GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Un muzeu numit dorinta - Muzeul Francisc Rainer, Cheia
Prima data cand am auzit numele de Dr Rainer a fost in drum spre serviciu fiind prima statie dupa Universitatea Nationala de Aparare, si mai urmau ca statii Dr. Ciuca si Dr. Theodor Burghele. Fiind considerate prea aproape una de alta statia Dr Rainer a fost desfiintata (la intorcere insa ea mai exista), insa numele mi-a ramas in minte iar in momentul in care am studiat zona Cheia sa vad ce se poate vedea, am spus ca neaparat trebuie sa vad acest muzeu.
Muzeul functioneaza in casa de vacanta a dr. Rainer si este deschis de marti pana duminica intre orele 9.00 - 17.00. Taxa de vizitare este mica 3 lei adult, 2 lei copil pana in 14 ani si 5 lei taxa foto.
Eram singurii vizitatori si am fost intrebati daca vem timp sa vedem un filmulet documentar care tinea 30 de minute, normal, fiind in vacanta am spus da. Aici va sugerez daca sunteti un grup mai mare de 2 persoane sa aveti scaunele cu voi ca nu aveti pe ce sta, noi am stat cu randul pentru ca nu e placut sa stai jumatate de ora ca un protap in picioare.
Filmul insa merita vazut, intelegi astfel mult mai bine munca deosebita a savantului Rainer. De ce am vrut sa vad acest muzeu? Pentru ca eram indemnata in liceu de sora mamei sa fac Facultatea de Medicina, am spus ca nu vreau pentru ca este mult de tocit si nu sunt genul, iar daca as fi facut-o totusi ar fi fost doar ca sa devin medic legist. De cand eram mica imi placea sa fac disectii, iar in liceu dat fiind profilul (chimie –biologie) am mers in practica (pe vremea mea se facea si asa ceva) la Spitalul Municipal si am asistat la o autopsie (pe a doua am ratat-o din lipsa de timp). Cum intre timp alegerile mele au fost altele acest muzeu aparut in traseul nostrum pentru mine reprezenta un “Must see”.
Ca sa spunem cateva cuvinte doar despre Francisc Rainer, a trait in perioada 28 Decembrie 1874 – 4 August 1944, tatal lui fiind subdirector al Cailor Ferate. A studiat medicina in Bucuresti si a lucrat la Spitalul Coltea timp de aproape 20 de ani. A fost casatorit cu Marta Trancu-Rainer, prima femeie chirurg din Romania.
A revolutionat antropologia romaneasca care astfel s-a impus la nivel mondial si a creat Institutul de Antropologie care a fost initiat cu ocazia desfasurarii celui de-al XVII-lea Congres International de Antropologie si Arheologie tinut la Bucuresti in 1937, dar care a fost inaugurat in 1940.
Munca lui a dus la o colectie valoroasa de cranii (peste 4000 cum am aflat din materialul documentar) si schelete umane considerate a fi cea mai mare din Europa acelor vremuri.
O serie dintre pozele pe care le voi atasa articolului sunt facute in timpul vizionarii filmului documentar, pe care va sfatuiesc sa aveti rabdare sa il vedeti, este un documentar din care o sa aflati informatii pe care din cele expuse nu o sa aveti cum, deci va aduce un plus de cunostinte, nu mi s-a parut deloc plictisitor, ci chiar foarte interesant.
In muzeu am putut admira lucruri care au apartinut savantului si arata modestia fata de lucrurile obisnuite in schimb arata o imensa sete de cunoastere.
Intr-una dintre scrisorile adresate sotiei sale in 1919 savantul spunea: “Ambitii n-am. Viata exterioara mi-am redus-o la un minimum; nu cer decat sa ma lase lumea in pace. Fac conferinte, lectii, lecturi. Desi in mijlocul oamenilor si cautand sa le dau cat mai mult si cat mai sincer, simt, totusi, dupa ce am ispravit cu ei, ca si cand as fi in nouri, iar ei pe pamant”.
In salile micute ale muzeului pot fi admirate planse cu scheletul uman sau chiar un schelet, informatii multe privind sistemul osos, diferite carti de stiinta, biroul la care a stat si a lucrat Dr Rainer, diverse panouri care contin idei si ganduri ale savantului, gasim si busturi ale altor savant cu care a colaborat cum ar fi: Victor Babes, Ion Cantacuzino, Toma Ionescu. George Emil Palade, laureat al premiului Nobel in 1974 i-a fost elev.
Ni s-au prezentat si doua echipamente (am ajuns la tehnologia mai moderna) prin care am putut vedea evolutia formei si fiziologiei unui om de-a lungul vietii, dar ni s-a calculat si bioritmul (mi-ar fi placut sa le si printeze sa le putem lua acasa ca si amintiri).
In final, pe o scara ingusta din lemn am urcat in turnulet unde exista o luneta cu ajutorul caruia putem vedea atat Cheia cat si Muntii Ciucas. O sa spuneti ca nu are nici o legatura cu tema muzeului, insa sa ne amintim ca aici era casa de vacanta a savantului si parca il vedeam in momentele in care dorea sa se relaxeze cum se uita prin luneta pentru a strabate zarile. De aici am plecat mai departe spre Muzeul Flori de mina, dar despre asta in articolul urmator. Nu pot insa sa nu inchei cu alte ganduri din jurnalul lui Francisc Rainer:
“Cel mai mare lucru in viata sunt limpezimea si seninatatea sufleteasca cu care traim fiecare clipa”
Calatorii frumoase va doresc in continuare.
Trimis de mishu in 06.11.17 08:34:53
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în CHEIA.
19 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mishu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
19 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat în rubrica "Alte muzee în Cheia, CHEIA" (nou-creată pe sait)
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecție.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
@mishu: Au trecut mai bine de 8 ore de la publicarea articolului, s-au strans 23 de voturi si imi revine onoarea de a scrie primul ecou. Daca e sa fie primul, pai atunci sa fie. Am fost de multe ori (e adevarat ca ultima oprire in Cheia a fost cam de mult timp), dar de acest muzeu nu am auzit. Cu atat mai interesant devine articolul. De contributia dr Rainer la medicina legala auzisem ceva, dar amenajarea unei case de vacanta in muzeu este laudabila. Daca as spune ca as dori sa vad acest muzeu nu cred ca ar fi o surpriza. Important este sa ajung in zona si sa pot vizita muzeul.
Pana atunci numai bine si calatorii placute!
@liviu49: Poate ca tema articolului sa "sperie" cititorii, adica dupa ce s-au straduit sa-l citeasca si sa-l si voteze, sa mai si comenteze?
Este insa un muzeu interesant care merita pe deplin sa-i fie trecut pragul.
Multumesc pentru vizita dar si pentru ecou.
@mishu: Adevăr ai grăit!
Nu am știut de muzeu dar nici nu l-aș fi vizitat
Am fost in zonă de 1 Mai și ce crezi: distracție și șpriț, exclus cranii și imagini negre. Doar verde, coronițe din flori, norișori
Noroc cu tine, altfel habar nu aveam de acest loc.
@krisstinna: Multumesc de vizita si aprecieri. ma gandesc mereu ca aveam in casa (era "jucaria" mea) un craniu (stati linistiti, era din plastic) compus din doua piese, mandibula si partea superioara a craniului si ma tot gandeam sa le unesc cumva, si sa ii dau gauri in dreptul ochilor si sa pun limini, sa fac un fel de veioza .
Iar varul meu care era mai mic cu ani decat mine si pe care il bateam la cap sa invete engleza, cand ma intorceam cu spatele ma maimutarea cu acel craniu (binenteles ca mi-a spus asta de abia acum cativa ani).
Asa ca imi placeau craniile si inainte si acum .
@mishu: Huuh! Latura asta nu ți-o știam! E foarte interesant muzeul, dar macabru de văzut cranii. Mă zbârlesc doar citind!
(Auzi la ea, cică veioză dintr-un craniu!)
Zona e superbă ca și peisaj!
@mishu: Mai invatam si noi cate ceva.
Eu unul iti multumesc pentru articol.
Inca n-am votat.
Nu stiu cine-ti da votul pentru maius, iunius sau iulius. Eu vreau sa ti-l dau pe-ala de Augustus
Am rezolvat
@ghisor: Multumesc frumos, vezi ca va trebui sa fii vigilent .
@mishu: Yeeesss! Felicitări, Augusta mea prietenă!
Mulțumesc și eu, @ghisor!
@mishu:
Ti-am citit articolul pe telefon azi - eram chiar prin zona ta - dar abia acum am ajuns sa vad pozele și sa te votez. Acum stii și tu, am articole necitite de sambata cred daca nu chiar mai vechi dar avand in vedere ca schimbi culoarea, am ales sa te votez pe tine intai. Las lui Ghisor votul buclucas de colorat ????, mai ales ca abia astept o zi linistita sa-i citesc articolele frumoase.
Nu stiam de acest muzeu desi Cheia a fost o vreme locul de iesit la aer curat. M-a atras numele Rainer, cunoscut, apoi am vazut ca articolul e scris de tine. Eu sigur voi merge pe acolo acum ca am aflat, plus ca trebuie sa ne amintim cateva chestii amuzante petrecutre prin zona.
Iti spun de acum felicitari pentru culoarea cu care va trebui sa te obisnuiesti -crede ca stiu ce spun - si sa pasesti cu dreptul in luna decembrie!
@elviramvio: Multumesc frumos pentru urari si gandurile bune si sper ca luna decembrie va fi apogeul anului.
O seara frumoasa.
Datorită articolului tău am aflat mai multe despre Profesorul Dr. Rainer, lucru pentru care îți mulțumesc!
@doinafil: Multumesc pentru vizita si aprecieri si sunt convinsa ca daca ai sa ajungi prin zona vei vizita acest muzeu.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)