REZONABIL
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Un „colț de istorie” mai puțin cunoscut – Templul Dendera
TIPĂREȘTE
URMARE de aici
Probabil că mulți vor protesta spunând: istoria nu are colțuri. Dar nu la un „colț” din acela cu un unghi, mai mult sau mai puțin drept, mă refer. Mă refer la un „loc” al istoriei, la un „moment” al ei. Sunt unele locuri cu o istorie atât de bogată, încât parcă s-a integrat acolo, în timp și spațiu, parcă ar face parte din el. Când am vizitat mormântul lui Tutankhamon, de fapt l-am vizitat pe Tutankhamon, (asta dacă într-adevăr el este cel de acolo), cu toate poveștile, legendele sau averile din jurul lui. Dar, Tutankhamon este acum un „colț” din istorie, deci am vizitat istoria.
Egiptul este deosebit de bogat în asemenea „colțuri” . Luxor, Karnak, Valea Regilor, Abu Simbel, și multe, multe altele. Între acestea, Templul Dendera este unul mai puțin cunoscut. Nu cred că l-am întâlnit pe listele agențiilor de turism de acasă studiate.
Templul Dendera este, de fapt, un complex de temple amplasat la sud de satul cu același nume, pe malul stâng al Nilului, în dreptul orașului Qena (Qina în alte transcrieri), capitala Guvernoratului Qena.
Grupul de turiști români care au ajuns la Luxor pe 14 mai era, de fapt, compus din mai multe grupuri. Unul avea de petrecut 7 zile pe vas și apoi se întorcea acasă. Un al doilea, după plimbarea cu vaporul mai avea 3 zile de excursie la Cairo. Noi am avut și o a doua săptămână la Hurghada. Prima dată am auzit de posibilitatea unei excursii la Dendera în timpul vizitei la Templul lui Hatshepsut, când, doamna M, reprezentanta agenției din România pentru grupul ce pleca direct acasă, căuta amatori pentru această excursie în rândul membrilor grupului ei, în după amiaza aceleiași zile. Am dorit să ne înscriem și noi, dar am fost refuzați. Probabil nu aveam loc în microbuzul programat pentru aceasta. Ni se promite, însă, că în drumul nostru spre Hurghada, autocarul nostru va opri și pentru o vizită la Templul Dendera. Menționez că această excursie a fost o excursie opțională ce nu s-a găsit nici pe lista opționalelor la agenția din România, nici între cele propuse la sosirea în Egipt. Având în vedere prețul relativ mare cerut (70 euro de persoană), în raport cu cheltuielile de organizare, am avut oarece bănuieli, dar am primit o chitanță identică cu cele de la celelalte opționale.
Drumul nostru spre Hurghada începe în portul din Edfu, unde coborâm de pe Steigenberger Regency (vezi impresii). Dacă rămâneam pe vapor până la Esna sau Luxor, nu mai aveam timp pentru excursie. Traversăm Nilul și pornim spre nord, paralel cu acesta. Trecem prin mai multe sate, chiar și prin zone industriale, și prin nenumărate puncte de control militare. Suntem rămași numai în grija ghidului egiptean, care, și el, la Luxor ne părăsește și este înlocuit de un coleg. Ne continuăm drumul spre nord și, după alți circa 60 km ajungem la Qena. Aici, în centrul orașului, în loc să o luăm la dreapta, spre Hurghada, o luăm spre stânga. Traversăm din nou Nilul și intrăm în satul Dendera. Din centrul orașului Qena până în parcarea din fața templului sunt circa 5.5 km.
Coordonatele parcării sunt 26.1458190N și 32.6720580E. De la parcare la incinta complexului mai sunt de parcurs, pe jos, circa 300 m, și urmează casa de bilete pentru accesul în interior. La data vizitei noastre, un bilet costa 120 lire, aproximativ 6.50 euro. Remarc diferența cam mare până la suma plătită de noi.
Incinta complexului este parțial împrejmuită de resturile unui zid de cărămidă datând din perioada romană. Accesul în incintă se dace prin „Poarta lui Dioclețian” . Rămân impresionat de bogăția basoreliefurilor tipic egiptene ce împodobesc poarta. Două statui străjuiesc poarta pe ambele fețe. La o privire mai atentă, cea din exterior pare a fi un elefant culcat. Cea din interior este parțial deteriorată, dar este greu de spus ce reprezintă.
Imediat după intrare, în dreapta, este „Casa de nașteri” – „Mamissi” din perioada romană, începută de Augustus și definitivată de Traian si Hadrian. Basoreliefurile de pe pereții exteriori sunt bine conservate și înfățișează nașterea divină și copilăria pruncului Horus.
Alături de aceasta sunt ruinele unei biserici copte și, apoi, o altă b]„Casă de nașteri” , dar din perioada ptolemeică.
Timpul limitat la dispoziție nu ne permite să ne oprim la nici unul din aceste obiective. Noi mergem direct la Templul lui Hator, principalul templu al complexului. Până a ajunge, însă, la acesta putem admira, în toată curtea complexului, zeci de statui, resturi de coloane, sfincși și alte artefacte descoperite în zonă în zecile de ani de săpături arheologice.
Templul lui Hator, în forma în care îl vedem noi azi, datează din perioada ptolemeică târzie, fiind început în 54 î. Hr., pe vremea lui Ptolemeu al XII-lea, dar a fost finalizat de împăratul roman Tiberius. Pe același loc, însă, a existat un alt templu, mult mai vechi, închinat tot zeiței Hator, construit în timpul domniei faraonului Pepi I Meryre (2321 – 2268 î. Hr.).
Hator, zeița considerată sursă de hrană divină, a fost, de regulă, reprezentată ca o vacă. Mulți faraoni, în templele construite de ei, s-au înfățișat sugând de la vaca Hator. Alte reprezentări ale zeiței o înfățișează ca pe o femeie cu cap de vacă, sau cu o față umană, dar cu urechi de vacă. Hator a fost consoarta lui Horus, fiul lui Isis și al lui Osiris. Legenda spune că la Dendera s-a născut fiul acestora, zeul Ihy.
Templul, amplasat aproximativ în centrul complexului, este vizibil de departe, datorită fațadei cu 6 coloane decorate cu chipul lui Hator, cu urechi de vacă. Structura templului este similară cu cea a altor temple egiptene.
În spatele fațadei este o primă sală hypostil. Este remarcabil cât de bine s-a păstrat acest templu. Aici este pentru prima dată unde văd că basoreliefurile de pe coloane, pereți sau plafon și-au păstrat culorile. Totuși, în unele locuri sunt vizibile pete de funingine, ca la Edfu, urme a celor ce și-au găsit adăpost aici când templul era, parțial, îngropat în nisip. Bogăția, densitatea basoreliefurilor ia ochii, nu știi unde să te uiți mai întâi. Sunt necesare cunoștințe temeinice privind mitologia și istoria egipteană pentru a le descifra. Ghidul ne povestește despre ofrandele aduse zeiței de diverși faraoni sau împărați romani ai timpului, sau despre alte zeități în relație cu Hator. Dar, pentru un turist obișnuit este greu a le identifica. Remarc, însă, pe fiecare din cele 18 coloane ale sălii, chipul lui Hator, similar cu cel de pe coloanele fațadei.
A doua sală hypostil este mult mai mică și are numai 6 coloane. Fiind mai departe de intrare, este ceva mai întunecoasă, iar culorile nu se mai disting prea bine. Am senzația că petele de funingine sunt mult mai prezente. Pe ambele laturi ale sălii sunt o serie de încăperi, 6 la număr folosite, pare-se, ca locuri de depozitare a ofrandelor aduse zeiței.
Ca și la templul Philae, urmează două antecamere succesive, care conduc la sanctuar. Probabil că aici era locul de păstrare a bărcii sacre și, eventual, o statuie a zeiței. Dar sanctuarul nu face parte din traseul nostru. Probabil nu are nimic deosebit să ne arate.
Sanctuarul este înconjurat, pe părțile laterale și partea din spate, de un culoar care asigură accesul în mai multe încăperi, pe tot acest contur. Noi o luăm prin partea stângă a sanctuarului, și ne oprim în două din acestea.
În prima putem admira noi ofrande oferite zeiței, dar și un graffiti de secolul al XIX-lea. Probabil că în toate timpurile și în toate locurile au fost amatori să imortalizeze trecerea lor pe acolo.
Și aici, ca de altfel în tot templul, precum și în toate celelalte temple vizitate, majoritatea basoreliefurilor sunt „maltratate” . Cândva, în decursul istoriei, cineva căruia, probabil, religia îi interzicea să se închine la „chipuri cioplite” , a încercat să șteargă, din acestea, imaginile de zei, faraoni sau alte personaje. După părerea mea, din fericire, nu a ales cea mai bună metodă, căci, astfel, imaginile respective ies mai mult în evidență.
A doua încăpere adăpostește una din atracțiile templului. Este vorba despre „becul de la Dendera” . Unul dintre basoreliefuri înfățișează două obiecte, un pic cam alungite - după părerea mea - ce par a fi două becuri cu un filament în interior, alimentate printr-un un cablu la partea inferioară. Teoriile, care pleacă de la faptul că în interiorul piramidelor, sau a majorității templelor, nu s-au găsit urme a unor făclii sau torțe, utilizate în timpul construcției acestora, se bazează și pe acest basorelief, și susțin faptul că egiptenii cunoșteau curentul electric. Egiptologii care apreciază că au interpretat corect desenul, consideră că această teorie este falsă. Camerele respective din piramide sau temple au fost construite la lumina zilei, pe măsură ce edificiul respectiv se înălța, iar, ulterior, s-au folosit lămpi cu ulei de măsline, care nu degajă fum. Sculptura de la Dendera reprezintă, mitul creației lumii, care pornește dintr-o floare de lotus, despre care se spune că a venit din neant. „Bulbul” ce pare a fi bec este, de fapt, parfumul florii. La o privire mai atentă „filamentul” este un șarpe, care îl reprezintă pe zeul Atum, zeul creator, având imaginea sa asociată cu leul, taurul, șopârla, șarpele sau scarabeul.
Oare care este adevărul? Mie, mare amator de scenarii SF, îmi place mai mult varianta cu becul electric.
Revenim în prima antecameră, pe latura vestică a acesteia. Aici există o scară ce ne poate conduce pe terasa templului. Ghidul ne prezintă o teorie, conform căreia egiptenii au creat un urcuș în pantă rezonabilă, cu platforme de odihnă intermediare. În scara parcursă, teoria se confirmă.
Pe terasă sunt două capele, pe laturile de est și de vest, care au fost dedicate misterului morții și învierii lui Osiris. (Poate, cândva, ar trebui să dau mai multe detalii din mitologia egipteană. Dacă apreciați că ar fi utile, spuneți-mi!) Aici se găsesc reprezentări ale zeițelor Isis, Nepthys, zeița cerului - Nut și o serie de alte zeități de rangul doi.
Noi ne oprim mai mult la a doua capelă, unde ar trebui să vedem a doua sculptură reprezentativă a templului. Pe plafonul acesteia este primul zodiac din lume. Dar, ceea ce vedem aici, este o copie. De aceea a și fost vopsit în negru. Originalul a fost decupat de aici încă din timpul campaniei lui Napoleon și, în prezent, se găsește la muzeul Luvru din Paris. Pe mine, culoarea neagră mă împiedică să disting clar semnele zodiacale. Înțeleg, însă, că acestea nu seamănă în totalitate cu ceea ce cunoaștem noi. Zodia racului este prezentată de un crab, vărsătorul este zeul Nilului, Hapi, alte semne sunt prezentate de alți zei. Ordinea semnelor este în sens invers acelor de ceasornic.
Coborârea de pe terasă se face pe latura vestică a templului. Din nou, teoria ghidului, conform căreia vulturul, când atacă, coboară într-un picaj continuu, se confirmă. Scara, perfect rectilinie, coboară continuu, cu o pantă destul de pronunțată, pe o lungime de circa 30 m.
Cu asta, vizita noastră se încheie. Chiar dacă, la început, ghidul ne povestise despre un alt basorelief reprezentativ al templului, cel în care Cleopatra (a VII-a) și fiul ei Caesarion, făcut cu Iulius Caesar, aduc ofrande zeiței Hator și tuturor celorlalte zeități din Dendera, uită să ni-l arate. Sau s-a simțit presat de finalul orei pe care o rezervase pentru această vizită. Din documentarea de acasă, înțeleg că acest basorelief este în exteriorul templului, pe peretele sudic al acestuia.
În incinta complexului mai sunt și alte obiective ce ar merita atenție, dar pentru care nu avem timp. Între ele s-ar menționa „Lacul Sacru” , „Templul lui Isis” sau „puțul în care s-au găsit comorile Cleopatrei” . Noi însă trebuie să revenim la autocar. Mai avem circa 200 km de mers până la destinația zilei, Labranda Royal Makadi Hotel.
Vizita noastră la complexul Dendera mă obligă la câteva considerente de final. Este puțin posibil ca viitorul să-mi ofere o altă oportunitate de a vedea acest loc. Ca urmare, sunt foarte mulțumit de ocazia oferită și de faptul că am ajuns acolo. Între templele la care îmi doresc să ajung cândva a mai rămas numai cel de la Abydos, undeva tot pe malul stâng al Nilului, la mai puțin de 80 km în aval de Dendera.
Vizitele în grup organizat, cu ghid și autocar, nu vor oferi niciodată posibilitatea de a vedea tot ceea ce oferă un obiectiv.
Calitatea unui ghid poate fi observată numai după câteva zile petrecute în comun. Despre un ghid care se urcă în autocar la Luxor pentru a merge cu noi la Dendera și, apoi, ne părăsește la Safraga, lăsându-ne în grija șoferului, nu pot să spun prea multe. Cu atât mai mult cu cât prezentarea de la Dendera cred că putea fi mai completă. Nu cred că mi-l mai doresc ghid și în altă excursie.
Lipsa concurenței poate crea uneori absurdități în domeniul prețurilor. Pentru un bilet de intrare de 6.50 euro, o abatere din drum de 11 km în total și mai puțin de o oră de explicații, agențiile turistice română și egipteană au încasat câte 70 de euro de la fiecare din cei 12 turiști. Probabil că au avut ghinion că nu am fost 50. Fără comentarii!
Trimis de msnd in 10.11.21 16:07:43
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în EGIPT.
28 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (msnd); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 26.14581900 N, 32.67205800 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
28 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat în rubrica "Complexul Dendera, QENA" (nou-creată pe sait)
-
Am setat coordonatele GPS conform indicațiilor, rezultând următoarea poziționare pe harta interactivă AFA.
Am adnotat, deasemenea, aceste coordonate ca fiind confirmate.
Rog așteptați...
@webmasterX:
Îmi cer 1000 de scuze. Mulțumită dumneavoastră, am găsit o greșală de editare. Coordonata corectă a latitudinii pentru parcarea Complexului Dendera este 26.1458190N și nu 25.1458190N, așa cum am dactilografiat greșit în text.
Vă rog frumos să corectați coordonatele confirmate. Eu voi încerca să corectez textul.
Mulțumesc mult!
O seară bună!
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
===
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@msnd: Dendera era pe lista mea încă din 2019, văzusem pe History un documentar. Din păcate, timpul nu mi-a permis să ajung si la Dendera, îmi doream mult să ajung acolo.
M-am uitat acum pe lista de excursii primită de la agentia din România, gratie lui Cristi de la AFA Travel, Dendera împreuna cu Luxor costau 75 euro, împreuna. Asta scrie pe lista primită.
In Egipt, reprezentantul agenției partenere nu știa limba romană, țipa la noi, era ingălat maxim, un nesi nesuferit. Ei bine, domnul acesta cerea pe Luxor mai mult decât pentru Cairo, 70 euro doar Luxor și 65 euro Cairo, nici pomeneala de Dendera. Clar că nu respecta lista firmei pe care o reprezenta, avea propriul tarif, normal că nu am luat nicio excursie de la individ.
La fel și cu ghizii, unii sunt dedicați, alții bat câmpii doar ca sa treacă timpul și să încaseze bănuții.
Ghidul vostru vorbea limba româna?
Mie mi-a plăcut articolul, l-am citit cu plăcere și interes, eu te felicit și vă doresc sănătate și multe vacanțe minunate!
@krisstinna:
Sărut mâna! Mulțumesc mult pentru aprecieri!
Și la mine Dendera era pe o oarecare listă. Dar nu întrezăream nici un viitor. De accea, prima ocazie ce a apărut a trebuit fructificată. Poate, chiar, indiferent de costuri. Și nu îmi pare rău. Rău îmi pare că nu am avut mai mult timp de petrecut acolo.
Si eu am făcut o comparație cu prețul excursiei la Cairo. La Dendera am făcut 11 km iar șoferul și ghidul au muncit o oră în plus. La Cairo am parcurs circa 1000 km și excursia a durat 20 ore. În plus am avut și masa de prânz inclusă. Iar prețurile au fost foarte apropiate.
Pe vapor și la Hurgada au existat români pe post de ghizi sau reprezentanți de agenții.
Numai pe drum și la Cairo am avut ghizi egipteni. Care nu aveau nici o treabă cu limba română. Chiar dacă cel pentru Cairo declara că s-a apucat de două săptămâni să învețe românește.
O seară excelentă!
@msnd:
Felicitări pentru articol şi pentru norocul de a vedea acest "colţ" de istorie, ca să te citez! 
Mi-am dorit şi eu să ajung la Dendera cu ocazia primei vacanţe în Egipt, dar... nu a fost să fie. Dendera figura pe lista de excursii opţionale ale touroperatorului, cel mai bun dintre cei patru cu care am ajuns în Egipt, însă ghidul mi-a spus cinstit că nu prea se organizează din lipsă de doritori şi că ne-ar putea cupla cu grup de ruşi dacă doresc neapărat. De dorit, doream, dar nu aş fi acceptat o excursie "istorică" cu ghidaj în altă limbă în afară de română sau engleză, deoarece riscam să pierd parte de informaţiile care chiar mă interesau.
La a doua vizită în Hurghada, când cred că am nimerit acelaşi touroperator cu care a mers şi Krisstinna, Dendera nici nu mai figura pe listă, iar reprezentantul local m-a lămurit că în afară de Luxor şi Cairo nu reuşeşte să facă grupuri pentru altceva. Dar asta era înainte de pandemie. În ultimii doi ani, din motive de siguranţă, mulţi turişti au început să aleagă tururi private, al căror preţ a scăzut constant, şi mă gândesc că s-ar putea negocia altfel şi excursiile.
@msnd:
”Vă rog frumos să corectați coordonatele confirmate
Mulțam fain. Am modificat "cursorul", rezultând noua poziționare de aici.
În plus, am adnotat coordonatele drept confirmate.
@webmaster:
Eu mulțumesc!
Greșala a fost a mea. Acum este bine.
O zi excelentă!
@nicole33:
Sărut mâna!
Ceea ce spui tu mă convinge încă odată că am făcut bine înscriindu-ne la această excursie, chiar dacă nu a fost chiar convenabilă.
Despre tururile private am aflat târziu, anul acesta. Și, așa cum a fost oeganizată excursia noastră, mu cred că ar fi avut loc în program. Poate doar o reîntoarcere din Hurghada. Dar nu am fi renunțat la Cairo și, probabil ar fi fost obositor.
Poate, cu altă ocazie, să conving pe cineva să ne ducă la Abydos. Știi pe cineva care a fost acolo?
O zi excelentă!
@msnd: Am citit cu interes acest articol despre o destinație mai puțin cunoscută din Egipt. Mi-a plăcut ideea prin care vechii egipteni ar fi descoperit curentul electric, dar becul este bulbul și filamentul șarpele. Am reținut și povestea horoscopului, originalul fiind la Louvre.
Dacă ghidul grăbit v-ar fi dus și la Basorelieful ce înfățișează pe Cleopatra și pe fiul ei, l-aș fi văzut și eu în poză...
Oricum merită bănuții, ce e făcut e bine făcut, nu mai contează prețul.
@mprofeanu:
Sărut mâna! Mulțumesc pentru atenția acordată articolului!
Eu am declarat de la început că sunt adeptul becului electric al vechilor egipteni, Într-adevăr, se vede clar că filamentul este un șarpe. Dar, egiptologii, care se declară împotriva teoriei, susțin că bulbul este de fapt parfumul florii de lotus care se află la baza sculpturii. Dar, dacă este un parfum, de ce are nevoie de sprijinul a diverse obiecte si personaje? Subiectul cred că este încă supus discuției. La fel cu cel privind modul cum au fost construite piramidele.
Am căutat cu câteva minute în urmă, pe internet, o imagine cu Cleopatra, Caesarion și Hator. Am încărcat-o după toate celelalte anexate articolului. Sper să fie validată cât de curând. Ce am văzut în ea mă nedumerește. Dacă am interpretat corect, Cleopatra și fiul său sunt în stânga imaginii. Dar, aici băiatul pare matur și are și coroana de faraon pe cap. Ori eu știu că a dispărut din istorie de mic copil. Ceea ce pare a fi un mic copil, în dreapta imaginii, nu pare a oferi vreo ofrandă cuiva. Cred că trebuie să mai studiez problema.
Așa cum am mai spus, sunt mulțumit de ceea ce am văzut și nu îmi pare rău de cât a costat, chiar dacă apreciez că a fost un pic cam mult.
Vă doresc o seară excelentă.
@msnd:
”Ceea ce spui tu mă convinge încă odată că am făcut bine înscriindu-ne la această excursie, chiar dacă nu a fost chiar convenabilă.
Într-adevăr, preţul excursiei a fost destul de măricel, dar crede-mă că obiectivele mai puţin "clasice" sunt greu de accesat. Pentru voi varianta croazierei pe Nil a fost oportunitatea perfectă pentru a vizita locuri deosebite, chiar dacă toate aceste "opţionale" au crescut mult preţul total al excursiei. Eu sunt convinsă că au meritat fiecare bănuţ.
Aşa cum cred că ţi-am mai spus ori ţie ori Doinei, experienţa voastră de anul acesta mi- confirmat că o croazieră este cea mai bună şi eficientă variantă pentru a atinge şi celelalte obiective care mă interesează. Deocamdată am unele reţineri în a alege agenţia cu care aţi mers voi.
Un număr extrem de mare de turişti români au tot vizitat Egiptul în ultimii ani. Dacă îi întrebi ce au văzut pe acolo vei fi surprins să afli cum foarte mulţi au apelat la vreo două agenţii locale, pe care le-au tot lăudat şi aici pe sait, care le-au oferit la pachet 3-4 excursii, astfel ieşind un preţ bun pentru Luxor sau Cairo. Iniţial ghidajul era de tot râsul şi doar la obiective nu şi pe durata luuungă a drumului, dar se pare că pentru o bună parte dintre muşterii istoria pălea în faţa unui selfie cu Piramidele sau Sphinxul numai bun de postat pe Insta 
. Atât! Ulterior au băgat şi ghizi vorbitori de română, însă eu am mari dubii în legătură cu pregătirea şi cunoştinţele acestora.
”Lipsa concurenței poate crea uneori absurdități în domeniul prețurilor. Pentru un bilet de intrare de 6.50 euro, o abatere din drum de 11 km în total și mai puțin de o oră de explicații, agențiile turistice română și egipteană au încasat câte 70 de euro de la fiecare din cei 12 turiști. Probabil că au avut ghinion că nu am fost 50.
Lipsa concurenţei este cauzată şi de lipsa interesului, lipsa informaţiilor etc.
Îmi amintesc de Qena cea foarte verde prin care am trecut în excursia la Luxor, dar până la citirea articolului tău nu realizasem că am trecut atât de aproape de Dendera. Abaterea este clar minimă şi timp ar fi fost dacă nu ar fi trebuit să bifăm, obligatoriu 
, "fabricile" de alabastru şi papirusuri, ţepe perfecte pentru turiştii naivi şi timp care putea fi folosit mult mai util de către restul.
Ghinionul nu a fost atât al agenţiei, cât mai mult al vostru. Fiind puţini amatori şi costul per persoană a fost mai mare.
”Despre tururile private am aflat târziu, anul acesta.
Eu am ştiut de ele, dar preţurile erau mari la vremea respectivă. Unul din beneficiile pandemiei, dacă pot să zic aşa, a fost faptul că interesul pentru tururi private a crescut mult, iar egiptenii s-au adaptat rapid oferind variante tot mai ieftine, care pentru o familie mai numeroasă sau pentru un grup de prieteni sunt varianta perfectă de a călători mai comod şi în siguranţă.
Cairo poate fi accesat direct cu avionul şi explorat pe îndelete, dar să ştii că eu nu regret că am făcut excursia cu plecare din Hurghada, oricât de obositor a fost drumul. Pe principiul să nu laşi pe mâine ce poţi face azi
De Abydos recunosc că nu ştiam.
@msnd: Caesarion a murit la 17 ani (a fost omorat la ordinul lui Octavian). Apucase sa fie faraon 14 ani, deja, pentru ca a fost incoronat de mic. A domnit (formal, evident) alaturi de Cleopatra.
@gpopa:
Mulțumesc mult pentru detalii. Nu am avut până acum aceste informații. Nedumerirea mi s-a clarificat.
Vă doresc o zi bună!
@nicole33:
Nu cred că la 50 de turiști ar fi redus tariful. Cred că este un tarif standard al acestei agenții pentru respectivul obiectiv.
Tot 70 de euro au plătit și turiștii din grupul anterior, în care noi nu am avut loc, deși aceștia au mers special de la Luxor la Dendera și s-au întors cu microbuzul până la Esna, să prindă din urmă vaporul, care plecase între timp. Nu am idee cât timp au petrecut acolo, dar au parcurs cu microbuzul peste 200 km, față de 11, cât am făcut noi.
Îți dorim o zi bună!
@msnd:
”Nu cred că la 50 de turiști ar fi redus tariful. Cred că este un tarif standard al acestei agenții pentru respectivul obiectiv.
Posibil să ai dreptate. Tu ştii mai bine pentru că ai fost acolo.
Presupunerea mea cu preţul mai mare cu cât grupul este mai mic se baza pe o experienţă personală anterioară cu agenţia respectivă, într-o altă ţară, când chiar pe saitul lor dădeau preţuri diferite în funcţie de numărul participanţilor la o opţională sau alta, dar şi la sejurul din fiecare perioadă.
”Tot 70 de euro au plătit și turiștii din grupul anterior, în care noi nu am avut loc, deși aceștia au mers special de la Luxor la Dendera și s-au întors cu microbuzul până la Esna, să prindă din urmă vaporul, care plecase între timp. Nu am idee cât timp au petrecut acolo, dar au parcurs cu microbuzul peste 200 km, față de 11, cât am făcut noi.
Povestea asta cu prinderea din urmă a vaporului mie îmi pare mai degrabă urmarea unei organizări defectuoase, dar este bine că şi-au asumat vina şi au rezolvat problema ivită.
Chiar dacă la prima vedere pare că aţi plătit mult pentru ce aţi primit comparativ cu celălalt grup, eu zic că a fost mult mai bine în cazul vostru. Cred că muream cu ei de gât dacă trebuia să suport un drum de 200 kilometri în loc de doar 11 din cauză că s-a ratat plecarea vasului.
@nicole33:
Nu s-a ratat plecarea vasului. Așa a fost programul de la început.
Noapte bună!
Excelent articolul!! ????????????????
„Eu am declarat de la început că sunt adeptul becului electric al vechilor egipteni, Într-adevăr, se vede clar că filamentul este un șarpe. Dar, egiptologii, care se declară împotriva teoriei, susțin că bulbul este de fapt parfumul florii de lotus care se află la baza sculpturii. Dar, dacă este un parfum, de ce are nevoie de sprijinul a diverse obiecte si personaje? Subiectul cred că este încă supus discuției. La fel cu cel privind modul cum au fost construite piramidele. "
Sunt întrutotul de acord cu Dvs. ! ????
@elenaadina:
Sărut mâna și mulțumesc pentru aprecieri!
Mă bucur că mai este un adept de scenarii SF. Cu atât mai mult cu cât Egiptul antic oferă numeroase posibilități în acest domeniu.
Cea mai fantastică din teoriile auzite mi se pare cea conform căreia piramidele de la Giza au fost construte de extrateriștrii, în urmă cu peste 11500 de ani, și constituiau rampe de lansare pentru navele lor. Argumentul este că în acea perioadă poziția relativă a stelelor din constelația Orion și orientarea nord - sud a acestora a fost calculată ca fiind identică cu poziția relativă a celor trei piramide.
Ei bine, asemenea teorie eu nu o cred.
O zi bună!
@msnd: Nici eu nu cred ca erau rampe de lansare, dar un fel de transmițătoare de energie, da.
O seara excelenta!
@msnd: Discuția îmi aduce aminte despre o anecdotă cu matematicianul / fizicianul / astronomul Pierre Laplace:
Venind în audiență la Napoleon, pentru a-i aduce ca omagiu un exemplar al cărții sale recent apărute „Exposition du système du monde” , Laplace a fost întrebat de către împărat:
- M. Laplace, mi s-a spus că ați scris această lucrare voluminoasă despre sistemul Universului, fără a menționa niciodată pe Creatorul său.
Laplace, deși avea un comportament diplomatic în relațiile cu curtea imperială, a răspuns brusc și direct:
- Sire, această ipoteză nu mi-a fost necesară!
@adso:
În nici un caz, matematica lui Laplace nu se potrivește cu teoria extratereștrilor egipteni.
@msnd: In acea lucrare, Laplace se ocupa de cauza miscarii corpurilor ceresti, forma orbitelor acestora - chestiuni de acest gen.
Problema fusese abordata anterior de Newton, precum si alti mari savanti. Toti folosisera ipoteza existentei unui "deus ex machina", a unui papusar care trage sforile si aranjeaza / explica ce nu se potriveste / nu se poate explica simplu si natural. Fiind crestini convinsi, acesta era, bineinteles, Dumnezeul Bibliei, cel care a creat Universul.
In lumea moderna, a stiintei si tehnicii, extraterestrii constituie uneori astfel de explicatii, pentru situatii in care mintea nostra nu poate pricepe pana la capat diverse probleme.
Sau putem tine cu dintii de ratiune, incercand sa nu folosim ipoteze care nu sunt strict necesare.
Asta cred ca a fost rationamentul pe care, inconstient, l-am facut atunci cand v-am dat raspunsul de mai sus. Scuze daca m-am grabit in a-l posta.
L.E. Sunt un pasionat cititor de literatura SF. Ce-i drept, am ramas cam in urma cu lecturile, undeva la nivelul anului 2000.
@adso:
Mulțumesc!
Trebuie să recunosc că, ne cunoscând foarte bine lucrările lui Laplace (cu excepția teoriei Kant - Laplace), nu am înțeles exact primul ecou. Acum îni este clar. În plus, nu m-am gândit niciodată la un semn egal între Dumnezeu și extratereștrii. Deși, finalul serialului Battlestar Galactica ar fi putut să mă cunducă și spre această idee.
Despre literatura SF, sunt mult mai rămas în urmă. Încă nu am depășit volumul V al lui Frank Herbert.
O seară excelentă!
@msnd: Azi, 15 februarie, este Ziua Națională a Lecturii.
În toate școlile, la ora 11 și la ora 14, programul obișnuit s-a oprit și toții copiii au citit un sfert de oră din câte o carte. Poate părea puțin, dar sunt sigur că în multe cazuri asta e toată lectura lor pe 2022. Așteaptă 15 februarie 2023 pentru a continua de unde au rămas .
Ce voiam, de fapt, să spun: mă apuc să recuperez și eu!
O seară frumoasă!
@adso :„L. E. Sunt un pasionat cititor de literatura SF. Ce-i drept, am ramas cam in urma cu lecturile, undeva la nivelul anului 2000. "
Poate un pasionat de SF, dar nu un pasionat cititor din moment ce nu ați mai citit din 2000... ????
Eu pot spune că sunt, în 2021 am citit 4 cărți SF. ????
Și nu e singurul gen care-l citesc... asta ca să mă laud... ????????????
@elenaadina: Laudati-va, aveti dreptul!
Nu am spus ca nu am mai citit SF din 2000, ci ca nu am mai citit carti mai noi de anul 2000. Printre altele, pentru ca nu am mai cumparat.
In anul 2021 am trecut pe raboj doar una (plus vreo doua recitite): Sfarsitul copilariei a lui Arthur C. Clarke (cel cu Odiseea spatiala), luata de la biblioteca. Brrr... inca ma gandesc la ea.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată