Biserica Precista, duminica

TIPĂREȘTE

Înainte de a vă povesti despre biserică aş vrea să vă scriu câteva cuvinte despre numărul mare de credincioşi veniţi la Precista, într-o duminică oarecare care nu avea vreo semnificaţie deosebită religioasă.

Duminică 15 iulie în calendarul creştin ortodox se prăznuiesc sfinţii Chiric şi Iulita despre care pariez că majoritatea (ca să nu spun unanimitatea) dintre voi n-au auzit. Şi totuşi... încă de la poarta monumentală de zid am zărit marea de credincioşi din curtea bisericii.

Înaintând pe alee am observat că enoriaşii erau aliniaţi pe câteva rânduri pe o distanţă de zeci de metri. Cât despre biserica propriuzisă era plină de mulţime, majoritatea credincioşilor rugându-se în genunchi. După slujbă trei preoţi au coborât printre oameni miruindu-l pe fiecare. Un copil de 10-12 ani şi altul de vreo 5-6 cu lumânări în mână deschideau drumul. Era multă, multă speranţă şi credinţă în ochii oamenilor. Pot spune că atât timp cât este credinţă, nimic nu este iremediabil pierdut.

Biserica Precista din Bacău cu hramul Adormirea Maicii Domnului, prin vechime, arhitectură şi notorietate este una din cele mai importante din oraş. Face Parte din complexul Curtea Domnească aflându-se în imediata apropiere a ruinelor acesteia. În stema municipiului Bacău în partea de jos figurează Maica Precista, ocrotitoarea oraşului. Fondul acestei părţi a stemei este culoarea roşie specifică stemelor din Moldova, urmată de albastru în partea superioară în care figurează simbolistic un cerb şi câţiva brazi. Biserica Precista a fost construită de Alexandru, fiul cel mare al voievodului Stefan şi sfinţită la 1 ianuarie 1491, zece ani mai târziu decât ridicarea Curţii domneşti. Mărturie asupra acestei date (anul 6999, respective 1491) stă pisania cioplită în piatră şi care se află deasupra uşii de intrare în biserică. Din fotografii veţi vedea cât de perfect era stilul architectonic moldovenesc în timpul lui Stefan cel Mare.

Fără a avea pretenţia de a fi cunoscătoare, armonia proporţiilor acestei biserici, pur şi simplu m-a fascinat. Câteva detalii tehnice le-am preluat din saitul Creştin Ortodox.ro:˝biserica este foarte bine proportionala, svelta, de plan treflat cu turla, avand o lungime de 25.68 metri, latimea pronaosului de 8.12 metri si largimea, in dreptul absidelor, de 11.24 metri. Pronaosul bisericii este supralargit, de forma patrata, cu intrarea spre vest si doua ferestre spre sud si nord. Naosul are absidele laterale semi-circulare in interior si cu cate cinci laturi in exterior. Absida altarului, semi-circulara in interior si cu noua laturi in exterior, este flancata de nisele proscomidiei si diaconiconului. Pronaosul este boltit in calota sferica pe pandantivi si arcuri. Bolti moldovenesti cu arcade piezise se ridica deasupra naosului. Turla, cilindrica in interior, prezinta in exterior opt fete. Ea este asezata pe o prima baza, de sectiune patrata, din zidarie de piatra si o a doua stelata cu 12 varfuri, de caramida. Soclul bisericii este din piatra bruta, cu un profil de piatra de talie. Doua randuri de ocnite cu arcurile si picioarele de caramida, inconjura cladirea. La abside firide lungi, cu arcurile si picioarele la fel de caramida, coboara pana la soclu. ˝.

Soliditate este prima impresie pe care ţi-o lasă. Dacă ar fi să privim numai cele două contraforturi sau zidurile cu o grosime de 1.2m şi dacă aflăm că fundaţia bisericii merge până la -3.5m sub pământ, putem să ne explicăm rezistenţa acestui sfânt lăcaş timp de peste 500 de ani în care nu o dată s-a încercat distrugerea lui.

Pentru întreţinerea bisericii, ctitorul Alexandru Voievod a înzestrat-o cu bunuri materiale dar şi cu câteva obiecte religioase care au rezistat timpului. Este vorba de un Tetraevenghel în care este înscrisă data daniei- 23 aprilie 1491-, un Panaghiar şi alte obiecte de cult. În biserică s-a găsit o piatră de mormânt datată 1494 pentru fiul lui Alexandru mort de tânăr, piatră care este în custodia muzeului de istorie al Municipiului Bacău. Deasemeni a fost găsită piatra de mormânt a domniţei Carstina (Cristina?) al cărei soţ a fost unul din ctitorii bisericii.

După incendierea Curţii domneşti de către turci în expediţia din 1538, biserica Precista a suferit mari stricăciuni. Abia Vasile Lupu încearcă o refacere a ei în 1634-35 dar din lipsă de fonduri biserica este dăruită spre administrare bisericii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi. Mai tarziu, Precista va fi inchinată sfintelor manastiri de la Muntele Athos.

În 1854 arhimandritul Nilos de la mănăstirea Esfigemenu din Athos a adăugat un pridvor, a construit o turlă deasupra pronaosului, a pictat-o în interior dar aceste lucrări de restaurare cu toate că au fost utile şi i-au menţinut funcţionalitatea, au îndepărtat biserica de forma originală. Ulterior prin contribuţia arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului şi a enoriaşilor s-au pictat icoane, s-a lucrat catapeteasma şi s-au făcut uşile împărăteşti. Primele picturi, cele din 1854 s-au deteriorat repede din cauza fumului lumânărilor aprinse.

Abia la lucrarea de restaurare din perioada 1923-1933 sub conducerea arhitectului G. Sterian, bisericii i se redă forma iniţială, arătând astăzi ca pe timpul în care a fost construită. Deşi curăţată şi refăcută de mai multe ori, a fost necesară repictarea ei în tehnică fresco atât în interior cât şi în medalioanele exterioare în anii 1980. În vederea resfinţirii bisericii ultimele reparaţii şi modernizarea dotărilor au fost făcute cu sprijinul Direcţiei Monumentelor Istorice, în perioada 2001-2004.

În aglomeraţia care era în biserică am putut face câteva fotografii. Tabloul votiv îi reprezintă pe Stefan cel Mare si pe Alexandru iar în planul doi o Marie care nu putea fi Maria de Mangop soţia lui Stefan cel Mare decedată înainte de construcţia bisericii. Posibil să fi fost soţia lui Alexandru dar este o părere, nefiind izvoare documentare. Pentru a ilustra puterea, Stefan cel Mare care era ˝mic de stat˝ cum l-a descris Gr. Ureche este pictat mai înalt decât fiul său. Am mai putut fotografia catapeteasma din sec XVIII, icoanele împărăteşti, câteva icoane ferecate în argint şi fragmente din picturi interioare. Înafara bisericii se află altarul de vară, turnul clopotniţă şi capela cu Aşezământul social.

La 1 iulie 1907, biserica Precista din Bacău a fost declarată monument istoric. Cu ocazia comemorării a 500 de ani de la trecerea la cele veşnice a domnitorului Stefan cel Mare şi Sfânt, biserica Precista din Bacău adusă la forma iniţială prin ample lucrări de renovare a fost resfinţită la 27 iunie 2004 în prezenţa IPS Ioachim Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului.

---

VIZUALIZĂRI: 505 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI