unde sa o alerg de dimineata pe la muzee si obiective ca mai apoi seara tarziu sa ma arunc fericit in bratele lui Bachus si sa uit de toate. Aveam nevoie de o vacanta umpluta de romantism, cu ceva shoppingareala, machiala (si aici ma refer la “machiaj”, nu la altceva) si dressingaiala, cu burti la soare, saruturi furate la colt de strada sau pe poduri, plimbari la brateta, rasarituri si apusuri de soare, flori, fluturi, porumbei, inimioare, ingerasi... etc. etc... Stiti voi. Trebuia sa renasc din propria-mi cenusa, sa arunc din spinare mantia celor 10 ani de uzura si sa redescopar copilul timid si indragostit care statea ascuns in mine, si ca un Hulk mare si verde (stupida comparatie) tanjea sa tasneasca din nou la suprafata.

Ce vacanta sa aleg, pentru a indeplini toate cerintele de mai sus si a-mi fi mai usor in a-mi duce planurile la indeplinire?

Raspunsul l-am gasit repede. Aveam nevoie de o “CROAZIERA”. Seri de gala, servicii de 5 stele, bronz si ochelari de soare, romantism (mama lui de DiCaprio cu pluta lui cu tot), Swarovski, Gucci, Armani, Horia, Closca si Crisan... si toata gasca lor... etc. [n. a. pe Swarovski, a trebuit sa-l caut pe goagal sa vad cum se scrie, ca sa nu ma fac de cacao]. Hai ca prea mult o lungesc...

Croaziera, croaziera, dara daca ma loveste la buzunar de vad stele verzi, ne trece de toate aniversarile.

Cum am cautat o croaziera?

Am facut, cum fac de obicei, adica am luat-o cu inceputul. M-a interesat prima data portul de imbarcare si costul biletului de avion pana acolo. Din Cipru, cel mai ieftin mi-ar fi fost sa merg cu avionul la Izmir sau Istanbul. Trebuia sa gasesc un vapor care pleaca din aceste porturi. Apoi de pe mai multe siteuri si citind ofertele agentiilor de turism turcesti am vazut ce croaziere gasesc. Multe oferte – cu Insulele grecesti.

Prin ce-am mai cautat eu pe acolo, am gasit si Croziera in Mediterana de Est cu MSC Divina, plecare din Istanbul, intoarcere tot acolo. Acuma de unde cumpar biletul pentru croaziera?

M-am gandit, ca mai mult ca sigur cel mai ieftin trebuie sa fie daca am sa cumpar direct de la MSC (Mediterranean Shipping Cruises). Le-am vizitat site-ul oficial: www.msccruises.com si am incercat sa ajung la sectiunea de unde pot cumpara bilete. Cand intri pe tari ca Romania sau Turcia insa, nu poti cumpara biletul direct de pe siteul lor. Americanii si englezii, de exemplu – pot cumpara bilete direct de pe site si pot plati cu cartea de credit. Au insa restrictii de unde se pot imbarca – adica ei se imbarcau de la Venetia.

Acuma probabil ca am sa speculez mult in reviewul asta... dar nah... Din cate am vazut eu compania are interesul ca in fiecare port sa debarce si sa se imbarce un numar de turisti. Nu poate sa debarce tot vaporul si sa ia alta tura. Vaporul trebuie sa fie mereu plin, dar imbarcarile (si debarcarile) trebuie sa fie impartite pe porturi – astfel ca numarul turistilor care vin si pleaca sa fie “manageable”. Majoritatea pasagerilor urca sau coboara in porturile mari – ca Venetia sau Istanbul, unde vaporul are si scuze pentru a sta mai mult, deoarece vizitarea acestor orase ia timp.

Ce vreau sa spun e ca, incercand sa cumpar direct de la MSC, am dat gres in prima faza, mai ales ca vroiam sa ma imbarc de la Istanbul. Englezii si americanii (cei care puteau cumpara direct de pe site) aveau ca singura optiune, imbarcarea din Venetia.

Urmatorul pas a fost sa incerc sa caut sa cumpar bilet din Turcia. Din cate am vazut, compania mama – MSC (companie italiana – dar sa nu uitam ca MSC Divina –de exemplu e inregistrata in Panama), are cate o agentie, sau cate o sucursala prin fiecare tara. Din cate am vazut (si s-ar putea sa nu am dreptate), aceasta sucursala a MSC, lucreaza doar cu agentiile de turism. Mai multe agentii de turism turcesti, printre care si cateva foarte mari (de exemplu ETS) fiecare facand fel de fel de pachete si tururi pentru clientii lor. Am cautat mai multe oferte si niciuna nu prea mi-a convenit la pret. Preturile cred ca urca cu cat mai multe bilete au fost vandute.

Am vazut pe amfostacolo.ro, mentionata de mai multe ori agentia www.croaziere. net si m-am gandit sa arunc o privire si acolo sa vad ce au. Cand am intrat pe pagina lor, aveau o campanie pentru MSC Divina si era exact in ultima zi. Am vorbit cu o doamna de la agentie, printr-un fel de chat de pe siteul lor si am mai pus cateva intrebari care ma interesau.

Initial ma gandisem sa ma imbarc sau sa debarc la Izmir si sa mai stau doua trei zile pe acolo, ca sa mai lungesc vacanta. Din ce-am vorbit, mi s-a spus ca pot urca la Istanbul si sa cobor la Izmir, dar pretul pachetului va ramane neschimbat. Pe siteul lor campania respectiva, oferea si un credit de 50 de euro, per passager, care-i puteam cheltui la bordul vaporului. As fi pierdut si acesti 100 de euro, daca m-as fi imbarcat de la Izmir. Asa ca planurile cu Izmir au picat, urmand sa mai petrec vreo 2 zile in Istanbul si sa vad ce mai pot descoperi prin el.

Am citit de cateva ori reviewul foarte bun al Georgianei de aici de pe site si am reusit sa-mi fac o idee destul de buna despre croaziere si ce inseamna ele. Recomand tuturor celor care se gandesc la o croaziera sa citeasca acest review. Pe unde ramasesem cu povestea?

Am ajuns la www.croaziere.net, si gasisem oferta pentru MSC Divina – 339 de euro, de persoana – cabina interioara, plus 120 euro de persoana – taxe portuare, minus 50 de euro credit pentr fiecare persoana, pentru a consuma la bord.

In acest pret nu este inclus si bacsisul, 7euro/persoana. /noapte, achitabil la bord.

Dar mai bine dau un copy paste din emailul cu contractul, care l-am primit de la agentie:

Tariful include:

- serviciile medicale de la bordul vasului

Cand mi s-a trimis contractul am fost intrebat daca doresc asigurare, care ar fi trebuit achitata separat. Nu mi-am cumparat asigurare si nu au fost nici un fel de probleme. Pe vapor nu m-a intrebat nimeni de nici o asigurare.

La agentie am platit in total 918 euro, pentru doua persoane, in acesti bani fiind incluse si taxele portuare. Domnisoara cu care am vorbit, ne-a spus ca a reusit sa ne rezerve o cabina Cat 3.

Ce sunt aceste “Cat”?

Prima data am crezut ca e vorba de etajul la care se afla cabina, dar mi s-a explicat ca e vorba de Categorie. In functie de comfortul camerei si de pozitia ei pe nava, cabinele se impart in diferite categorii. Cu cat categoria este mai mare, cu atat comfortul este mai ridicat, cu cat categoria este mai mica, comfortul este mai scazut si camerele pot fi mai mici. Categoriile incep de la 1, si merg in sus undeva pe la 12,13. Pretul urca cu categoria.

