Plajele din Thassos si the end-ul vacantei mele

TIPĂREȘTE

Ca d’aia am venit un Thassos, nu? Sa ne trezim devreme cu o cafeluta in nas bauta relaxat pe terasa vilei, fara pierdere de timp luat la pachet sadvisuri, sucaraie la termos si apa inntr-o gentuta frigorifica tocmai buna de pastrat la rece necesarul de hidratare, toate pregatite pentru a ne sustine bazati mai mult timp la plaja.

Thassosul nu prea are mult de oferit in afara de plaje cu tot repertoriul de vara in dotare si nu de putine ori, am auzit din gura unora care nu agreeaza soarele, ca-n Thassos este plicitseala mare si nici distractia nu ar fi cum ar trebui sa fie. Pai da, as zice eu ca opinie personala, ca daca ai dori odihna, te-ai duce colea la Fundatica si ai dormi intr-un aer curat de munte pana la orele pranzului si n-ai mai fi nevoit sa bati atata drum pe un soare infernal. Sau in Ibiza daca vrei distractie. Thassosul ofera plaja si plimabare eventual si doar atat. Sau poate ma insel, in fine.

La orice plaja la care am fost prezenti de dimineata si am fost, nenica si-am sa vi le enumar imediat ca un clasament personal in functie de calitatea apei si a nisipului/pietrelor (sic), beautifulic era de dimineata pana in ora 10, pana cand dadeau navala grupuri, grupuri de turisti, cand apa si totul in jur erau ca din filmele alea in care paradisul apare real, real fara niciun fel de fictiune.

Am avut timp sa batem cu talpile cam vreo noua bucati de plaje care mai de care mai spectaculoase din punct de vedere al vizualizarii unghiilor mari, la o adancime apreciabila prin apa clar de luna de limpede, dar cea care ne-a lasat falca deschisa a admiratie, a fost, fara doar si poate, PlajaDeMarmura, un loc mirific ca sa ma dau in spectacol cu un adejectiv de clasa, dar la care, din pacate, se ajunge pe un drum vai de mama lui de cocosat. Da, drumul cu directia Makryammos unde la fundatura bungalow-urilor, se face drepta pe drumul alb de tara. El ar duce in primul rand la cariera de marmura din apropiere, dupa care se mai afla o plaja mai organizata din punct de vedere estetic, dar totusi, cand ai mii de turisti avizi dupa albul plajei, faci si tu un efort autoritate greceasca si o dai pe asfaltare. Na, c-am dat-o pe aratura si am inceput sa dau sfaturi. Scuze!

GoldenBeach face toti banii pe care i-ati luat la voi in concediu, deoarece plaja cu un alt fel de nisip care nu balaceste apa, iti incanta privirea lasandu-ti impresia ca norocul ti-a suras de-ai ajuns sa te cracanezi pe sezlong pe asa minunatie. Intinsa pe cativa kilometrii, daca nu cumva aprecierea mea a luat-o razna ca un ceas stricat si situata in apropiere de unul din satele de anvergura istorica ale Thassosului, in speta Panagia, plaja iti ofera totul, de la peisaj si apa curata, la admirare neintrerupta de frumoase. Pardon, de frumos! Ca tot am mentionat de Panagia, nu este de ratat o plimbare pe strazile inguste simpatice foc, unde la mansa tarabelor sunt negri sa manance si gura lor ceva, unde exista un iz de vechi imbinat cu noul, unde localnicii mananca fara jena in fata casei relaxati cum n-am vazut.

De evitat vizitarea lui in weekend, este o aglomeratie de masini care iti pune nervii la incercare (noi am fost Vineri si d’abia, d’abia am reusit sa evadam din stramtoarea locului)

TripitiBeach situata pe partea vestica a insulei mai jos putin de Skala Marion, as recomanda-o in primul rand celor care-si doresc linistea langa o apa la fel de limpede si unde nu sunt multi turisti. Noi am ajuns la 8.30 dimineata si pana am plecat pe la 11.30 plaja nu se aglomerase deloc.

Plaja Aliki pe locul patru in preferintele noastre, unde am ajuns intr-o zi la pranz doar asea mai ca si curiozitate, stiind din infomatiile avute ca locul se lasa cu aglomeratie mare, plaja fiind foarte ingusta. Am stat cateva ore mai mult batand cu piciorul malurile laterale salbatice in animale marine si facand baie. Aici, spre fericirea mea sa moara si capra vecinului, am vazut inca un fraier de gen feminin care calcase ca si mine intr-un arici. Doamneee, nu eram singurul! Clar, la aceasta plaja mai mult ca la celelate, sunt necesare incaltarile de apa. Aici la Aliki, ca sa ajungi pe plaja, se coboara direct prin mijlocul unei terase unde chiar am avut placerea de a manca o supa de peste cu multe legume si o carne de peste spada fara oase. M-am lins pe degete, fara vrajeala!

Am mai fost la ParadiseBeach, unde se coboara in draci cu dificultate tot pe un drum comunal si unde albinele erau sa-mi manance sandvisul de multe ce erau, PlajaGiola, unde se ajunge pe un drum de era sa-mi rup masina-n doua, salbatica numai buna de admirat dar nu de stat la soare, cea din Pefkari, care nu m-a dat pe spate chiar daca era categorisita cu steagul albastru pentru calitate, Plaja Livadi in apropiere de manastirea Arhanghelul Mihail, la care n-am intrat din lipsa de timp, la manastire, nu la plaja. Asta, Livadi, interesanta ca si romatism, pozitionata extrem de atragator, dar iar si iar extrem de greu de ajuns la ea.

V-ati prins deja de greci, pentru ca zeii le-au dat ca oferta numai si numai de bine, moca toate de la natura, dar ei nu se omoara cu investitiile si nici cu modernizarea drumuriloe catre plaje. Si de ce ar face-o, daca totul, turisti si implicit bani, curg in inertie cu um minim efort? De altfel, in afara drumului ce inconjoara insula facut de noi in doua randuri numai cu muzica greceasca in urechi (pai da, ca la posturile de radio gasesti numai si numai muzica greceasca, de-am zis c-o iau razna), cam 92 de kilometrii, mai toate drumurile is cam ca la noi, mai valurite si mai unduite, mai obosite.

Daca vreti sa ajungeti din Limenas in Limenaria sau invers si v-as recomanda-o pe vizita, pe partea vestica este cel mai indicat, cam 38 km pe un drum cat de cat mai lejerache decat pe partea estica. Despre semnele de circulatie din insula, mai pai si mare belit de ochi la ele. Nu-i capat de tara daca treceti de drumul pe unde voiati sa o luati, dar totusi, de ce sa pierdeti timp si nervi?

Si sa nu uit, am fost intr-o zi pe la pranz sacrificandu-ne o juma de zi de stat la soare, am fost in satul Theologou, cumva in centrul insulei si unde se ajunge neaparat prin Potos, cam 12 km faceti lejeri. Sunt cam patru taverne daca nu m-a lasat memoria unde se serveste o friptura de capra si niste coaste de miel, cum sa va spun, dumnezeieste de bune. Doua feluri doi + doua beri, la 30 de euro. Noi am mancat la taverna Iatrou unde am ajuns pe la 12.30. Am constatat ca am avut noroc de-am gasit locuri libere, deoarece pe la 14 au inceput sa curga grecii la masa, de nu mai aveam cun sa arunc un os de miel ce tocmai il rosesem cu nesat. De aici am cumparat si ulei de masline mai traditional ca sa zic sa, ca tot vrem noi sa ne intoarcem la origini, aici am vazut miei la protap in vitrina si tot aici m-a dat caldura sah mat.

Uitandu-ma in urma si cam astea au fost zilele mele de vacanta, parca simt o mica parere de rau, ca tot omul, zic, dar totusi multumit c-am venit in Thassos, un loc unde m-am simtit chiar relaxat si unde chiar am uitat de casa, de munca, de stresul cotidian. Recomand cu insistenta Thassos pentru plajele si peisajele sale, pentru soare, pentru apa. Ciao!

---

VIZUALIZĂRI: 5419 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI