Biserica Neagră - o emblemă a orașului Brașov

TIPĂREȘTE

În articolul Brașov - un tur pietonal scris cu ocazia circuitului Povești din Țara Făgărașului efectuat acum doi ani, spuneam că în puținul timp pe care îl aveam la dispoziție nu puteam vizita Biserica Neagră - lăcașul de cult al comunității evanghelice luterane din Brașov. Admirându-i exteriorul și ascultându-i povestea, mi-am dorit o revenire la Brașov special pentru a vizita și în interior emblematicul lăcaș de cult. Mi-am notat programul de vizitare, precum și taxele de acces (de fapt am fotografiat afișele de la intrare care conțineau aceste informații) și mi-am văzut de drum înscriind pe lista de opțiuni turistice o cât mai grabnică revenire la Brașov.

Ocazia s-a ivit în acest an când - vizitând Cetatea și Biserica evanghelică săsească Prejmer, precum și Biserica evanghelică fortificată din Hărman - am făcut un popas nesperat de lung la Brașov. Sosise momentul să mai bifez două din opțiunile mele turistice - plimbarea Cu telecabina, pe Tâmpa și vizita la Biserica Neagră.

Dacă plimbarea până la punctul de belvedere de pe Tâmpa a decurs normal, vremea ținând cu noi, după coborâre norii au început să plângă domol peste oraș. Până la întrunirea grupului la autocar mai era destul timp, așa încât - singură, sub umbrelă - m-am plimbat prin partea veche a orașului, pe Strada Poarta Șchei până la Sinagoga 'Beit Israel' și mai departe, am revăzut Strada Sforii - cea mai îngustă și cea mai mâzgălită stradă din oraș, după care am revenit în centru, pe Strada Hans Benkner până la Biserica Neagră. Și cum anotimpul friguros și ploaia mocănească sunt cele mai bune momente pentru vizite interioare, iată-mă deschizând ușa de la Biserica Neagră! Nu, nu pentru a o vizita! Deocamdată doar pentru a mă interesa unde se achită taxa de vizitare și dacă se pot face poze în interior. Da, se pot face poze în interior, în scop personal și fără bliț. Taxa de vizitare se achită la magazinul cu suveniruri aflat în aceeași curte, vis-à-vis de intrarea în biserică.

Program de vizitare. În perioada 1 aprilie - 15 octombrie: Duminică și Luni între orele 12.00-19.00, iar Marți - Sâmbătă între orele 10.00-19.00. În perioada 16 octombrie - 31 martie: Duminică și Luni între orele 12.00-18.00, iar Marți - Sâmbătă între orele 10.00-18.00. În fiecare zi în care au loc concerte, programul de vizitare se încheie cu 30 de minute înainte de începerea acestora. Pentru ceremonii religioase și pentru concerte de muzică sacră, programul de vizitare se întrerupe pentru 2 ore. Față de ultima mea trecere pe acolo, am observat modificări nu numai în privința programului de vizitare, ci și a taxelor de acces.  

Taxele de acces actuale sunt: 20 lei/persoană - adulți, 15 lei/persoană - pensionari și studenți, 10 lei/persoană - elevi până la vârsta de 18 ani. Copiii mici, persoanele cu dizabilități, cadrele didactice sau ghizii însoțind grupuri de elevi sau de turiști beneficiază de gratuitate.  

În legătură cu fotografierea, biletul de intrare menționează pe verso: 'Prezentul bilet permite vizitarea Bisericii Negre. Fotografierea și filmarea în interiorul monumentului sunt permise numai în scopuri private. ' Și aceasta este o noutate pozitivă, dar - din experiența personală - pot să spun că iluminatul prea slab din interior nu permite fotografii artistice, așa încât, de ce s-ar interzice fotografiatul? E clar că pozele nu pot fi folosite în scop comercial.  

Câteva date istorice

Biserica Neagră - unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România, datând din sec. XIV-XV, cea mai mare construcție gotică din Europa de sud-est, a fost construită pe locul unei biserici romanice mai vechi, din sec. XIII, distrusă de invazia tătară din 1241. Edificiul actual a început a se înălța în anul 1383, într-o perioadă în care Brașovul cunoștea o dezvoltare economică și culturală accentuată, fiind cel mai însemnat oraș comercial și industrial de la hotarul Transilvaniei cu Țara Românească. Invazia otomană din anul 1421 a întrerupt lucrările de construcție a bisericii, orașul fiind nevoit să se concentreze asupra consolidării fortificațiilor. Reluate ceva mai târziu, după un plan mai simplificat, lucrările au fost din nou îngreunate din cauza cutremurului din 1471. Turnul sudic nu a mai fost construit până la înălțimea proiectată inițial, cu toate acestea, anul 1477 poate fi considerat anul încheierii lucrărilor. Biserica, inițial romano-catolică, dedicată Fecioarei Maria, a fost înzestrată cu orgă în 1499. 15 ani mai târziu, în 1514, în urma unor lucrări efectuate la turn, s-au adăugat ceasul și clopotele.  

La jumătatea sec. XVI, reforma protestantă care a pătruns și în Transilvania răspândindu-se în mare parte datorită umanistului și pedagogului Johannes Honterus (1498-1549), a dus la transformarea bisericii din catolică în evanghelică-luterană, ocazie cu care s-au făcut și unele transformări în interior. Prima slujbă evanghelică-luterană în Biserica Neagră s-a oficiat în 1542.  

Marele incendiu din 21 aprilie 1689 a lăsat urme adânci în oraș, distrugând acoperișul și mobilierul din interiorul bisericii. Înnegrit de fum, lăcașul de cult și-a căpătat numele de Biserica Neagră, nume care a devenit oficial în sec. XIX. După incendiu a urmat o lungă perioadă cu lucrări de renovare care au adus modificări arhitecturale edificiului, lucrări încheiate în 1722, cu ajutorul unor meșteri aduși din străinătate.  

În prima jumătate a sec. XIX s-a instalat o nouă orgă - Orga Buchholz, cu 3993 de tuburi, la data construcției sale una dintre cele mai mari din Europa. Altarul neogotic construit de firma vieneză Schönthaler în 1865-1866 a fost realizat după planurile lui Peter Bartesch. La aceste date istorice, să mai adăugăm și anul 1898 când în fața turnului sudic, în amintirea reformatorului transilvănean, a fost amplasată statuia lui Johannes Honterus având pe soclu două scene din viața sa.  

Vizita mea la Biserica Neagră

La exterior, dând ocol bisericii, nu poți să nu remarci masivitatea acesteia. Nu voi da dimensiuni excate, preluate din monografie, pentru că ar îngreuna lectura. Știu că cei interesați de acestea vor ști unde să le caute. E suficient să spun ceea ce spun și istoricii și anume că Biserica Neagră este cel mai mare lăcaș de cult aflat între Viena și Istanbul.  

În afară de intrarea principală - Portalul de Vest, mai există și alte intrări (Poarta de Aur și Poarta Jertfelor în partea de nord-est și Poarta Spovedaniei și Poarta Cununiilor în partea de sud-est), toate din lemn, cu o bogată ornamentație, dar închise ori de câte ori am trecut pe acolo. Astăzi, intrarea se face doar prin Portalul de Vest.

Turnul sudic despre care am citit că adăpostește trei clopote (până în 1916 au fost șase), găzduiește și clopotul mare, de 6300 kg, cel mai mare clopot mobil din România. La baza acestui turn se află statuia lui Johannes Honterus despre care am amintit.

Ocolind biserica, remarc contraforții decorați în partea superioară cu statui, copii realizate în 1937-1944 după originalele vechi de 500 de ani, mutate în biserică. Cu ajutorul monografiei, cei mai ambițioși încearcă identificarea sfinților ale căror statui se află pe contraforți. Recunosc, nu am avut această curiozitate. În schimb, mi-a atras atenția și am încercat ulterior să aflu ce sau pe cine reprezintă mica statuie albă, înfățișând un copil care parcă ar vrea să se arunce în gol de la înălțime. Legenda spune că un ucenic harnic și talentat, care își depășise meșterul în aptitudini, a fost împins în gol chiar de meșterul său. Căindu-se, acesta și-a mărturisit vina fiind apoi executat. Una dintre variante sfârșește prin a spune că statuia a fost pusă acolo de confrații săi ucenici, iar o alta că însuși meșterul ucigaș, înainte de moarte, a realizat-o și a instalat-o acolo.

Prin Portalul de Vest, am pătruns în interior.

Naosul - modificat după marele incendiu, poate primi astăzi până la 5000 de credincioși. Este imens, copleșitor. Împărțit în trei de câteva perechi de coloane masive la jumătatea cărora au fost construite galerii pentru credincioși și galeria orgii, naosul are pe unul dintre stâlpi amvonul de piatră. Acesta a fost realizat în 1696, prin susținerea financiară a maistrului măcelar Laurenz Bömches, după ce amvonul original a fost distrus de incendiu. La baza amvonului este reprezentat Moise cu tablele legilor, iar deasupra cei patru evangheliști și Isus.  

În afară de orga cea mare, Orga Buchholz, cu 3993 de tuburi, despre care am amintit, Biserica Neagră mai posedă o orgă, mai mică, Orga Hesse provenind de la Biserica din Lechința. Reparată, această orgă este folosită și astăzi.  

Stranele laterale - și ele refăcute după incendiu - erau destinate mai marilor orașului, unele păstrând încă plăcuțele cu numele celui caruia i se permitea să ocupe acel loc. Aceste strane sunt decorate cu panouri ale breslelor, precum și cu diverse picturi și covoare orientale. Biserica Neagră din Brașov deține o impresionantă colecție de covoare orientale, numărând nu mai puțin de 156 de piese lucrate în Anatolia, în sec. XVI - XVIII. Se spune că aceasta este cea mai mare colecție de covoare orientale din Europa, după cea de la Topkapî.

La trecerea dintre naos și altar remarc cristelnița de bronz, realizată în 1472, unul din puținele obiecte care au supraviețuit marelui incendiu. Este înconjurată cu un gard de fier forjat, foarte frumos și are înscris cu litere gotice numele donatorului - preotul catolic Johannes Reudel.  

Altarul principal datând din 1866 a fost executat la Viena după planurile lui Peter Bartesch. În stil neogotic, cu influențe romanice, altarul are în centru scena 'Predica de pe munte' încadrată de statuile celor patru evangheliști. Deasupra sunt statuile apostolilor Petru și Pavel. În lateral, în partea stângă, este mormântul lui Johannes Honterus.  

Despre Biserica Neagră se poate scrie încă foarte mult. S-a scris și se va mai scrie mult pentru că este unul dintre cele mai importante obiective turistice ale Brașovului și ale României. Așa, "pe repede-înainte" cum am reușit eu să o vizitez acum, trecând peste multe detalii, mă bucur că am făcut-o totuși.

Dacă ajungeți la Brașov și doriți să vizitați Biserica Neagră, consultați mai întâi site-ul lăcașului pentru informații actualizate privind programul de vizitare și taxele de acces, iar pentru un istoric mai detaliat al celui mai reprezentativ monument de arhitectură gotică din România și cea mai mare construcție gotică din Europa de sud-est, procurați-vă o monografie a bisericii de la magazinul cu suveniruri. Sunt acolo detalii care nu și-ar fi putut găsi locul în articolul de față fără a-l fi lungit prea mult. Iar articolele prea lungi devin obositoare și... nu se mai citesc.

---

VIZUALIZĂRI: 194 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI