Ziua a treia: Meteora, Zindros, Termopile

TIPĂREȘTE

In ziua a treia a circuitului nostru, duminica de Paste urma sa vizitam Meteora, tinut fantastic din punct de vedere al reliefului, loc de refugiu si rugaciune al monahilor de mai mult de 1200 de ani si pelerinaj incepand din secolul trecut. Am plecat dis de dimineata din Katerini din doua motive: voiam sa prindem slujba de la manastirea Megalu Meteor cu hram Schimbarea la Fata si sa ajungem seara la Atena de care ne desparteau 500 km. Dupa ce am iesit din oraselul Kalambaka si am strabatut un extraordinar de frumos defileu muntos pe valea raului Pinos, la cativa kilometri s-a deschis privirilor o priveliste de neuitat: o padure de stanci care tasneau din campie, turnuri abrupte in varful carora se gaseau manastiri. De altfel Meteora in traducere inseamna suspendat intre cer si pamant, in mijlocul cerului sau sus in ceruri cu referire la meteoriti. Un peisaj asemanator dar de mai mici dimensiuni am vazut in Cappadochia in care insa formele selenare nu m-au impresionat atat de mult pentru ca la Meteora ele au fost dublate de emotia evlaviei si de uimirea pe care am incercat-o in fata manastirilor semete din varful stancilor.

Sunt mai multe teorii dar cea mai sustinuta de arheologi este urmatoarea: in perioada tertiara, cu 60 mil ani in urma, in aceste locuri exista un lac imens. In urma miscarilor tectonice care au dus la formarea peninsulei balcanice, apele si-au gasit drum spre marea Egee si lacul a secat. Sedimentele depuse pe fundul lacului formate din nisip si pietris au ramas la suprafata fostei alibii a lacului. In timp, aluviunile s-au cimentat intre ele formand o masa stancoasa iar ulterior prin eroziune s-au separat in aproape 1000 de bucati de stanci uriase cu înălțimi de până la 600 m.

Primii sihastri au venit in tinut in sec. IX-X locuind in pesteri greu accesibile, hranindu-se numai cu ierburi si radacini si traind in rugaciuni si meditatie. Primul schit a fost construit la Dupiani in anii 1000. Odata cu acesta au inceput sa fie ridicate alte schituri pe varfuri de munte si sa inceapa o viata monahala organizata. Asta pana spre sec. XIV cand schiturile au inceput sa fie tinta invadatorilor albanezi, sarbi, turci. Cum tinutul era totusi mai putin accesibil decat muntele Athos la care se ajungea usor de pe mare, o serie de calugari de acolo s-au refugiat la Meteora unde au construit in sec. XIV manastirea Megalu Meteora care a ramas peste timpuri cea mai mare si importanta din toate asezamintele monahale.

Din cele 24 de manastiri si schituri existente in perioada de mare dezvoltare din sec. XV-XVI, 18 din acestea au fost parasite in urma invaziilor albaneze, sarbesti si hartuielilor turcesti. Constructiile respective au ajuns in ruina. In cele 6 manastiri ramase, viata monahala s-a consolidat si dezvoltat, complexul de la Meteora fiind al doilea ca importanta in lumea crestin- ortodoxa dupa muntele Athos. In secolul trecut s-au facut sosele de acces, s-au taiat trepte in stanca, s-a introdus curentul electric deschizandu-se front liber pentru pelerinaj si turism. In timpul celui de al doilea razboi mondial, manastirile au fost bombardate de trupele germane care cautau partizanii despre care se credea ca sunt adapostiti acolo. Din 1948 s-a ridicat interdictia numita avaton prin care femeile nu aveau voie sa viziteze manastirile din Meteora. In Parlamentul European se discuta acum propunerea de ridicare a avatonului de la Muntele Athos. La noi in tara femeile nu au voie sa intre in manastirea Frasinei din apropiere de Ramnicu Valcea. Anual Meteora este vizitata de 1 mil. turisti. Sustinerea financiara este asigurata din donatii, fonduri europene, biserica ortodoxa, taxele de intrare (3 eu/ locatie). Cum fiecare manastire are program propriu de vizitare, cred ca e util sa scriu cateva cuvinte despre fiecare.

1. Marea Meteora, construita 1334-1380, man.de calugari, deschisa zilnic (marti inchis), orele 9-17

2. Manastirea Varlaam, a doua ca marime, construita 1541, man.de calugari, deschisa zilnic (joi inchis), orele 9-16

3. Manastirea Sfintei Treimi, construita 1475, mai greu accesibila cu 140 trepte, man.de calugari, deschisa zilnic (inchis joi), orele 9-17

4. Manastirea Sf. Stefan, construita in jur de 1500 pe teren plan, man.de calugarite, deschisa zilnic (luni inchis) orele 9-13.30 si 15.30-17.30

5. Manastirea Roussanou, construita in 1550, renumita pentru frescele cretane, man.de calugarite, deschisa zilnic, orele 9-18

6. Manastirea Sf. Nicolae Anapafsas, construita dupa 1500, man.de calugari, deschisa zilnic (vineri inchis) orele 9-15.30

Din lipsa de timp am putut vizita numai doua manastiri. Din 1988, Meteora figureaza in Patrimoniul Mondial UNESCO.

Calugarul Athanasios si parintele Grigore au ridicat incepand cu anul 1334 cea mai mare manastire Megalu Meteor, pe o stanca inalta de 600 m si care se termina cu o platforma. numita Plati Litho (piatra lata) de 10000 m propice unei constructii impunatoare. Constructia a durat aproape 50 de ani. Accesul in manastire se facea pe scari de sfoara iar blocurile de piatra si lemnul, icoanele, mobilierul erau urcate intr-o plasa sau cos cu ajutorul unui scripete actionat manual. Si astazi functioneaza un scripete cu care se ridica alimente, cele necesare traiului zilnic al calugarilor dar care poate transporta si persoanele in varsta sau bolnave care nu pot urca treptele pana la intrarea in manastire. Urcusul este de 250 m, respectiv 115 trepte, trecand prin culoare orizontale sapate in stanca. Faptul ca la 9-10 trepte este cate o platforma pe care-ti poti trage sufletul si deasemeni ca treptele nu sunt inalte, dorinta de a vedea manastirea cat si incantarea data de peisaj a facut sa nu simt prea tare oboseala si sa nu raman in urma grupului. Scarile de sfoara au fost inlocuite in 1923. La intrare in manastire se afla schitul sapat in totalitate in stanca a Sfantului Atanasie Meteoritul, ctitorul manastirii. Prima chinovie (manastire in care calugarii isi duc traiul in comun) a fost construita de cuviosii Atanasie si Ioasaf, ultimul fiind un fost imparat bizantin care s-a calugarit. Biserica cu hramul Schimbarea la Fata are un iconostas de lemn poleit cu aur, un tron decorat cu sidef si fresce cu motive religioase din sec XVI. Pe catapeteasma este o icoana unicat in ortodoxism. Ea o reprezinta pe Maica Domnului ca imparateasa, pe cap cu coroana si purtand un vesmant rosu iar Pruncul cu haine de print sta in picioare nu in bratele Fecioarei. Nu am putut fotografia decat cateva cadre din biserica asa ca am fost bucuroasa cand am vizitat atelierul Zindros unde am pozat o copie a acestei nemaiintalnite icoane. In biserica se pastreaza moastele capetelor calugarilor fondatori. Inafara de biserica centrala la Marele Meteor mai sunt trei paraclise construite ulterior in epoci diferite. Ca si la manastirea Rila, exista un osuar unde sunt aduse ramasitele calugarilor dupa un timp de ingropaciune. Manastirea are doua muzee. Intr-unul amenajat in fosta trapeza construita in 1557, intr-o sala lunga de 35 m se pastreaza odoare bisericesti de mare valoare, manuscrise, epitafuri, odajdii, icoane rare, sculpturi in lemn, broderii cu fir de aur si argint, darurile primite de la imparatii bizantini, pergamente. Al doilea muzeu amenajat in bucataria construita tot in 1557 prezinta costume populare grecesti, armele de aparare impotriva navalitorilor, unelte gospodaresti, vase vechi din lut, cupru sau lemn. As putea spune ca gradina aflata intre zidurile manastirii este un adevarat eden. Flori de toate culorile, banci pentru odihna, alei pietruite, toate sub un cer albastru strapuns de jur imprejur de stancile Meteorei iti induce o stare de gratie, de fericire, greu de descris.

A fost construita pe o stanca plata cu o suprafata de 7500 m, aproape la acelas nivel cu soseaua fiind usor accesibila pentru vizitatori. In trecut intrarea se facea pe un pod mobil care se ridica asigurand securitatea manastirii. Acum se intra trecand peste un pod lung de 8 m sub care se deschid prapastii adanci de sute de metri. Primul schit conform unei inscriptii care se gasea deasupra usii de intrare a vechii biserici a fost infiintat in anul 1192 de sihastrul Ieremia. Este cea mai veche biserica de pe muntele Athos, construita din lemn si avand dimensiuni mici 12mx5m In comparatie cu celelalte, mrea. Sfantul Stefan a avut o situatie privilegiata dupa vizita din 1333 a imparatului bizantului Andronic Paleologu. Acesta a ridicat-o la rang de basilica si a oferit manastirii si calugarilor daruri importante. Are trei biserici. Biserica cu hramul Sf. Stefan a fost ridicata in 1350 cu o singura incapere de rugaciune si apoi extinsa in secolele urmatoare. Ca si in cazul muntelui Athos, boierii valahi i-au facut importante danii cum sunt odoare, epitafuri, mosii in Tara Romaneasca. Moastele cu capul sfantului Haralambie a fost donat de vornicul Dragomir in 1398. Bisericile vechi fiind cu totul neincapatoare, in 1798 s-a ridicat biserica mare cu hramul Sf. Haralambie. Aceasta este o construcctie impunatoare cu trei turle, impodobita cu sculpturi de lemn. In biserica se pastreaza capul sf. Haralambie, moaste care si astazi face minuni. Sala de mese a fost transformata intr-un valoros muzeu in care sunt expuse evanghelii lucrate cu aur, manuscrise vechi, epitafuri, odajdii in fir de aur si argint, cruci cu pietre nestemate. Stricaciunile produse de bombardamentele germane in timpul razboiului au provocat mari distrugeri manastirii. A fost repictata si reparata si din 1960 a fost preluata de calugarite care i-au redat stralucirea din secolele trecute. Dintre cele sase manastiri din Meteora numai Sf. Stefan si manastirea Roussanou, sunt ingrijite si slujite de calugarite, restul fiind de calugari.

Domnitorii romani au facut importante daruri manastirilor din Meteora. Neagoe Basarab a inzestrat Marea Meteora; Vasile Lupu a primit o cerere de ajutor semnata de 20 de stareti si calugari; Maria de Mangop sotia lui Stefan cel Mare a brodat un epitaph cu fir de aur care se gaseste in muzeul manastirii Varlaam; boierii valahi au daruit manastirii Sf. Stefan moastele cu capul Sf, Haralamb pentru care calugarii au ridicat o impunatoare biserica.

La intrarea in Marea Meteora mi s-a dat un sort cenusiu care, tinand seama de inltimea mea, imi ajungea pana la pamant. Dupa ce am terminat vizita am coborat scara insotita de 4-5 persoane din grup. Am mai mers doua-trei sute de metri pana unde era parcat autocarul si cand sa ma urc, atenta la scara autocarului am descoperit ca eram infasurata in sort. Nu-l dadusem inapoi. Ca n-am observat eu, ar fi scuzabil ca de! “varsta, anii si etatea “ dar nimeni, nimeni n-a vazut? Ce sa fac? Autocarul pleca peste cateva minute, nu mai aveam nici timp, nici putere sa mai urc 115 trepte la manastire. L-am luat acasa. Aici problema. Nu puteam sa-l port la bucatarie pentru ca era obiect bisericesc si nici prietenele mele nu erau amatoare sa-l ia. Ghida mi-a zis ca nu are rost sa-l duc la agentie ca se va pierde si nu voi avea siguranta ca va ajunge la Meteora. M-am dus la biserica din cartier unde parintele a fost foarte intelegator spunandu-mi ca-l va da unei enoriase foarte bolnave careia ii va face bine. Am plecat cu constinta impacata.

Dupa ce am parasit Meteora, am oprit la marginea orasului Kalambaka la atelierul de icoane bizantine a lui Dimitrios Zindros. Aici se gaseste atelierul in care lucreaza pe langa greci si cativa romani si magazinul de prezentare. O romanca stabilita in Kalambaka ne-a explicat tehnica de lucru cu foita de argint, succesiunea culorilor pe picturile in ulei, acoperirea icoanelor, vorbindu-ne si de simbolistica icoanelor. Cea mai cautata icoana este reproducerea Fecioarei Maria cu Pruncul, icoana a carei original se afla pe catapeteasma Marei Meteore si pe care acolo n-am putut-o fotografia. La Zindros, da.

In drum spre Atena autocarul a oprit cateva minute in fata monumentului de la Termopile ridicat in memoria lui Leonidas si a celor trei sute de osteni care au murit eroic pentru apararea Spartei in anul 480 i.Hr. Faptele au fost relatate de Herodot ca o poveste despre curaj, eroism si tradare. Regele spartan Leonida insotit doar de cateva mii de oameni au atras trupele persane de un milion de soldati condusi de regele Xerxes in trecatoarea Termopile. Aici a avut loc o mare inclestare in care se parea ca spartanii vor opri inaintarea persanilor. Fiind tradat pentru bani de un atenian care a aratat persilor cum poate fi inconjurat Leonida, acesta a dat drumul oastei, ramanand cu 300 de soldati care s-au luptat pana la ultima suflare facand multe victime in armata persana. Sacrificiul lor nu a fost in zadar pentru ca dupa un timp persii au fost invinsi definitiv la Salamina.

Am ajuns noaptea tarziu la Atena unde ne-am cazat la hotel Apollo despre care am scris vezi impresii.Eram putini obositi dar cu sufletul si inima plina de recunostinta ca exista Meteora ca simbol al ortodoxismului. A doua zi ne asteptau alte provocari ale neasemuitei Elade.

-va continua-

---

VIZUALIZĂRI: 5900 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI