GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Deja am predat amplasamentul firmei care a câștigat licitația. Trebuie precizat că, din păcate, va fi închisă publicului începând cu 8 noiembrie până în 2023. Vor fi lucrări de amploare, de finețe și migăloase. Scopul nostru este să redăm publicului cetatea așa cum era pe vremea lui Țepeș. Dacă până acum vorbeam de turiști curioși, aduși în țară de legenda lui Dracula,după 2023 vom vorbi de altceva… vă garantez, a spus Cornel Popescu, directorul Muzeului Județean Argeș.De la Mărășești la Mărășești ocolind 1200 de km (7): Transfăgărășan. Cetatea Poenari
TIPĂREȘTE
URMARE de aici
Un vultur iese, noaptea, târziu din bufetul satului. Era mangă de beat, așa că, atunci când dă să zboare, cade-n cur, în praful uliței.
- Hm, stai așa, să mă urc mai sus, să pot plana, își spune și se urcă pe un gard. Își dă drumul de-acolo, nu planează niciun pic, cade în praf.
Încearcă asta de mai multe ori, mereu cu același rezultat. Când vede că nu poate să zboare, se ridică din praf, se scutură și spune:
- Băga-mi-aș, iar trebuie să merg pe jos acasă!
1480. Nu, nu e vreun an istoric și nici salariul mediu pe economie sau IQ-ul meu. E doar un număr. Bine, dacă ai număra oi care sar gardul, probabil că, pe la 350 ai adormi. Nu, aici, la acest 1480 nu poți să dormi. Pe de-o parte nu ești acolo ca să dormi, pe de-altă parte, după 5-600 te-ntrebi ce cauți acolo, la ce bun toate astea? Dar, speranța moare ultima (fără niciun apropos chestia cu moartea), dacă reușești să numeri pînă la capăt 1480, vei fi răsplătit.
În dimineața de 19 august, anul ăsta, am plecat din Curtea de Argeș, spre Transfăgărășan.
Era clou-ul zilei, urma să trecem peste ”drumul din nori” sau, mai prozaic, drumul trecut în hartă drept DN 7C.
De fiecare dată când am trecut Transfăgărășanul a fost o sărbătoare pentru mine. Drumul nu-i atât de încrâncenat, așa cum este Transalpina, unde urci cu încăpățânare, aici drumul te fură pentru că nu trece prin proțiune de gol alpin, ca cel din Gorj.
Niciodată până acum, nu oprisem să văd Cetatea Poenari. La început n-am știut de ea, altă dată mi-a fost lene sau, mă rog, cine știe ce motive am mai găsit. Când nu vreau să fac ceva, imediat găsesc o sumedenie de motive. Să vă spună Adriana câte motive pot găsi ca să nu fac ceva în casă!
Nu o să vă plictisesc review-ul ăsta despre Transfăgărășan, o voi face mâine. Drumul în sine, după cum v-am spus, este o adevărată poveste de care mă bucur de fiecare dată.
Astăzi o să vă toc la cap, mărunt-mărunt, despre Cetatea Poenari, cetatea poveste a zonei, ce se află chiar la partea de început a Transfăgărășanului.
După ce treci de Arefu și intri în Cheile Argeșului, la scurt timp ajungi la un mare popas turistic.
Nu, de data asta nu mă interesează popasul, cum am făcut în celelalte drumuri ci, indicatorul spre cetate. Chiar nu concepeam să nu urc până sus, găsisem și motive pentru care trebuia să fac asta! :D
Drept este că, văzând cetetatea ițindu-se din pădure, sus, pe vârful muntelui, parcă nici nu prea ai nevoie de multe motive să vrei s-ajungi acolo. Vremea era frumoasă, orele zilei -tinere, abia de era 9,00 dimineața, pădurea arăta tare frumos.
Ajunși chiar lângă panoul care indică locul de unde începi să urci spre cetate 1480 de trepte nu ți se pare că-i așa mult!
Cetatea Poenari a fost zidită de către Negru Vodă Voievod în secolul al XIII-lea, ca cetate fortificată care să apere hotarul de nord al Țării Românești. Pentru vremea de atunci avea un turn și ziduri groase, care confereau avantaj strategic celor care se aflau în interior.
Vremea a trecut și și-a lăsat urmele asupra cetății, iar un cutremur din 1446 o ruinează aproape complet. Vlad Dracul, cel care domnea în acea perioadă nu a reușit s-o refacă pentru că a murit într-un complot pus la cale de boierii Dănești, ajutați fiind și de Iancu de Hunedoara, în 1447. Vlad Dracul, tăticul lui Vlad Țepeș.
Vlad Țepeș se hotărăște să refacă cetatea, pe la 1456 și-i întărește zidurile, folosind pentru asta, spune legenda, boierii din casa Dăneștilor și orășenii din Târgoviște, care plănuiau să se răscoale împotriva sa, nemulțumiți de stilul autoritar al lui Vodă.
Se știe că Țepeș era blând și iertător și-și manifesta dragostea creștinească față de dușmani lărgindu-le anumite orificii până la dimensiuni XXXXXL, care s-au demonstrat a fi nefuncționale, dar Vodă nu a renunțat la acest piercing.
”Povestea spune că domnul, aflând ce i se pregăteşte, le întoarce capcana boierilor şi îi ridică, din biserică, în sfânta zi Înviere, pentru a-i duce, pe jos, până pe Cheile Argeşului, poruncindu-le, înainte de a pieri ca o nălucă: "Boieri şi coconi, jupânese şi jupâniţe, voi care mi-aţi urzit moartea în iatacurile voastre, priviţi cuibul acela de vulture. Colo sus, să răsară până-n Duminica Tomii cel necredincios o cetate de zid, să stea soarele pe fruntea ei". Şi au trudit boierii, spune legenda, până au dat gata, cu greu, cetatea. Mulţi au pierit de povara muncii, însă pe cei rămaşi, spune legenda, Ţepeş i-ar fi iertat”- adevărul.ro
Cetății Poenari i se atribuie și moartea soției lui Vlad Țepeș, care, în timpul unui aslat al turcilor, crezând că va fi prinsă, s-ar fi aruncat de pe zidurile cetății.
La 1462, Țepeș ar fi reușit să fugă din cetate, urmărit de turci, printr-un tunel secret, săpat în munte. Potrivit legendei, ar fi fugit până pe Dealul Tamașului, unde s-ar fi întâlnit cu Hăreșoaia. Fiii acesteia i-ar fi potcovit caii cu potcoavele puse invers și astfel Țepeș ar fi scăpat din încercuire. Drept mulțumire, ar fi făcut apoi act de danie, scris pe pielea unui iepure, prin care a dat cei 9 munți fiilor Hăreșoaiei. Legenda este asemănătoare cu cea a Babei Vrâncioaiei și Ștefan cel Mare, nu degeaba au fost veri! .
Despre locul unde este Cetatea Poenari se spune, deasemenea, că ar fi locul unde, la 1330 Carol Robert D'Anjou și-ar fi luat bătaia rămasă în istorie drept Bătălia de la Posada și că numele satului unde se află cetatea, Căpățâneni, vine de la faptul că, după bătălie, mulți țărani ar fi găsit capete de cavaleri cu coifuri pe cap. După cum bine se știe, locul exact al bătăliei de la Posada nu a putut fi stabilit cu exactitate, ”posada” însemnând tocmai o trecere printre culmile de munți, așa cum este și acel loc.
Cetatea Poenari a fost mult timp un ghimpe în coasta turcilor, care ar fi construit un drum pe versantul din fața cetății pe care și-au amplasat artileria cu care să bombardeze Poenarii.
Ce n-au reușit turcii se pare că a reușit natura, printr-un puternic cutremur care, nu se știe exact anul, ar fi surpat pintenul de munte unde era construită cetatea. Prăbușirea acestuia a angrenat după sine căderea unei treimi din cetate.
Buun, cam astea sunt faptele.
Urcatul celor 1480 de trepte pornește cu prima. Plecăm de lângă platforma unde sunt câteva tarabe unde se vând tot felul de produse, fructe, dulcețuri dar și clasicele jucării romănești : kendama sau spinnere, magneți de frigider și altele, asemănătoare.
Urcăm printr-o pădure de fagi și conifere, cred eu, cărarea fiind uneori destul de abruptă. Cam până pe la indicatorul cu 453 de trepte urcate e OK. ! Ți se arată unde-ai ajuns și, brusc, ți se pare c-ai fost tras în piept, abia acolo ești?!
Te uiți în sus și ți-e ciudă pe ăla de este mult, în fața ta, ai vrea și tu să fii acolo. Ca să-ți revii, te uiți la ceilalți, de-s în urma ta și care se gândesc c-ar vrea să fie unde ești tu.
970 de trepte...să-i spuneți Adrianei c-am iubit-o ! Când ajungi aici, afli ce simte omul când n-are ce respira! Este momentul în care spui că, la ce bun să vezi cetatea, că doar n-o fi mai frumoasă ca Peleșul?!
Dacă stai un pic și-ți tragi sufletul, creierul se oxigenează și-ți dai seama că mai ai vreo 500 de trepte și ajungi, așa că te păcălești. Și, te bucuri la ce ușor îți va fi când ai să cobori, cum ai să te uiiți la ăia de-abia urcă! Yes!!!
În sfîrșit, ajungem... 1478,1479,1480!
Cetatea se vede frumos, pe sub crengile copacilor. Te oprezinți la un nene care se uită la tine, cu un aer superior:
-Ce, ați obosit?
- Nu, nici pe departe, asta a fost încălzirea pentru cursa de maraton! Normal că am obosit, ce dracu?!
Tipul e cel care vinde bilete ca să intri în cetate. Obosit, obosit, dar tot remarc că prețul biletelor este ciudat, 5,45 de lei, sau, cam așa, o fracție după cifra de bază. Nu o înțeleg, probabil că e de la aerul rar.
Cetatea este deasupra, se ajunge după ce treci o punte destul de îngustă. Fac poze la greu, panorama este superbă! Se vede valea formată de Cheile Argeșului, munții din jur și satul de jos.
În fața intrării cetății sunt două țepe unde ni se exemplifică o modalitate de cazare a dușmanilor lui Vodă. Ba, pe o mică platformă, se află și o spânzurătoare și un butuc cu o mare bardă înfiptă în el. Hm, pe vremea aia nu cred că se purtau asigurările de viață, firmele ar fi dat faliment la greu!
Cetatea nu-ți dezvăluie cine știe ce, zidurile sunt paradite, sunt niște pasarele de fier care te ajută să te cocoți pe ziduri. faci poze, îți tragi sufletul și, cam atât.
Remarc prezența a multor turiști străini, cehi, polonezi și germani, semn că Cetatea Poenari vinde.
După cum spuneam, puncte de belvedere găsești pe zidurile cetății și eu abuzez de ele. După circa o oră mă consider mulțumit și, cu toții, hotărâm că, gata, hai să mergem.
Practic, e greu să vorbești despre cetate, cred că cel mai bine o vor face fotografiile.
Coborâm în circa 15 minute ceea ce urcasem cu atâta efort și, ajungem la mașini. Cetatea este sus, pe vârful muntelui, așa cum stă de veacuri. Data viitoare, ca s-ajung la ea, trebuie să-mi găsesc un motiv! Altul !!! :D
Web, pentru frumusețea zonei argeșene, rog: https://www.youtube.com/watch?v=Q_YXyKF4mwE
Haidi, pa!
Trimis de Yersinia Pestis in 21.09.17 11:49:41
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în TRANSFĂGĂRAȘAN.
31 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Yersinia Pestis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 45.34966400 N, 24.63265250 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol - pg. 1 / 2
31 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
Rog așteptați...
@Yersinia pestis: Ha, ha, haaaa! @mishu! inca un Start vot!
Gagiii, la barfe, fuga mars!
Pentru autorul articolului: Sa vezi cand ajung acasa ce chef de boscorodeala o sa am!
Ca sa nu scap ceva important am sa tiparesc articolul, iar cand ajung acasa, cui nu-I place ce voi scrie, sa nu dea nici-un ban!
|Si nu mai fiti zgarciti cu voturile si cu ecourile!
Numai bine si calatorii placate!
@liviu49: Frate, da' ce ai cu @mishu de o anunți despre start vot?!
Bine, mie-mi place că vrei să-i aduce la bârfă pe pagina mea, să nu mă-nțelegi greșit!
Iar de cârcotășeală eu am chef permanent, m-am născut ca să fiu cârcotaș!
Deci, combate la greu, critică-mă, câtă vreme nu dai, nu mă doare!
Pe bune, acuma, nu știu dacă ai fost vrodată la Poenari, chiar merită efortul, care nu-i nici atât de mare după cum, artifical, m-am plâns io în reviu. De ohas!
@Yersinia pestis: Felicitări pentru această incursiune pe creste; „prima dată” e interesant și fascinant - NUUU, nu din perspectiva escaladării sutelor de trepte, ci pentru peisajelor minunate pe care le descoperim acolo sus. Atunci când am fost eu acolo nu erau acele panouri intermediare care să îți arate unde ești și câte trepte mai ai de parcurs. Or fi așezate ca să te încurajeze ori ba? 
Frumoasă panorama din P12!
@tata123: Eu am fost pentru prima oară și, sincer, a meritat întrutotul efortul!
Iar panourile ajută, chiar realizezi terenul câștigat!
Am văzut oameni care-și cărau pe umeri copiii, deci, nu suni la 112 dacă urcă acele trepte!
Traseul asta pana la cetate face parte din programul "Prima treapta" caci restul vine de la sine, chiar iti este ciuda pa ala care cucereste treptele astea inaintea ta, stiu cum e... le-am parcurs cu tata cand a implinit 70 de ani, de nu m-a fugarit de era sa-mi dat viata pe trepte, ma mai si intreba "ce ai obosit? " "nu tata sunt bine, se poate"
Deci concluzie... daca nu ai oleaca de conditie fizica nu au ce sa caute in programul tau!!!
@Yersinia pestis: Deci ați coborât în 15 minute ceea ce cu greu ati urcat. Acum am înțeles cum e cu Cetatea Poienari: ca si cu sarmalele; te chinui sa le faci in 5-6 ore si le mananci in 10 minute! N-am dreptate?!
@Yersinia pestis:
Adio vot la poze, m-ai speriat cu parii aia lungi cu păpusele în varf! Daca le visez la noapte?
Cat despre scari, hai ca nu sunt multe, ce mare lucru peste 1000! Restul pănă sus nu mai conteaza, se numeste sport! În rest, ce sa zic, acolo chiar merita efortul urcușului o data-n viata!
@Yersinia pestis: Ajunsei acasa, citii articolul tiparit si pot spune, fara a exagera, ca merita efortul de a te catara acolo unde a intarcat mutu' iapa. Dupa ce am vazut pozele, mi-a venit sa-mi dau palme ca nu am urcat pana sus, dar mai am nevoie de palme pentru altceva. (am de cules o portie de vie, nu altceva). Pe langa cetate, la partea din vale a drumului, am trecut de zeci de ori, cand ma intorceam de pe Transfagarasan, dar nu puteam incerca sa urc. Aveam de adus acasa cateva zeci de turisti, mai ales ca de fiecare data intarziam la dejunul cu ursul.
In urma cu cativa ani am incercat sa conving sora sotiei si sotul acesteia sa urce cu mine pana sus, dar dupa circa 100 de drepte m-au certat ca vreau sa-i omor, desi eu aveam cu aproape 20 de ani mai mult ca ei.
Spre rusinea mea, recunosc ca, desi mi-am dorit mult, nu am reusit sa urc la cetate.
Numai bine si calatorii placute!
PS. @mishu era cea care mai mereu dadea startul la voturi. De cateva ori am reusit sa-i iau fata si m-am Laudat cu aceasta isprava. De atunci, de cate ori reusesc eu primul vot, ii comunic vestea.
@adrianbogdan: Imi aduceti aminte de o patanie a mea, mai veche. Am fost intr-un concediu la Voineasa, unde, impreuna cu sotia, am urcat, fara probleme pe toti muntii din jurul statiunii. La plecare, au venit baietii cu nora mea cea mica, sa ne aduca acasa cu masina. I-am invitat, inainte de a pleca spre casa, sa le arat pe unde am petrecut vremea in acest concediu. Era de urcat, dar nu cine stie ce. Dupa circa 200 de metri de urcat, in ritmul meu normal, copiii au inceput sa strige la mine sa merg mai incet. " Ce urci asa repede, domne, ce noi suntem de varsta ta? " Acesta a fost reprosul copiilor mei, cand eu aveam 60 de ani, iar cel mai mare din ei avea 33 de ani. Asta e!
Numai bine si calatorii placute!
@Yersinia pestis: Aaadică tu chiar ai urcat acolo? Acum, cu-ncredere, urcă și la Meteore. E mai puțin!
Frate, da ce pârnaie aerisită aveau... Ăla da ”sistem deschis”
Că de fugit de-acolo...
Bravo, viteazule! Dar de cumpărat ce și-au cumpărat fetele?
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@Yersinia pestis: Întrebări: Nu mai mirosea a urină prin unele colturi ale cetății? Și nici hârtie igienică și kk nu era? Au devenit turiștii mai Civilizați?
Domnul C îmi spunea că vreau să îl omor 
Noi am fost cazați în buza muntelui, la pensiunea din marginea șoselei. Ne-a prins bine, după vizită la cetate am intrat direct la duș, eram uzi.
La urcare am zis că îmi zboară inima spre cer, dar... cel mai greu mi-a fost la coborâre, când genunchii îmi tremurau și nu îi puteam controla. Asta in condițiile in care merg zilnic 2 km pe jos și fac gimnastica in casă, la țară sap și greblez
Iar la cazare aveam de urcat fix un etaj. Jur că m-am forțat să urc treptele, nu-mi puteam controla corpul
Aaa, îl întreb pe tânărul de la intrare, cel cu biletele: "unde locuiti? " Iar tipul spune: "în sat, doamnă, vin cu bicicleta la servici, urc și cobor zilnic"
Când a văzut domnul C biletele a spus că nu suntem sănătoși, că dăm bani pentru a ne chinui trupurile
Bravo, felicitări!
@Zoazore: Da, eu singur am urcat! E drept că de la treapta 567 m-au cărat pe brațe iar de la 1023 au vrut să m-arunce-n hău, dar, m-am agățat ca pisica de copac și n-or reușit!
Da, pârnaia era open-space dar asta doar acuma! Pe vremuri era exclusivistă. Cică primeai mâncare doar când își aduceau ăia aminte. Ce să-și aducă aminte? ????
În rest o fos'bine!
@krisstinna: Așa ne-a zis și nouă, de fapt stau câteva zile sus, ai văzut că aveau locuință de serviciu.
Frumos ar fi sa urci si sa uiti cheile jos! ????
@Yersinia pestis: Eu stiu pe cineva, care a fost la o petrecere la rrestaurantul Perla, dupa o adunare generala de bilant si s-a grabit sa ajunga acasa cu ultima masina de Branesti. A luat un taxi de la Perla pana la Granitul si a prins penultima masina. Norocul lui! Cand a ajuns acasa, a constatat ca geaca in care erau cheile o uitase in cuier la Perla. Cum acasa nu mai era nimeni (sotia era plecata cu copiii la mare), repede la Bucuresti cu ultima masina, care se intorcea la Bucuresti. Repede cu un taxiu la Perla, inapoi cu alt taxi pana la Branesti. Noroc ca taximetristul a fost baiat de gasca si l-a dus pana la Branesti. Nu va spun cine e autorul acestei excursii, dar s-at putea sa-l cititi din cand in cand pe AFA.
Numai bine si patanii placute!
PS. Sa nu radeti prea tare, ca de ras nu mori, da' te-ajunge !
@Yersinia pestis: Eu, recunosc, nu am urcat niciodată până sus la Cetate.
De multe ori am ajuns pe Transfăgărăşan, sau doar până la Baraj, dar la Cetate nu am reuşit să urcăm.
Tot timpul am găsit motive, sau vorba ta nu am avut un motiv care să ne facă să urcăm!!!
Era clou-ul zilei, =??? ce este ăla??? ce vrei curiozitatea!!!
Felicitări pentru urcuş. Până la urmă a meritat. Cel puţin panorama locurilor este superbă.
Toate cele bune.
@liviu49: Anul trecut am mers la București, acasă la fiie-mea. Ea a plecat la serviciu, noi aveam cheile de la ușă, nicio problemă.
Stăm, cascăm gura prin București, ne-ntoarcem acasă, bagajul și ușcheala, acasă, la Mărășești. Ajungem după-amiaza, pe la 17,30.
Când am închis ușa am închis ambele yale, și de sus și de jos, că știu că plodu' are un fix cu asiguratul ușilor de intrare...
Ajungem noi acasă, sună fiie-mea că nu poate să deschidă ușa. Ea nu mai folosea yala de sus, pierduse și cheia, eu, care aveam chei, am închis-o!
Am venit, repede, la Focșani, am trimis cheia prin cursa auto Focșani-București, Luminița a venit la Obor de a luat-o, pe la 9 seara a intrat și ea în casa ei!
@ANILU: Ha, ha, ha! ”Clou” e ”moțul de la bască”, cel mai așteptat moment al unui spectacol.
DEX:CLOU, clou-uri, s. n. Punct de atracție, de interes al unui spectacol, al unei acțiuni etc. [Pr.: clu] – Din fr. clou.
Merită efortul de a urca până la cetate, măcar mai ștergi o pată albă de pe hartă!
Cât despre motive, nu-mi spune mie de ele, găsesc albul și-n cărbune!
@Yersinia pestis: Hai sa dam mana cu mana...
Poate facem in club al patitilor deosebiti. Nu cred ca nu va fi inghesuiala.
E posibil ca unii sa fi uitat, sau sa nu aiba curaj sa recunoasca. Asta nu ma impiedica sa trag nadejdea ca nu suntem singurii plimbatori de chei.
Daca a fost pe vara, ora 9 seara e boierie. La mine a fost pe la miezul noptii, iar pana am reusit eu sa intru in casa, la ora aia nici cainii nu mai latrau.
Dar fara asemenea patanii viata at fi prea monotona, iar cand ne-am intalni doua personae, dupa buna ziua-buna ziua, ar urma la revedere. Dar cum suntem personae mai zglobii avem cu ce inveseli pe altii.
Numai bine si astept Transfagarasanul!
@Yersinia pestis: Ha, ha, ha! crezi că nu puteam să mă uit şi eu în DEX?
Recunosc, că eu nu scriu sau folosesc cuvinte ce trebuiesc traduse sau înţelese doar prin DEX!!! sunt mai practică, mai de la ţară...
Sunt destui ce scriu folosind cuvinte precum: "must see", weekend", etc...
Un sfârşit de săptămână cât mai plăcut!
@crismis: Nu, nu e la fel, după ce mănânci sarmalele nu-ți tremură pitpalacul în piept și nici nu-ți bâțâie gladiolele!
Hm, ce asociere, nu m-aș fi gândit să asemăn escaladarea cu făcutul sarmalelor! Chiar așa, în cele învelite-n foi de varză pui și-un pic de cimbru iar la fiert, un pic de -afumătură, nu?
@ANILU: Stai, dom'ne, nici io nu-s vreun fițos! Dar, așa mi-o fost venit, să mă verific cu DEC-ul!
Week end plăcut, sărut mâna, dar vezi că tre' să votezi și mâine, e despre Cetatea Făgăraș! ????
@liviu49: Ai văzut că am scris, sper să-ți placă!
@Yersinia pestis: Am vazut si ca dovada vin cu votul la articol, cu ecoaiele la articol, cu votul pozelor. Nici DNA-ul nu poa' sa zica ceva ca nu mi-a placut. In general imi place felul in care scrii si as citi oricand ce scrii. Cu o conditie: sa nu fie aventuri din carciuma sau din hotel. Asa ca scrie si despre cetatea Fagaras, ca nu ma prinzi fara ecou nici acolo.
Da- i cu scrisul pan' la ziua!
Numai bine si calatorii placute!
@Yersinia pestis: Ma bucur ca @liviu49 ti-a satisfacut curiozitatea, anul trecut eram ceva mai sprintara si prindeam multe articole la primul vot, anul acesta evenimentele s-au cam inghesuit si... asta e, dar ma bucur de cate ori prind un prim vot. In fine cred ca este o joaca, dar este placuta.
Cat despre tine nu stiu exact care ti-a fost intentia de a junge la cetate, poate ca ai vrut sa faci conditie fizica, sau sa numeri scarile... sau pur si simplu sa vezi cetatea, si uite ca ti-a iesit din plin.
Felicitari, votat cu mare drag.
Felicitari pentru articol si pentru nota optimista cum ati prezentat totul Ca o incurajare personala o sa va spun ca prima data e mai greu. Asa am patit si eu la prima vizita, dar dupa aceea a inceput sa mi se para mai usor.
Apropos de gluma cu maratonul, imi aduc aminte de o excursie in care am parcurs Transfagarasanul, venind dinspre Sibiu spre Curtea de Arges, pe parcursul drumului intalnindu-ne cu alergatori, insotiti de biciclete si automobilecare ce ii insoteau. Ajunsi la baza cetatii, am hotarat sa urcam, iar pe traseu am fost ajunsi si depasiti de respectivii maratonisti, cursa lor terminandu-se in incinta cetatii... https://www.andreirosu.org/tag/cel-mai-frumos-maraton/
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2021 Poienari — scris în 06.11.21 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2020 Cetatea Poenari, „cuibul de vulture” al lui Vlad Țepeș — scris în 13.07.20 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Aug.2018 Program de functionare — scris în 13.08.18 de siln din BRAșOV - nu recomandă
- Aug.2015 1480 de trepte pentru a ajunge la Cetatea poienari — scris în 14.11.16 de zlatna din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Jul.2015 Cetatea Poienari - Cota 1480 de trepte — scris în 28.11.15 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2015 Urcând în „Cuibul de vulturi al vitejilor de demult” - Cetatea Poenari — scris în 16.07.15 de irinad din TâRGOVIșTE - RECOMANDĂ
- Jul.2012 Cetatea Poenari — scris în 18.11.12 de diana09 din BăICULEşTI [AG] - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată