Casa natală a patriotului Avram Iancu – mai mult decât un muzeu

TIPĂREȘTE

Am încheiat călătoria în zona Apusenilor cu o scurtă vizită la Panteonul Moților de la Țebea (vezi impresii), dar și începutul vacanței a stat sub semnul personalității lui Avram Iancu și anume am vizitat casa natală a Eroului Națiunii Române.

Poziționare și acces. Monumentul de arhitectură este situat în localitatea Incești (la nr. 500A), comuna Avram Iancu (fostă Vidra de Sus), județul Alba și are statut de muzeu memorial, completat cu o expoziție etnografică. Accesul se realizează pe DJ 762, care se desprinde din DN 72 în dreptul lacului și barajului Mihoești; distanța între orașul Câmpeni și Incești este de doar 19 km. Complexul muzeal se află chiar pe marginea drumului județean astfel că nu există locuri de parcare special amenajate.

Tarife și program. Aparținând administrativ de primăria comunei Avram Iancu muzeul e deschis de marți până duminică între orele 10.00-18.00, luni închis. Prețul unui bilet este de 6 lei/adult. Am achiziționat și o ilustrată (3 lei) de la domnul care ne-a tăiat biletele; pe birou existau mai multe obiecte și cărți de vânzare. Deși mai era doar o oră până la încheierea programului de lucru continuau să sosească turiști. Domnul muzeograf/custode ne-a indicat ordinea vizitării obiectivelor și ne-a sfătuit să citim informațiile printate prezente din loc în loc.

Casa natală a lui Avram Iancu

Pe valea Arieșului în sus, în comuna Vidra, se află casa în care s-a născut Avram Iancu. Mică, pierdută sub acoperișul enorm care o strivește și o domină. Ferestrele acestei case, în care a copilărit Craiul munților, poți să le acoperi cu palma. Ea pare și mai mică și mai pierdută față de muntele care în spatele ei, dincolo de apa Arieșului, se înalță spre cer, temut și grav – scria Geo Bogza în „Țări de piatră, de foc și de pământ”.

Într-o zonă în care voievodatele românești au existat din timpuri vechi, în apropierea râului Arieșul Mic se înalță o căsuță tradițională moțească cu acoperiș țuguiat și prispă. Dominată de creasta muntoasă de peste râu locuința în care a văzut lumina zilei Avram Iancu e specifică zonei Apusenilor. Ridicată probabil de bunicul său, preotul Gheorghe Iancu din Vidra de Sus la sfârșitul veacului al XVIII-lea – început de secol al XIX-lea, casa e formată dintr-un balcon (prispă) cu târnaț (scară acoperită de acces) și două încăperi nu prea mari.

Balconul cu târnaț e sprijinit pe arcade generoase și facilitează accesul în cele două camere. Prima încăpere din stânga, cea mai mică ca dimensiuni, juca rol de cămară de alimente și bucătărie. Mobilierul reflectă spiritul practic al țăranului: lavițe, un dulap de colț și unul de vase, o masă, iar într-un colț patul simplu și pătuțul de copil. Pe pereți sunt polițe cu căni de vin (cancee), ștergare cu icoane, farfurii de lut și obiecte de lemn. Vatra de foc ocupă un spațiu important și constituia locul în jurul căruia se aduna toată familia. A doua cameră, mai spațioasă, îndeplinea funcția de odaie de locuit fiind dotată cu obiecte strict necesare: pat, laviță, masă și scaune, ladă pictată, dulapuri, nelipsita icoană cu ștergar și vatra. Ambele interioare sunt reconstituite, mobilierul și obiectele originale pierzându-se în timp.

Serbarea din 1924 – 100 de ani de la nașterea lui Avram Iancu

La 1852 împăratul habsburg Franz Joseph al Austriei (și totodată Mare Principe de Transilvania) trece prin Vidra pe la Casa Iancului unde este întâmpinat de un grup de preoți și mulțime mare de țărani. Este întâmpinat de tatăl lui Avram Iancu, Alexandru și bea cu acesta un pahar de vin. Vuietul mulțimii, aglomerația de oameni și lipsa lui Avram Iancu (care a refuzat să îl întâlnească) îl fac pe împărat să se grăbească spre Câmpeni.

Dacă la 1852 împăratul Austriei se oprește la Vidra, în 1924 este rândul Regelui României Ferdinand I să facă acest lucru, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la nașterea patriotului român. Manifestările au fost complexe desfășurându-se în multe localități din Transilvania, coordonarea generală aparținând Asociației Astra. Festivitățile la care au participat cuplul regal, Regele Ferdinand și Regina Maria, fiica lor – principesa Ileana și viitorul Rege Carol al II-lea au debutat la Țebea în 31 august 1924 (vezi impresii). Regina Maria avea să consemneze în „Însemnările zilnice” debutul evenimentului: Vreme superbă, ţăranii, cu ovaţii zgomotoase de bun venit, aruncau la picioarele noastre, în timp ce treceam, frumoase flori de toamnă.

Pe 1 septembrie 1924 în cea de-a doua parte a zilei, după dezvelirea unei cruci comemorative pe Muntele Găina, alaiul regal și oficialitățile se opresc în Vidra de Sus pentru inaugurarea „Muzeului național Avram Iancu”. Este vorba despre două aripi de clădire care înconjoară casa natală a Eroului, construcții care respectă stilul arhitectural țărănesc.

Iată relatarea evenimentului în ziarul blăjean „Unirea” din 6 septembrie 1924: În timpul cât au decurs festivitățile de pe Găina, jos la casa lui Iancu s-a adunat o mulțime de câteva zeci de mii de țărani, care așezată pe dealul din fața casei, forma un imens și admirabil amfiteatru, care multă vreme nu se va uita de ceice au avut norocul să-l vadă. După coborârea Suveranilor și a celorlalți oaspeți, pe la orele 6 sara s-a făcut și aici o slujbă religioasă, pontificată de episcopul Ivan dela Cluj, care a și ținut primul cuvânt. I-a răspuns președintele Asociațiunii, mulțumind tuturor pentru onoarea ce-au făcut-o Asociației prin participarea lor la aceste serbări și predând „Muzeul” în grija președintelui despărțământului Abrud, care, la rândul său, a promis că va îngriji cu pietate acest măreț mausoleu al națiunii române. A urmat vizitarea Muzeului, după care Maiestățile lor, în uralele mulțimii, au părăsit Vidra... .

Ziarul „Transilvania” (numerele 8-9 din august-septembrie 1924) contabilizează în circa 70 de pagini toate evenimentele prilejuite de aniversarea a 100 de ani de la nașterea lui Avram Iancu. Redau pasajul referitor la descrierea muzeului: Casa lui Iancu dela Vidra de sus e împrejmuită cu un gard, de scândură cu lați. S-a păstrat casa așa cum era pe vremea lui Iancu, numai de-a stînga și de-a dreapta s-au construit două case. În casa lui iancu a rămas mobiliarul care a fost. În parcul de dinaintea casei se poate ceti, din straturile de flori, numele ferdinand și Maria, pe de o parte și Avram Iancu, pe de cealaltă parte. La dreapta dela casa lui Iancu e construit „Muzeul Avram Iancu”, constătător din 5 camere: 2 odăi cu obiecte privitoare la anii 1848/9,2 odăi cu obiecte etnografice și o odaie reservată secției bisericești (cu capelă). La stânga dela casa lui Iancu se află „Casa Națională”. Aici găsim o cameră cu bibliotecă, una cu sală de lectură, una cu „Banca poporală”, alta cu locul reservat pentru cooperativa din sat și un antreu, care servește drept sală de consultații. Urmează descrierea amănunțită a exponatelor din fiecare încăpere.

Muzeul istoric și etnografic

Traversăm curtea pe o alee care trece pe lângă bustul lui Avram Iancu (autor Adam Romi, 2013) apoi intrăm în corpul din dreapta, cel care adăpostește muzeul cu caracter istorico-etnografic. Primele două încăperi conțin obiecte, documente și imagini în strânsă legătură cu viața și activitatea patriotului Avram Iancu (copii și originale). Am privit certificate școlare, scrisori expediate de Avram Iancu, fotografii, litografii și tablouri care îl înfățișează pe Erou în diferite etape ale vieții, steagul lui Iancu, afișe și portrete ale altor oameni importanți implicați în evenimentele de la 1948/49, arme din acea perioadă (săbii, lăncii, flinte).

A treia sală înfățișează piese etnografice, atât de port popular, cât și legate de ocupații. Astfel, am văzut costume populare și textile, un război de țesut și alte obiecte legate de practicarea acestui meșteșug casnic (depănătoare, socală, suveici, furci de tors etc.). Am coborât la demisol unde continuă expoziția etnografică cu exponate reprezentând alte ocupații și meșteșuguri tradiționale: agricultura, creșterea animalelor, cultura viței de vie și albinărit. Un spațiu important este de dedicat văsăritului, moții fiind cunoscuți drept cei mai buni făuritori de obiecte casnice din lemn. În acest demisol se află o căruță moțească de dimensiuni normale, acoperită cu coviltir și încărcată cu produse confecționate din lemn (ciubere, donițe, cofe, linguri, tulnice, cozi pentru unelte și altele), oferite spre vânzare sau chimb cu produse agricole prin toată țara și chiar peste hotare.

Alte componente ale ansamblului muzeal

Aripa din stânga găzduiește biserica, semnalizată corespunzător printr-o mica turlă de lemn pe acoperiș, turlă încheiată cu o cruce. Interiorul e simplu, o catapeteasmă sobră de lemn, câteva icoane, strane pe ambele părți, covor pe podea.

Nu lipsește biblioteca, rafturile cu cărți îmbracă pereții iar în mijloc o masă cu scaune oferă spațiul necesar lecturii ori loc propice pentru diverse evenimente culturale.

În camerele acestui corp de clădire a funcționat mult timp și școala din sat, acum revenind complexului muzeal. Demn de remarcat că în momentul de față ansamblul muzeal și-a păstrat destinația inițială: casa natală, muzeu istoric și etnografic, biserică, bibliotecă.

Concluzii. Am poposit câteva zeci de minute în complexul muzeal de la Incești, în căsuța natală a lui Avram Iancu și prin sălile de expoziții. Acolo stă o istorie sfâșietoare, pagini de glorie, dar și de suferință. Nu ocoliți acest obiectiv din Țara Moților!

Casa de naștere a lui Avram Iancu e biserică de evlavioasă închinare pentru națiunea română. Cu o sută de ani în urmă în această casă a văzut lumina zilei copilul bălaiu cu ochi albaștri, care era sortit să devină Craiul Munților, în creerii cărora s-a născut și viteazul neîntrecut al luptelor pentru desrobirea națională a neamului românesc – Vasile Goldiș, președintele Asociației „Astra”, la inaugurarea muzeului în 1924.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 2152 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI