GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
E cu adevărat ștefaniană biserica din Feleacu?
La doar 8 km depărtare de municipiul Cluj Napoca, în localitatea Feleacu, pe lângă Mănăstirea „Sf. Treime” (vezi impresii), mai există un vechi monument istoric care a atras o mulțime de specialiști și a stârnit multe controverse. De altfel, sunt multe colțuri de țară unde desoperim câte ceva care nu ar avea ce să caute acolo, dar totuși există. La Feleacu există sau nu o biserică ștefaniană? Istoricii sunt cei mai în măsură să ofere un răspuns, bazat pe dovezi documentare și arheologice.
Un indicator specific monumentelor istorice ne îndreaptă pe una din străduțele înguste ale așezării Feleacului; ținem dreapta, vedem alt indicator și după 550 m distanță ajungem la destinație. Parcăm autovehiculul într-un spațiu viran de lângă gardul bisericii și apoi intrăm în curte.
Biserica „Sfânta Cuvioasă Paraschiva” are peste 500 de ani vechime și se înalță semeață pe una din costișele Feleacului. Un amalgam între stilul gotic și cel bizantin, o presupusă ctitorire a domnului Moldovei, Ștefan cel Mare (sau măcar un sprijin financiar), sediu al mitropoliei greco-orientale, în esență un important punc religios pe harta Transilvaniei medievale.
Alianța încheiată între Ștefan cel Mare și Matia Corvin, în urma căruia domnul moldovean primește posesiuni în Transilvania, dar și intensele relații comerciale peste Carpați au permis și ridicarea a două biserici cu rang episcopal: la Feleacu și la Vad. Așezat pe înălțimile dealului Feleacului, satul cu același nume beneficia în epoca medievală de o oarecare independență față de autoritățile administrative și ecleziale transilvane. Comunitatea românească de aici era într-un fel privilegiată, așezarea oferind siguranță și neutralitate din mai multe puncte de vedere. Documente regale din a doua jumătate a veacului al XIV-lea ne oferă informații despre satul mutat de pe vârful dealului ceva mai la vale „ca să fie cu totul ferit și scutit de orice atârnare străină, încredințându-l pomenitului nostru oraș Cluj și legilor lui”, deoarece „satul românilor numit Feleac, aflător în pădurea pomenitului oraș – unde douăzeci de români sunt puși și așezați pentru paza drumului” constituia un punct de pază a drumului de acces către orașul regesc Cluj.
Românii au avut o bisericuță de lemn în secolul al XIV-lea, al cărui loc va fi luat de edificiul de zid cu hramul „Sfânta Cuvioasă Paraschiva”, ridicat între 1480-1484. Indicii documentare atestă existența unei Mitropolii a Feleacului, sprijinită de Mitropolia Moldovei de la Suceava și aflată sub protecția voievodului Ștefan cel Mare. Nici aceste lucruri nu sunt însă clare, cercetători mai noi sau mai vechi aflându-se pe una din părțile baricadei: a fost sau nu Ștefan cel Mare implicat în viața bisericească transilvană?
Ce vedem noi azi? O biserică destul de mare, compusă din două corpuri construite în secole diferite: corpul bisericii de tip sală, cu altar pentagonal, datând din ultima treime a secolului al XV-lea și pronaosul, plus turnul-clopotniță adăugate în anii '20, sub patronajul regelui Ferdiand I (după planurile arhitectului Károly Kós). Între anii 1997-1999 a avut loc o altă restaurare, rezultatul îl vedeți în fotografii.
Am ocolit biserica pe pavajul neregulat de piatră și am admirat formele de arhitectură gotică târzie care împodobesc corpul medieval al bisericii. Deasupra soclului înalt din piatră de râu, pe fațada sudică, se află inscripția slavonă, datând din 1516, protejată de o placă de plexiglas – ea atestă trecerea prin Feleacu a lui „popa Filip din Hațeg”.
Edificiul religios are aproape 22 m lungime și peste 7 m lățime; ambele uși de acces erau încuiate, mi-ar fi plăcut să văd interiorul (cred că trebuia să întreb acest lucru la mănăstirea din apropiere). Portalul sudic accede în naosul medieval și are o lucrătură în piatră foarte frumoasă, baghete de piatră se arcuiesc și se întretaie într-un joc al materialul care din solid devine fluid în mâinile meșterului. Cele două ferestre sudice au ancadramente încheiate în arc frânt și decorațiuni gotice (sunt reproduceri fidele ale originalelor). A doua cale de acces o constituie portalul vestic, mutat la pronaosul nou construit în 1925 – este un model gotic în arc frânt, refăcut parțial. Altarul e luminat de două ferestre, una înaltă și destul de îngustă și alta rotundă, ambele cu ancadramente de piatră și traforaje în piatră de sorginte gotică.
Mi-ar fi plăcut să văd picturile interioare de secol al XVIII-lea, bolțile în curce pe ogive cu ale lor nervuri, cheile de boltă, iconostasul. Cu altă ocazie...
Mai jos pe costișă se află bustul lui Ștefan cel Mare, lucrare comandată și finanțată de scriitorul moldovean Gheroghe Sion, cu aprobarea istoricului Nicolae Iorga. Bustul de bronz a fost realizat la sfârșitul secolului al XIX-lea și amplasat în partea de vest a locașului de cult. De asemenea, în apropiere se află și bustul lui Ștefan Micle, născut în această așezare transilvană, rector al Universității din Iași și soț al Veronicăi Micle.
Concluzii. Ițele istoriei sunt (încă) încurcate la Feleacu, cercetătorii se străduie să găsească un răspuns plauzibil ipotezelor aflate în lucru. Documente rămase necercetate, săpături arheologice suplimentare, analogii și interpretări noi sunt așteptate pentru a elucida misterul. Dacă există unul...
Alegeri inspirate!
Trimis de tata123 🔱 in 17.12.18 14:43:30
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în CLUJ.
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Foarte interesantă Biserica, cu aspectul său gotic”
Și figura lui Ștefan, e superbă”
@mihaelavoicu: Mulțumesc pentru ecou. Biserica „Sf. Cuvioasa Paraschiva”, istoria și arhitectura sa, a frământat generații de istorici și cercetători din diverse domenii. S-au lansat ipoteze, s-au confirmat sau infirmat idei, au apărut cărți și articole pe tema implicării lui Ștefan cel Mare în construcția acestui locaș de cult și nu numai. Dacă căutați pe Internet veți descoperi părerile ambelor tabere!
O iarnă frumoasă!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2023 Mănăstirea Sfânta Treime, Soporul de Câmpie, jd. Cluj — scris în 16.08.23 de NAZARICA din CLUJ-NAPOCA - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Biserica Reformată-Calvină din Cluj Napoca — scris în 12.12.18 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Mănăstirea „Sf Troiță” Feleacu – o oază de flori — scris în 20.11.18 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Simbolul orașului Cluj Napoca – Biserica Romano-Catolică „Sf. Mihail” — scris în 08.11.18 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2018 Catedrala Mitropolitană Ortodoxă — scris în 21.09.18 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2014 Cluj-Napoca – partea II: Biserici și monumente — scris în 02.03.15 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