Marcuta Veche

TIPĂREȘTE

In curtea Bisericii Marcuta, in spate, in coltul din stanga se afla arcada de caramida ce face intrarea spre monumentul istoric Manastirea Marcuta.

Se vede clar diferenta de stil si de vechime intre biserica noua aflata in curtea din fata si manastirea veche la care poti ajunge trecand prin aceasta arcada.

Portile sunt larg deschide – dealtfel cu greu am observat ca exista si porti din lemn masiv – am vazut doar aleea pietruita de sub arcade si curiozitatea m-a indemnat sa vad ce este in acea zona arhaica.

Accesul este liber si nu te intreaba nimeni nimic daca treci pe acolo. Cand am fost noi erau cativa muncitori ce isi faceau de lucru in dreptul primei arcade insa ne-au ignorant total. Vizitatori nu erau insa cat timp ne-am invartit noi pe acolo au aparut vreo doi rataciti care au si disparut repede.

Ca sa ajungi la biserica propriu zisa treci intai de doua randuri de ziduri, ambele cu arcade deasupra caii de acces care este o alee pietruita, cu aspect vintage.

Cand te afli sub cea de-a doua arcada, radicand privirea, poti observa icoane pictate pe tavanul in forma de bolta dar si pe peretii din dreapta si stanga. Acestea sunt cam sterse de trecerea timpului.

Bisericuta nu e mare, nu este deschisa publicului, usa este incuiata, nu este folosita, are o placuta pe care scrie ca este monument istoric, atat pe primul zid de sub prima arcada cat si pe zidul bisericii, langa usa de intrare.

Curtea de marime medie are foarte multe banci din lemn, lucru pe care eu personal il apreciez, da asa un aer de ospitalitate pentru ca ofera posibilitate de odihna.

Cum intri in curte, pe partea stanga se afla doua locasuri pentru aprins lumanari insa par nefolosite, portitele acestora fiind inchise.

Inaintand pe alee, prin curte, avand biserica in stanga, drumul te duce spre zidul din spatele curtii unde, tot pe sub o arcada treci spre cimitir. Si aici, portile din lemn masiv sunt larg deschise. Poti intra in cimitir fara nici o piedica, se vede aleea principala din cimitir si nenumarate cruci de-o parte si de alta.

Intorcandu-ne in curtea bisericii se pot vedea in partea dreapta doua toalete, si acestea dezafectate pentru ca nu au usi.

Ajungand iar langa biserica se vede o usa laterala din fier la capatul a cinci trepte din lemn ce duc spre un podet din lemn din care se trece in interiorul bisericii. Presupun ca si aceasta usa era incuiata desi nu am incercat.

Ajungand iar in partea din fata a bisericii observam mai in detaliu ferestrele, ornamentele, biserica nu este restaurata si nici nu stim daca exista intentia de a fi. Deci picturile de pe langa ferestre sunt partial sterse de timp.

Usa de la intrare este din lemn masiv. Cele doua ferestre de langa usa au diverse afise. Unul din afise ne aminteste de Eminescu. Asa cum spun cronicile, acesta si-a petrecut un timp in acest locas, in ultimul sau an de viata. Se mai pot vedea si mai multe borcane cu grau puse la soare, in fereastra.

Pe laterala din stanga bisericii se afla deasemenea o usa de acces la care se ajunge dupa ce urci doua trepte din piatra. Aceasta mica scarita este imprejmuita de un mic zid tot de piatra in forma arcuita.

In curte, in apropierea acestei intrari, o micuta cruce alba din piatra inconjurata de un lanj sprijinit pe patru pari ne spune ca acolo este locul de aprins lumanari.

Ne indreptam iar atentia spre bancile din curte care par sa ne fie de mare folos. Cateva momente de odihna si relaxare sunt mai mult decat binevenite.

Cu aceasta ocazie observam un clopot mare astezat pe un zid de inaltime mica, aproape de intrarea in curte.

Un arbust cu flori galbene ne destinde.

E o atmosfera pasnica, patriarhala ce ne risipeste orice umbra de preocupare.

Dupa ce ne mai tragem sufletul ne vedem linistiti de drumul nostru.

---

VIZUALIZĂRI: 1301 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI