GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
In plimbarile mele prin Galati, de multe ori am admirat aceasta micuta dar foarte solida biserica. Imi este tare draga; asa ca o micuta cetate, cum a ramas ea de straja orasului de peste 450 de ani, singura acum pe un deal pe faleza Dunarii. Am revenit cu mare drag zilele acestea in aceasta biserica. Aici, in urma cu un an fiica mea a avut casatoria religioasa, si tot aici o va boteza pe fiica ei, nascuta in urma cu cateva zile. Este bisericuta lor de suflet, in care intru si eu cu mare drag.
Biserica se afla la intersectia Strazii Brailei cu Bd. Unirii, la capatul falezei.
Biserica – cetate Sfanta Precista, este cea mai veche constructie din oras; un simbol istoric, cultural si religios.
A fost ridicata in vremea domniei lui Vasile Lupu, intrucat orasul, in plina dezvoltare economica datorita comertului ce se facea pe Dunare, avea nevoie si de un lacas de cult crestin dar si de un punct de observatie. Locul unde este, reprezinta un bun punct de observatie atat asupra orasului (asta era posibil inainte ca blocuri cu 10 etaje sa fie construite in zona) cat si asupra Dunarii.
La inceputul sec. XVII a fost o biserica din lemn, inconjurata de ziduri de aparare si se numea Biserica Adormirea Maicii domnului. La 1647 fiul celui care a ridicat biserica din lemn si fii lui Coman din Braila, au ridicat in locul ei alta biserica solida din caramida si piatra. Au facut-o dupa modelul fortificatiilor din acea vreme; cu un turn-clopotnita, mare din piatra si cu un pod la fel de solid, a carei menire era sa adaposteasca oamenii in caz de asediu. De acolo, din podul solid, de unde se refugiau oamenii, puteau chiar sa dea o lupta de aparare. Micile ferestre erau folosite ca loc de tragere.
Se zice ca pe langa caramida, lemn din padurile Covurluiului, piatra de la Barbosiva si nisip de pe malul Dunarii, s-ar fi folosit si blocuri masive de piatra si caramida din castrul roman de la Tirighina - Barbosi. Noua biserica a primit numele de Biserica Sf. Precista, nume pe care il pastreaza si astazi.
Asa cum cerea oranduirea bisericeasca atunci, a fost inchinata unei manastiri athonite (de pe Muntele Athos), Manastirii Vatoped. Desigur, acest lacas de cult crestin, nu a fost pe placul turcilor, care au asediat-o de multe ori. Dar a rezistat si acum este un simbol de arhitectura moldo-valaho-transilvaneana, medievala atat pentru orasul Galati cat si pentru ortodoxia romana.
A fost arsa de turci in anul 1711, distrusa in razboaiele ruso-otomano-austriece din anii 1735-1739 si 1769-1774 si jefuita in 1821n tot de turci. Dar cum o biserica niciodata nu trebuie rasa de pe fata pamantului, de fiecare data a fost reparata.
Cutremurul din 1940 care s-a resimtit puternic si la Galati a subrezit-o, iar dupa restaurarea ei, o vreme a functionat doar ca muzeu religios. Ultima consolidare a avut loc in perioada 1991-1994, dupa care a fost resfintita in noiembrie 1994, de P. S. Casian Craciun, Episcopul Dunarii de Jos si redeschisa ca si lacas de cult.
Arhitecura ei respecata cerintele crestine. Are pridvor, prenaos, naos si altar. La intrare, deasupra pridvorului exista ca la bisericile din Transilvania, un turn-clopotnita ce are o incapere speciala pentru veghe si aparare. Zidul peretilor de deasupra ferestrelor, pana la acoperis, este dublu, formand o galerie prin care un om poate merge usor. Si deasupra altarului exista o camera ascunsa, unde se puneau la adapost averile bisericii si ale orasenilor, in caz de atac. Legenda spune ca de la biserica pleaca un tunel secret ce are iesire pe malul celalat al Dunarii, tunel prin care multi oameni au scapat de atacurile otomane.
Trimis de Diaura* in 21.11.10 20:37:11
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în GALAȚI.
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Diaura*); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Foarte interesanta povestea acestei manastiri, abia astept si pozele. La fiecare review pe care il citesc despre o manastire, ma uimesc cand citesc in istoricul ei ca a fost cotropita si incendiata de catre turci.
Primul vot a fost al meu,sa fie cu noroc!
am bucuria sa scriu primul ecou
Galati e oarecum orasul meu de suflet, sotul meu fiind din Galati. De la prima vizita pe care am facut-o m-am indragostit de faleza si de stradutele ce dau din si in Domneasca, de fapt de casele vechi. Ultima vizita a fost acum 2 saptamini si m-am bucurat sa vad mai multe case vechi renovate, precum si stradute pe care se reface canalizarea.
N-am ajuns pina acum sa intru in bisericuta, am avut citeva tentative, dar nu stiu din ce motive am gasit inchis. Am auzit aceeasi legenda referitor la acel tunel de sub Dunare
Dupa ultima vizita pt prima data am vorbit cu sotul meu despre o eventuala mutare in Galati Imi place si faptul ca viata culturala din Galati e foarte activa.
Avem o legatura speciala cu biblioteca franceza Eugene Ionesco unde mergem de fiecare data cind venim in oras si am fost placut surprinsi sa vedem intr-o simbata la prinz o intreaga clasa de copii cu diriginta veniti la biblioteca, fieare copil plecind cu cel putin o carte sub brat... Fetele lor luminoase de copii destepti mi-au umplut inima de bucurie.
In rest... as scrie chiar eu un review despre Galati merita subiectul
voturile cu drag catre tine
Frumoasă descrierea acestei biserici de care mă leagă numeroase amintiri (aici am năşit prima dată, aici ne jucam "de-a arheologii" când eram copii).
Pe vremea "epocii de aur" exista un paznic la această biserică care ne facilita urcarea în turla bisericii de unde vedeam Dunărea în toată splendoarea ei. Dar cel mai interesant era să urcăm deoarece scara de acces avea o treaptă capcană, care era acţionată de un arc şi dacă călcai pe ea ajungeai într-un beci unde pe vremuri existau suliţe ce aşteptau venirea turcilor. Din spusele paznicului mulţi turci care căutau bogăţii au rămas în beciul Sfintei Precista.
Felicitări pentru review şi să vă trăiască nepoţica şi să vă aducă numai bucurii!
Va multumesc pentru randuri si pentru completari.
Rog un webmaster sa imi scuze graba si sa imi corecteze titlul (lipseste un " a " de la cuvantul biserica).
” Rog un webmaster sa imi scuze graba si sa imi corecteze titlul
modificat
@Diaura
Intai si intai sa va traiasca nepotica! Suntem pe un site de turism dar, un asemenea eveniment ar merita un... review separat.
Am fost in Galati o sigura data. De cand citesc pe AFA am constatat cate locuri din tara mi-au scapat. Cu cat citesc mai mult cu atat realizez mai mult cate nu stiu despre tara noastra. Si cate locuri "incarcate" de istorie si spiritual sunt de vazut.
Desi e cam departe de noi, promit ca atunci cand voi ajunge la Galati nu ratez biserica descrisa atat de frumos de tine si de voi ceilalti care o cunoasteti.
Astept pozele. Pana atunci, un vot.
Foarte interesanta bisericuta ascunde Galati-ul intre portile sale!
poza 13 as folosi-o personal ca o comparatie cu o biserica obisnuita, de cartier ca sa zic asa, catolica.
Dozatorul ala de apa expus la vedere intr-un monument religios... numai noi romanii putem fi asa inventivi, si placa aia din 1994... "prin firma lor"... (poza 14)
no comment
@dandana Fara a fi partinitoare (nu sunt nici prietena nici ruda cu preotul care slujeste in aceasta biserica) si admitand aspectul mai putin estetic al dozatorului de apa, iti spun parerea mea. La romani, mai ales la moldoveni, este o datorie de onoare, un obicei secular si o traditie crestina, sa pui la dispozitia eneoriasilor, apa. De obicei exista in curtea bisericilor fantani. Cum aici nu este una, probabil aceasta lipsa a fost inlocuita cu acest dozator.
Apoi, la fel de obisnuit este ca ctitorii sa fie mentionati in biserici; pe peretele din stanga (cum privesti spre iesire) in orice biserica vei vedea fresce cu chipul celor care au ridicat biserica respectiva. Apoi, cand o biserica este restaurata, la fel se pomeneste numele celui care a facut acest lucru. Pare ciudat sa vezi placi comemeorative cu nume de firme, dar asa este datina; nu este o reclama pentru respecivele persone sau firme; este un gest de recunoastre pentru gestul facut; si mai mult de atat in fiecare slujba preotul mentioneaza aceste nume si le multumeste acelor oameni.
Frumoasa descriere a acestei biserici!
@georgiana, din pacate foarte multe biserici au fost pradate si distruse de catre turci. Dar mai toate s-au refacut.
Felicitari cu votul nr. 8!
ma gindesc sa donez bisericii respective o candela self-levitating sa fie si mai in pas cu moda
apa... oare pe la 1600 tot din dozator dadeau apa enoriasilor?
si da, e obicei sa mentionezi ctitori, contributori la renovari, dar discret, printr-o pictura mai mica sau mai mare functie de contributie.
(am avut/am preoti in familie si bunicii mei au o pictura in biserica noastra cu mentiunea ca au fost contributori la renovarea acesteia, mentiune extrem de discreta, in josul picturii)
La biserica Precista, un parinte plin de har a oficiat si nunta noastra de argint. Tot la aceasta biserica, in fiecare vineri seara sotul meu venea sa se roage pentru fiica noastra... Asadar, multe amintiri ma leaga si pe mine de ea...
@Diaura... esti bunica, sau nu am inteles eu bine? Sa iti traiasca nepotica sa fie sanatoasa si fericita si sa aiba parte numai de bine in lumea asta...
Cat desre review... o sa ma duc neaparat sa vad constructia asta unica, veche de secole... review-ul tau are capacitatea de a ma face cel putin curioasa...atat e de incitant
@dandana,
apropo de "sponsori" in biserici.
La Maglavit, in onoarea lui Petrache Lupu, zis "Sfantul", un cioban simplu, dar care a devenit legenda, exista o biserica unde, pe un perete, cred ca cel din stanga, intr-adevar, era pictat, in toata splendoarea sa... si la o scara de cel putin 2:1...un alt cioban.. Gigi Becali, care se pare ca a contribuit la ridicarea bisericii.
Nu pot numi dect stranie aparitia sa in costum, printre sfintiii din biserica.
Numai ca, de ceva timp, Becali sistand donatiile, i-a suparat pe enoriasi, care, au stres imaginea sa de pe perete, varuindu-l pur si simplu.
Dovada ca la noi la romani, pana si recunostinta este... reversibila
@liviadavidescu Multumesc. Da, ai inteles bine, de 10 zile sunt bunica.
In curtea bisericii sunt si fundatiile altor constructii ce au apartinut lacasului, dar peste care nu a mai fost construit nimic. Sunt bine pastrate, inconjurate si in aceasta toamna tarzie de flori si de iarba.
Mutat, la reorganizare, în rubrica «Bisericile Galațiului» (nou-creată, între timp, pe sait)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Apr.2023 Fortăreața de pe Dunăre – biserica Sfânta Precista din Galați — scris în 20.05.23 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jan.2018 Biserici din Galați, strict istoric — scris în 29.01.18 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Jul.2017 Biserica fortificată 'Precista' - Galați — scris în 12.12.17 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2017 Biserica fortificată 'Maica Precista' - un simbol al oraşului Galaţi — scris în 02.08.17 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Jan.2011 Bisericile din Galati — scris în 25.04.11 de gdanutza din GALATI - RECOMANDĂ