De obicei, categoriile mai mici, cred ca sunt considerate cabinele care se afla la un nivel inferior si in spatele navei. Singura data cand vaporul se clatina ceva mai mult, e cand parcheaza in port si porneste motoarele laterale. Unele din vapoarele mai vechi sunt impinse de vaporase mici, care-si fac veacul prin port. Nu a fost cazul lui MSC Divina, deoarece are si motoare (si elici probabil) pentru a-si deplasa posteriorul de la stanga la dreapta. Din ce am inteles de prin mesaje citite, aceste scuturaturi se simt mai puternic, in cabinele aflate spre spatele navei. Acestea pot fi o problema cand vaporul ajunge intr-un port de dimineata si incep sa te scuture :)

De asemenea din ce am citit, zgomotul provocat de motoarele principale e mai puternic in cabinele de la nivel inferior, sau in partea din spate a vaporului. Oricum nici tare jos nu vor fi, deoarece acolo sunt cabinele echipajului.

Alte situatii, cand categoria poate fi una mai mica, sunt cand cabinele se afla, pe langa o discoteca, sau alt “lively place”, pe la vreo cotitura, de au trebuit sa fie taiate etc. Cred ca exista vreo organizatie care stabileste aceste categorii, prin inspectarea fiecarei cabine... intr-un mod similar cu felul in care hotelurilor le sunt acordate stelele. In fine e bine sa fie categoria cat mai mare, daca va tine buzunarul.

Nu am avut libertate in alegerea cabinei. Ni s-a spus doar ca avem rezervata o Categorie 3 si urma sa primim ticketele de imbarcare cu 2 saptamani inainte de plecare.

Am trimis banii agentiei, am semnat un contract, am mai completat niste formulare cu datele pasagerilor (adica moa si sotioara) si cam asta a fost cu agentia, urmand sa asteptam ticketele de imbarcare. Copii pana la nu stiu cati ani, au gratuit – mai ales la MSC, dar nu a fost cazul nostru, deoarece mata noastra era plecata in concediu la bunici pe timpul verii. Pe viitor, cred ca trebuie sa profitam de aceasta politica a MSC.

Cateva vorbe despre MSC Divina.

MSC Divina a fost bagata la apa anul asta, prin mai, avand-o ca nasa pe Sophia Lorren. Tot ea a fost cea care i-a dat numele La inaugurare au mai participat Gerard Depardieu si reprezentand Romania, Mrs Surprize Surprize. Ca sa nu mai repet ce exista deja pe internet, dau un copy paste:

“MSC Divina are nu mai puțin de 18 punți dintre care 13 sunt destinate cabinelor pentru pasageri şi poarta numele zeilor din mitologia greaca: Urano, Afrodite, Aurora, Giunone, Artemide, Zeus, Mercurio, Cupido, Iride, Minerva, Apollo, Saturno şi Elios, și o capacitate de 4363 de pasageri. Tonuri bogate de roșu, lămpi unicat și covoare din piele de animale sălbatice decorează cabina Sophiei Loren de pe vas. Pe pereți pot fi văzute fotografii ale artistei din rolurile sale memorabile și tot aici se găsește și o copie a mesei de toaletă a actriței.

MSC este una dintre cele mai noi şi moderne flote de vase de croaziera din lume. Lansată acum 9 ani, MSC cuprinde 12 nave de croazieră ce operează circuite în Mediterana, Caraibe, Europa de Nord, Emiratele Arabe, Africa şi America de Sud. ”

La doua saptamani inainte de data imbarcarii, ne-au venit si ticketele de imbarcare (in turceste – deoarece erau printate de sucursala MSC din Turcia) si ni s-a comunicat si numarul cabinei - 10059, Etajul 10 – Giunone. Imbarcarea avea sa aiba loc de la Yeni Yolcu Salonu – SalıPazarı, Istanbul.

Am uitat sa vorbesc despre pachetele de bauturi. Acestea se pot cumpara tot prin intermediul agentiei, inainte de imbarcare. In pretul care l-am platit deja, spuneau ca avem voie apa, sucuri, ceai si cafea de la dozatoare, cat dorim – de la restaurantele tip bufet, dar nu apa imbuteliata.

Ce pachete de bauturi se pot achizitiona inainte?

“Cheers adulti: 16,5 EURO/persoana/noapte - pachet de bauturi racoritoare si alcoolice nelimitat (apa plata, suc, ceai, cafea, vin alb, vin rosu, bere) - valabil doar in timpul meselor principale (pranz si cina, la bufet si in restaurantul principal), dar nu la gustari si in restaurantele a la carte;

Allegro adulti: 69 EURO/persoana/pachet – 4 sticle de vin + 7 sticle de apa minerala (se consuma doar in restaurantul principal) SAU 14 doze de bere (40 cl) + 7 sticle de apa minerala (valabile in restaurant, bar si bufet) ”

Nu am achizitionat pachete de bauturi, deoarece am zis ca nu am sa ma fac varza in fiecare seara, ca mai am si de umblat, si daca am all inclusive la bauturi, doar nu am sa ies in pierdere. Ma voi simti obligat (moral si sufleteste) sa le golesc cisternele si mai bine nu. Daca va fi sa beau, mi-oi plati in ziua respectiva si pe de alta parte, am sa ajung si-n porturi, de unde am sa reusesc sa-mi fac cate un refill, din trapul calului – cu nutret si otava locala, ca sa-mi ajunga pana a doua zi. Cam asa calcule mi-am facut.

Pachetele astea de bauturi au avantaje si dezavantaje. De exemplu Allegro – te blocheaza pe “Restaurantul principal” – asta e restaurantul care ti-e trecut pe cruise card si doar acolo poti consuma bauturile. “Cheers” la fel, la resturantele bufet, sau cel principal, dar nu zice nimic de celelalte restaurante si nici de minibar. Cu gandul, ca le voi goli dozatoarele de apa, ceai si cafele iar din porturi imi voi face plinul cu alcooale de pe la minimarketuri (punand si contrabandistul din mine la treaba, cu speranta ca voi mai baga cate o sticla si pe şustache) am renuntat la pachetul de bauturi si in discutia cu agentia, am afisat un aer de piosenie si curatenie sufleteasca, de parca mergeam la manastire, nu in croaziera. Anyway... am sa revin la bauturi si-am sa ma socot daca am facut bine sau nu...

Imbarcarea de la Istanbul

Citisem eu pe net, despre terminalul de la Karakoy si chiar avusesem din nou treaba pe la Istanbul si m-am dus si l-am vizitat. Majoritatea vaselor de croaziera parcheaza langa acest terminal, care e la cateva minute de mers pe jos, din capatul Podului Galata, statia de tramvai Karakoy. Cand ne-au venit tichetele de imbarcare, am auzit de Terminalul din SalıPazarı – Yeni Yolcu Terminalı (tradus vine: “Noul Terminal de Pasageri SalıPazarı” – de aici deducand ca tre sa fie o constructie relativ recenta). Am cautat pe goagal... dar nu am reusit sa localizez acest terminal foarte bine. In tramvai, am intrebat si pe ceva turci, care m-au sfatuit sa cobor la Tophane. Am avut destul de mult de mers pe jos. Daca aveti de urcat de la SalıPazarı, cel mai bine e sa veniti cu tramvaiul pana la statia Fındıklı. Cum iesiti din statie, cu fata la mare, aveti de mers in dreapta cateva minute si veti gasi Terminalul.

Nava o zarisem pe cand treceam Podul Galata, dar nu m-am gandit ca e atat de departe de Karakoy. Pare mai aproape. Am coborat la Tophane si am avut de tras gentile dupa noi, inca o statie de tramvai.

Am intrat in port si cand am mers la politisti, le-am dat pasapoartele si le-am zis ca trebuie sa ne imbarcam. Autoritatile portuare au o lista cu cei care se imbarca in acea zi. Normal, vasul ajunge in port la 7:30 si pleaca pe la 16:00. De la agentie ni s-a spus sa fim la imbarcare la 13:30. Cred ca am ajuns pe la 14:00 sau 14:30, deoarece am mai trecut prin niste malluri sa-mi cumpar papion, sa am la gala :)) Cred ca am fost ultimii, deoarece nu mai era nimeni prin terminal.

A venit un turc la noi si ne-a luat geanta si a dus-o cativa metrii, pana la locul unde ele erau preluate de angajatii navei. Evitati-l pe acest individ – deoarece e un hamal din port. Dupa ce a dus geanta 2 metri, a venit si ne-a cerut sa-i dam bacsis. Evitati-l, ca nu aveti nevoie de el si nici nu e vreun angajat al vasului.

In terminal ne-am intalnit cu “Immigration Officer” – un italian destul de grasut – care ne-a facut o impresie buna – gandindu-ne ca tre sa fie viata buna la bord. Acesta e deja angajatul companiei de croaziere si e cel care e responsabil de imbarcari si debarcari si este cel care va elibereaza “Cruise Cardul” si la care raman pasapoartele. Asa...

Cruise Cardurile erau deja pregatite, doar ne-a sters de pe o lista si ne-a trecut in calculator. Avea niste laptopuri, aduse de pe nava si ne-a facut si poze. Poza nu apare pe cruise card ci doar in sistemul lor. De fiecare data cand urci pe nava, te controleaza ca la aeroport (echipele de securitate de pe nava) si verifica pe calculator, privind si poza.

La bord, nu se folosesc bani cash si totul se plateste cu acest cruise card. Tot aici, ne-a dat si niste actibilduri la bagajele mari, pe care ti le duc ei pana-n fata usii. Noi pana am urcat, bagajele mari erau deja in fata camerei. Cu cruise cardul si cu pasaportul, am facut iesirea din Turcia, la un politist de frontiera, dupa care “Immigration Oficerul” ne-a cerut pasapoartele, ca sa ramana la el. Aveam sa le iau de la el, cand am ajuns in Croatia si sa i le returnez, cu o zi inainte de debarcare – pentru a putea face formalitatile.

La fiecare urcare pe nava, echipele de securitate a vaporului, iti citesc cruise cardul – si verifica bagajele. In mod normal, ei trebuie sa confiste si orice bauturi (apa, vin etc) pe care le-ati adus de la tarm. Confiste e prost spus, deoarece ti le dau inapoi inainte de debarcare. Oricum nu-si bat capul... prea tare si nu am vazut sa fie oprit cineva ca are vreo sticla de apa, sau sticle de vin - asa ca bagati mare.

Dupa ce ai trecut de astia cu securitatea esti imbarcat si esti de capul tau. Ne-am dus intai in camera, sa vedem cum arata.

Camera

Doua paturi separate, fiecare cu noptiere, dulapuri, televizor, seif, doua veste de salvare in dulap, baia... totul foarte nou si foarte frumos. Am avut putine probleme cand sa gasim camera... Am mers cu liftul pana la etajul 10, si am pornit pe colidoarele alea lungi, 10258,10256,10254, ... etc. 10068,10066... e bine ne apropiem... Cand sa ajungem la camera noastra, ia 10059, de unde nu-i. Cine ne-a furat camera??? Am avut un moment SF, pana ne-am dat seama ca de o parte a navei cabinele sunt numerotate cu numere pare, iar de cealalta parte cu numere impare. Noi venisem pe colidorul cu numere pare. Cabinele sunt numerotate ca la hotel, in functie de etaj, si de care parte a navei sunt. Cele de la etajul 5, sunt cu 5000, cele de la 6 – 6000 etc. Pe partea stanga a navei, numere impare, pe partea dreapta, numere pare.

Dupa ce ne-am jucat putin cu televizorul Samsung, care are un sistem interactiv, cu fel de fel de smecherii, si am cautat si canalele in care aveam imagini live din fata si spatele vaporului, ca sa scapam de orice senzatii de clasutrofobie, am purces prin baie.

Utlitizarea Wc-ului... HA... ar trebui sa scriu o carte despre asta. Sunt pe sistem vaccuum. Trebuie inchis capacul, apoi se poate apasa pe un buton si face un zgomot destul de puternic - nu va speriati. Hartia igienica se arunca in Wc, dar nimic in afara de hartia igienica. Nu aruncati alte gunoaie, sau chestii chimice in WC. Daca se infunda WC-ul, va costa vreo 200 de euro sa-l deblocati... asa ca...

Intalnirea cu stewardul.

Baietii astii tin de house keeping, si fiecare dintre ei are un numar de cabine de care trebuie sa aiba grija. Aceeasi persoana, are grija de aceleasi cabine pe toata durata calatoriei. Daca aveti ceva probleme legate de cabina, cu el trebuie sa vorbiti. Pe stewardul nostru, il chema Erwin si era din Honduras. Cand ne-am intalnit cu el, l-am rugat sa uneasca paturile... ca deh... suntem oameni insurati. In caz ca ne certam puteam apela la serviciile lui din nou :) Angajatii de pe nava, sunt de prin toate tarile lumii. cred ca este o politica a companiei de a avea personal (si turisti) din cat mai multe tari. Un prieten care a lucrat in domeniul croazierelor timp de peste 20 de ani, imi spunea ca pe aceste vase avem “modern day slavery”. Angajati din tari mai sarace, care lucreaza de dimineata pana seara, exploatati la maxim de catre companie. Unul dintre angajati, care ajunsese la avrsta pensionarii, povestea ca lucreaza pe vase de croaziera de tanad - in prima zi cand a venit i-au pus o carpa in mana si douzeci de ani, nu i-a mai dat drumul :)) Salariile lor sunt facute din acel bacsis de 7euro de persoana/noapte, pe care-l platim la sfarsitul vacantei.

La restaurante, la costul fiecarei bauturi, se mai adauga si un “service charge” de 15% - tot pentru salarii banuiesc. Toti angajatii sunt foarte de treaba, saluta, zambesc... etc

Prima grija pe care am avut-o a fost sa merg sa gasesc dozatoarele alea... sa-mi umplu burduful de cafea si suc... :) Ma gandeam ca-s undeva pe holuri si n-ar fi fost rau sa gasesc unul cat mai aproape de camera mea. Dozatoarele sunt doar in restaurantele de tip buffet (deck 14) – la “Beverage Stations”.

Viata la bord

Cum decurge o zi obisnuita la bordul vasului? Nu mai stau sa dau toate denumirile la toate restaurantele. Sunt doua zone importante de pe vas, unde pasagerii isi pot da ghionturi sau lua la injuraturi, daca doresc. Deckurile superioare – unde gasim piscinele, sezlongurile de stat la soare, echipa de animatie si restaurantele de tip Buffet. Astea sunt doua – Restaurantul Caloumet si Restaurantul Manitou – ambele la deck 14, spre spatele navei.

Aici e bufet suedez, harmalaie, cozi si fiecare pentru el... :) Sunt mai multe bufete din astea cu diferite preparate, grilluri, pizza, daily specials, Ethnic Corner etc. Se sta la coada, de unde iti iei cutitul si furculita invelite intr-un prosopel, si strachina pe care o umpli cat vrei. Nu folosesc servetele... cred ca e mai usor de spalat aceste babetele.

La Beverage Station (sunt mai multe prin aceste doua restaurante) – gasiti un dozator cu gheta si cu apa (langa el cu pahare de plastic), Cafea calda, Ceai si Lapte (cald si rece). Mai este si un dozator cu sucuri, dar mai tot timpul e “Out of Service”. Il umplu o data dimineata la Breakfast si-l golesc pokemonii rapid, iar apoi pana a doua zi e “Out of Service”. Un fel de limonada si Orange Juice, Ananas... din astea. Am prins un pahar, doua dimineata, dar in rest m-am lins pe bot, de sucuri. Astea sunt singurele locuri unde aveti apa si bauturile gratis. In mod normal nu ai ce-ti umple sticluta de la dozatoare, dar am vazut mai multe italience care stateau cu sticluta de 0.5 L, l-a umplut. Este si un semn, unde scrie sa nu umpleti sticle si sa folosesti de fiecare data pahar nou invocand motive sanitare (si-ntr-un fel au dreptate, vine si-si lipeste sticla de dozator si apoi bea tot vaporul dupa ea). Aici vine mai tot vaporul la breakfast si dupa-amiaza. Dressing: casual.

Pe seara, majoritatea pasagerilor coboara in strafundurile navei (decurile 5,6, 7). Jos sunt doua restaurante mai mari: The Black Crab (impartit pe doua deckuri – 5+6) si Villa Rosa (deck 6). Pe cruise card, iti scrie la ce restaurant esti, si numarul mesei la care mananci. Noua, chiar in prima zi, ne-au schimbat masa, a venit unul de la receptie si ne-a adus o hartie, pe care scrie numarul masei: 753. Servirea papei se face in doua seatinguri, deoarece nu incape tot populationul la papa, din prima.

Care seating e mai potrivit?

Prima serie incepe de 19:00, iar a doua serie de la 21:30. Noua ne-a picat a doua seating. Pe cat papa prima serie, imbulzeala e la Pantheon Theatre, unde au niste super spectacole in fiecare seara. Acelasi spectacol se repeta de doua ori: la 7:45 pm, pentru Guest with 2nd dinner seating, si la 10:00 pm – pentru Guests with 1st dinner seating

De obicei cei cu copii opteaza pentru 1st seating, deoarece pokemonii merg mai repede la culcare, dar in cazul nostru cred ca a2-a seating a fost mai potrivita. De ce? La restaurantul Black Crab –am fost de doua ori, la inceput, iar apoi am mancat la restaurantul de tip Bufet, Calumet, care e si el deschis seara de la 19:00 la 22:00. Nu trebuia sa ne imbracam frumos si nici nu trebuia sa asteptam dupa garsoni.

Spectacolele de pe vapor, sunt frumoase si nu cred ca am ratat vreunul in vreo seara. Daca am fi fost la 1st seating, cred ca ar fi fost destul de tarziu, sa incepem sa ne ducem la spectacol la 22:00. De obicei, ne-am trezit de dimineata, ca sa admiram intrarile in port si sa o tulim prin orase printre primii.

In restaurantele principale, nu mai ai bauturi gratuite ca la – self serviceurile de dozatoare de la deck 14. Aici, daca iei si o apa si aia te costa. Intr-o seara am luat bere si-n alta vin. Pentru 2 beri, mici, dai undeva la vreo 12 euro. Deci iti cam trece de baut. Nici sa stai pe sec nu poti... ca nah... nu-i frumos :) Vinul a fost ceva mai ieftin... vin la carafa. Mancarea e ok. Nu mi-a placut aglomeratia care e la deckurile inferioare, pe seara si de aceea am preferat sa mergem la restaurantele de tip bufet, unde era mult mai liber, fata de ce batalii se dau in timpul zilei.

Ce imbracaminte e bine sa aveti la voi?

Cred ca cel mai important, e sa aveti slapi, costum de baie, tricouri si pantaloni scurti. Pentru serile formale, mi-am adus pantofi si niste pantaloni la dunga. La restaurantele principale, doamnele se aranjeaza foarte frumos pe seara. Pentru serile de gala, o camasa si cravata e ok. (merge si haina de costum). Multi se ferchezuiesc si la mishto... alde mine... de mi-am luat papion si bumbi la camasa... E frumoasa atmosfera. Sunt doua seri de gala, in care se cere o tinuta mai speciala - din nou ocazie sa te ia la fotografiat, sa te usuce de bani.

Intr-una din serile de la gala, capitanul va asteapta la intrarea la Teatru si puteti face poze cu el, pe care desigur ca le puteti scoate la un pret destul de piperat. Toate pozele, sunt scoase si parca te doare inima sa-i lasi sa le arunce. Cei de la Photo Shop erau romani.

Altceva? Am fost si la Spa - sotioara a facut un masaj iar eu m-am lafait prin Sauna si Steam Room. Cei de la Spa sunt de prin Bali, sau Nepal... dar sunt slabuti ca meserie. Langa Spa este si un Fitness Centre, unde puteti folosi masinile, dar trebuie sa aveti echipament de sport. E uimitor ce pot sa faca pe o nava...

Citeam intr-o carte, ca ideea e de a tine pasagerii cat mai mult pe nava –asa ies banii. Pana la urma, tot iti fura ceva ochiul si se cheltuiesc ceva bani. Mai trebuie sa spun ca au preturi destul de rezonabile pe la magazine. Am cumparat niste bauturi, ca aveam de dat niste cadouri pe acasa.

Acum despre celelalte restaurante si baruri... majoritatea sunt pe langa restaurantele principale. Pe la deckurile 5 si 6. Tot aici e zona unde se aduna oamenii, in caz de urgenta, deoarece cum iesi afara, cum dai de barcile de salvare. Mai avem si un cazinou mic – cu ceva sloturi, mese de poker, ruleta, black jack etc. Casino Venetiano.

Cat timp vaporul e in port, photo shopul, magazinele si Cazinoul sunt inchise. La Spa sunt reduceri consistente – de aceea daca vreti sa folositi Spa-ul ar fi o idee sa-l incercati cand nava e in port.

Prosoapele de la Piscina

Sunt niste locuri (de la deckurile de unde sunt piscinele) de unde iti poti lua prosop cu cardul – cate unul de persoana. In mod normal nu ai voie sa lasi prosoapele pe sezlong – si cei care au grija de sezlongurile de la piscina, vin si le strang. Daca vi s-a strans prospul, trebuie platit vreo 20 de euro de prosop. De multe ori, isi rezerva locurile, dar am vazut si cateva cazuri cand prosoape, legate de sezlonguri, au fost adunate de hondurieni. Cand iei prosopul, il iei cu cruise cardul si-ti da o chitanta. Cand le returnezi, le dai si chitanta aia inapoi.

Despre pasageri

Majoritatea sunt italieni. Cred ca undeva pe la vreun 70%. Statistica e dupa ureche, facuta intr-o seara la teatru, dupa chiotele si aplauzele celor din sala. Am mai vazut si turci –dar majoritatea sunt purtati ca oitile de cel de la agentie, care s-a urcat cu ei. Englezi, francezi, spanioli, portughezi, nemti... si ceva romani si rusi. Mai sunt si ceva asiatici dar nu foarte multi. Forza Italia e baza... Nu zic cum is italienii, ca se stie... :) Toate prezentarile se fac in vreo 5-6, limbi. Mi-a placut chestia asta... Iti da un european identity feeling.

Hai ca m-a luat lenea. As mai avea multe de zis, dar poate mai zic prin ecouri si la poze ca am palavragit prea mult si multe lucruri au fost zise deja. A fost o experienta interesanta si avand in vedere costurile, orasele si tarile care le-am vizitat si serviciile de care am avut parte, nu pot decat sa recomand o croaziera.

Singurele minusuri pe care as putea sa le gasesc, ar fi ca “mass tourismul” nu-i de mine... si aglomeratia, nu-mi place; dar sigur imi primesc una peste freza de la sotie (care a fost incantata peste masura), asa ca mai bine tac.

Am sa vorbesc despre lucrurile care-mi plac (adica vizitarea oraselor) mai pe larg la fiecare in parte. Programul nostru a fost asa:

Ziua 1 –Miercuri 25 Iulie 2012 Istanbul ---- Plecare 16:30

Ziua 2 – Joi 26 Iulie 2012 – pe mare

Ziua 3 – Vineri 27 Iulie 2012 - Dubrovnik 12:30 - 17:30

Ziua 4 – Sambata 28 Iulie 2012 – Venetia 09:30 - 16:30

Ziua 5 – Duminica 29 Iulie 2012 – Bari 10:00 15:00

Ziua 6 – Luni 30 Iulie 2012 - Katakolon – 08:00 – 13:00

Ziua 7 – Marti 31 Iulie 2012 – Izmir - 09:00 -15:00

Ziua 8 – Miercuri 01 August 2012 – Istanbul – 07:30 - Debarcarea.

Vacante cat mai frumose va doresc.

PS. Doresc sa multumesc AmFostAcolo.ro, pentru ca mi-a recomandat www.croaziere.net. Daca nu as fi citit despre ei aici, nu as fi avut incredere sa-i folosesc. Si-au facut treaba cu profesionalism.

Stiti unde ma gasiti, in caz ca aveti intrebari.

Salute si Cin Cin!

---

VIZUALIZĂRI: 8740 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI