Un popas la Tulcea

TIPĂREȘTE

Nu pot spune că am vizitat oraşul Tulcea. Mai potrivit ar fi să spun că am trecut prin Tulcea.

Ne îndreptam spre Murighiol unde intenţionam să ne petrecem un weekend (vezi impresii), dar, pentru că auziserăm atâtea despre Centrul Ecoturistic Delta Dunării şi faimosul acvariu care poate fi vizitat acolo, nu puteam trece impasibili mai departe. Era destul de devreme, abia dacă trecuse de amiază, ploaia ne stresase de la Bucureşti şi până aici, deci suficiente motive pentru o oprire atât în scop cultural cât şi de relaxare.

Nu cunoşteam oraşul, dar o adresă notată grăbit pe un colţ de hârtie şi GPS-ul pus în funcţiune ne-au scos din impas ducându-ne până aproape de obiectiv. Apele se scurgeau în dâre noroioase pe străzile în pantă şi încă mai picura când am oprit la Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică. Am sperat că vom găsi aici toate informaţiile de care aveam nevoie. În faţa clădirii cu uşile ferecate dincolo de care nu se simţea nici o suflare omenească, un panou mare anunţa: "Reparaţia capitală, reabilitarea şi modernizarea imobilului din Tulcea, str. Gloriei, nr. 4 pentru funcţionarea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Tulcea, perioada de implementare 23.07.2011 - 22.01.2013." Am concluzionat că ori vineri este zi scurtă la Centrul de Informare, ori termenul pentru darea în folosinţă a imobilului n-a fost respectat.

O bătrânică amabilă ne-a arătat, imediat după colţul în care erau parcate câteva maşini, vis-à-vis de bustul lui Spiru Haret, Centrul Ecoturistic Delta Dunării.

Clădirea centrului muzeal, cu scări înalte, este la rândul ei străjuită de bustul reputatului istoric şi muzeolog Prof. Dr. Gavrilă Simion, cel căruia i se datorează punerea bazelor acestei colecţii unicat, Centrul Ecoturistic Delta Dunării amenajat dupa standardele cele mai noi, posedând un patrimoniu cultural şi natural de excepţie. Aici nu vedem doar vietăţi de apă frumos expuse în acvarii, ci cunoaştem cadrul natural specific deltei, precum şi viaţa în satul pescăresc românesc.

Am intrat în sala de primire, iar după achitarea taxei de acces, doamna muzeograf ne-a făcut recomandări privind itinerariul.

La acelaşi nivel, în stânga, un grup de seniori vorbitori de germană (mi-am dat seama ulterior) aşezaţi pe scaune ca la cinema, priveau liniştiţi pe un ecran mare un documentar despre Delta Dunării. N-am rămas lângă ei ci ne-am început explorarea pe cont propriu.

Mi s-a părut interesantă ideea de a prezenta Delta Dunării evolutiv, la mari intervale de timp, hărţile permiţându-ne să ne facem o imagine mai clară asupra modificărilor întinderii de apă de-a lungul a câtorva milenii. În două vitrine mari, aşteptau să fie studiate câteva obiecte, în special ceramică, probe ale existenţei vieţii preistorice pe meleagurile dobrogene.

Scara elegantă, cu o deschidere amplă, care duce la nivelul superior, mărginită de planşe şi imagini din deltă, oferă o perspectivă surprinzătoare asupra unui mare bazin de la demisol, cel care găzduieşte cele mai mari exponate ale acvariului.

La nivelul superior, în separeuri vaste, sunt reconstituite habitate naturale tipice în care sunt expuse - împăiate - multe păsări şi animale care trăiesc în deltă. Dacă într-o plimbare cu barca în adâncurile de stufăriş ale deltei avem şansa de a vedea doar câteva specii de păsări, la Centrul Ecoturistic Delta Dunării le putem vedea pe toate: gaiţă, cormoran, bufniţă, codalb, raţă, lebădă, pelican creţ (alb, cu un penaj înfoiat pe cap), pelican comun (alb, cu inflexiuni maronii). Sistemul de iluminat, declanşat de senzori, pune foarte bine în evidenţă fiecare exponat. De asemenea, este de remarcat faptul că în apropierea vitrinelor fondul sonor este identic celui din habitatul natural.

Tot la nivelul superior, o cherhana tradiţională ne va ajuta să înţelegem mai bine viaţa vechilor pescari. Am văzut vase de bucătărie, ceaunul deja instalat pe pirostrii, gata pentru prepararea multpoftitului şi apreciatului borş de peşte, ustensile şi vase pentru sărarea peştelui şi chiar o gheţărie, foarte asemănătoare unei mici colibe din stuf.

Aici sunt monitoare care dau posibilitatea unei informări suplimentare, de asemenea există conexiune la internet, dar şi camere de luat vederi, ochii din umbră care urmăresc tot ceea ce se întâmplă în sectorul respectiv.

La demisol - zona care lasă vizitatorului cele mai frumoase amintiri - se află acvariul. În mai multe bazine, mai mari sau mai mici, amplasate central sau încastrate în pereţii laterali, amenajate specific ecosistemelor acvatice (de apă dulce sau sărată), se pot admira specii tipice apelor româneşti, dar şi specii exotice (corali, ţestoase de apă, peşti decorativi). Ingenioasa încrengătură colorată a coralilor şi delicatele aripioare ale porcuşorilor de mare au fost din punctul meu de vedere cele mai atrăgătoare.

Sistemul de iluminat pune în evidenţă foarte bine habitatul subacvatic şi frumoasele exponate vii. Fişele informative în care se pot identifica - prin fotografia ataşată - majoritatea speciilor existente în acvarii, din păcate prea slab luminate, nu pot fi citite întotdeauna. În faţa multor bazine m-am mulţumit cu spectacolul vietăţilor care înotau graţios căscând gura şi părând că ne privesc.

Acvariul care are în interior o porţiune cilindrică în care se poate intra, precum şi cel conceput ca un tunel subacvatic de unde se pot admira sturionii care înoată pe deasupra, sunt puncte de mare interes la demisol.

Dacă vă aflaţi în Tulcea, merită să vizitaţi Centrul Ecoturistic Delta Dunării mai ales dacă sunteţi însoţiţi de copii. Cred însă că aceştia ar trebui puţin instruiţi înainte de a intra în lumea misterioasă a acvariilor. Am văzut o fetiţă de 3-4 ani speriată rău de monştrii de dincolo de pereţii de sticlă în timp ce surioara ei, cu vreo doi ani mai mare, era în extaz.

Voi încheia prezentarea celui mai interesant obiectiv turistic din Tulcea cu câteva informaţii de interes general.

Program de funcţionare: marţi - duminică, între orele 10.00-18.00 (ultima intrare la 17.00).

Taxă intrare: 15 lei/pers. şi 5 lei/elevi, studenţi, pensionari.

Alte taxe: foto - 20 lei, filmare - 40 lei, ghidaj de specialitate în limba română - 50 lei.

Gratuităţi: copii sub 5 ani însoţiţi de părinţi, angajaţi din reţeaua muzeală, persoane cu dizabilităţi, veterani de război, sponsori.

Prin lateral, direct de la demisol, pe lângă punctul de vânzare suveniruri şi un bazin cu broaşte ţestoase, am părăsit Centrul Ecoturistic Delta Dunării.

Pentru că ploaia încetase, ne-am permis o plimbare în jur admirând şi alte edificii importante ale oraşului. Colegiul Dobrogean Spiru Haret - prima instituţie de învăţământ din Tulcea (înfiinţat în 1883), a cărei bibliotecă a fost prima bibliotecă publică din oraş, începând din 1971 purtând numele marelui pedagog şi om politic Spiru Haret, este onorat cu titlul de "Şcoală europeană".

Într-un colţ al intersecţiei am văzut Muzeul de Artă Populară. Deşi nu l-am vizitat, pentru că erau afişate vizibil din stradă, aduc la cunoştinţă câteva date. Muzeul se poate vizita între orele 9:00-17:00 de marţi până duminică, taxa de intrare fiind 6 lei/pers. şi 3 lei/elevi, studenţi, pensionari.

Deoarece timpul începea să ne preseze, n-am văzut piesele tradiţionale expuse aici şi nici colecţia de pictură şi sculptură de la Muzeul de Artă. Am admirat doar din exterior edificiul care adăposteşte acest muzeu. Cladirea monument construită în perioada 1863-1865 ca Palat Administrativ al Sangeacului de Tulcea, numită pe atunci Conacul Paşei, a devenit muzeu de artă în 1982.

Aflat în imediata apropiere a falezei, Muzeul de Artă etalează pe una dintre laturi, aproape de intrarea la Hotel Delta, busturile a trei personalităţi: Taras Şevcenko - poet ucrainean, Mustafa Kemal Atatürk - întemeietorul Turciei moderne şi Serghei Esenin - poet rus, toate având pe soclu şi inscripţii în limbile minorităţilor conlocuitoare.

Marită să ne întoarcem la Tulcea rezervând acestui oraş mai mult timp pentru că, în afară de cele două muzee pe care le-am amintit, în oraş sunt şi alte puncte de interes.

Pe lângă Hotel Delta, o clădire cu o formă curioasă, modernă, cu mai multe aripi, am ajuns lângă bustul Regelui Carol I şi pe faleză. O scurtă plimbare de-a lungul apei, sub cerul încă înnegurat, ne-a permis să admirăm portul cu câteva ambarcaţiuni ancorate, precum şi edificiile de pe ambele maluri ale braţului dunărean.

---

VIZUALIZĂRI: 3183 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI