GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Arhitectura ecleziastica veche din lemn in Piatra Neamt
Forţat de vremea rece care m-a făcut să-mi restrîng aria de explorare, am nimerit din intîmplare în urmă cu aproape 2 săptămîni peste o bisericuţă de lemn de pe la 1700. Din aproape în aproape căutînd informaţii despre problema în cauză, am aflat că zona în care stau adăposteşte multe valori arhitectonice de acelaşi calibru. Mi-am pus în proiect să le trec în revistă pe cele care merită cu adevărat, cînd, la un moment dat m-am gîndit să mă uit şi în ograda proprie. Spre surpriza mea am constatat că nu mai departe de lungul nasului meu de pietrean, stau cîteva din valorile pe care eu le căutam. Spre ruşinea mea mărturisesc faptul că aveam o vagă idee despre existenţa lor, dar nu mă îndemnasem niciodată în a le călca pragul, aşa că deoarece tot am avut zilele astea ceva timp, am decis să o fac.
In mare parte bisericile din lemn sunt mărturii ale unor vremuri nu foarte fericite. Treptat arhitectonica din piatră a înlocuit civilizaţia lemnului ca expresie a unei situaţii sociale şi economice mai bune, astfel că începînd din secolul 18 comunităţile locale apelează în principal la mortar cărămidă şi piatră. În tîrgul Pietrei lui Crăciun, găsim în zilele noastre 4 relicve liturgice ale civilizaţiei lemnului, din care 3 sunt ortodoxe şi una mozaică.
Cele 3 biserici creştine sunt:
- Biserica “Buna Vestire” din Cartierul Sărata
- Biserica “Schimbarea la Faţă” din Cartierul Văleni
- Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Cartierul Vînători
- La modul trecut, putem vorbi şi de biserica Schitului Draga, arsă într-un incendiu petrecut în 1992.
Cultul mozaic se poate mîndri cu cea mai veche sinagogă din lemn de pe teritoriul României, aflată în zona centrală a oraşului la mai puţin de 300 m de ansamblul Curţii Domneşti.
Să le luăm pe rînd:
- “Buna Vestire” (construită în 1779-1780...) aflată iniţial în vestul oraşului în cartierul Sărata, a fost după incendiul din 1992 care a distrus biserica de lemn a Schitului Draga, mutată pe amplasamentul acesteia. Actual, se poate vizita pornind din centru spre Tîrgu Neamţ. Schitul se află pe versantul Dealului Cozla aflat spre DN 15c. Punctul de reper este cam al 1,5-1,6 km anterior de ieşirea DN din oraş, unde un indicator arată o străduţă aflată pe stînga sensului de mers. Cu maşina se poate merge numai pînă la o punte aruncată peste Cuiejdi, de unde accesul se face per pedes apostolorum cale de vreo 600 m în ascensiune. Clădirea este din bîrne de brad şi are o formă interesantă. Călugării te îmbie să vezi noua şi moderna biserică a schitului, dar ceea ce merită cu adevărat este cea de lemn. Actual restaurarea nu este terminată şi cercevelele ferestrelor nu au geamuri, astfel că icoanele dinăuntru şi iconostasul sunt supuse variaţiilor termice şi de umiditate ambientale. Nu se slujeşte în ea ci în cea nouă, astfel că nu se deschide decît pentru cine o cere expres.
- “Schimbarea la Faţă” din Văleni se accesează pe podul care duce peste Bistriţa la Ştrand, Bîtca Doamnei şi spre Cernegura. Se virează de pe pod la stînga, în sensul de curgere al apei. Se merge pînă se termină asfaltul, clădirea fiind cam la 0,5- 0,6 km de la începutul drumului de pămînt. Construcţia iniţială îi aparţine lui Petru Rareş (deceniile 3-4 ale secolului 16), Alexandru Lăpuşneanu (1560) şi Ieremia Movilă aducîndu-şi ulterior contribuţia la refacerea şi stabilirea actualei forme a lăcaşului. Este cea mai veche biserică de lemn dintre cele 4. Un mic avertisment: este închisă iarna deoarece ISU local nu permite altfel de încălzire decît cea indirectă, şi cum comunitatea locală nu a avut deocamdată bani să instaleze un astfel de sistem, slujbele se fac în ceva clădire alăturată. În sezonul rece va trebui astfel să daţi de preot pentru acces.
- “Adormirea Maicii Domnului” din Cartierul Vînători a fost construită pe la 1776 şi este situată în lunca Bistriţei. Turla are forma unui bulb de ceapă şi clopotniţa de la intrarea în curte, la fel ca la Draga, este din lemn. Accesul se face fie pe jos coborînd din DN 15 pe nişte scări - reperul fiind un portal de intrare cu cruce în vîrf pe stînga sensului de mers dinspre Bacău după ce se intră în oraş, fie auto direct coborînd iniţial spre depozitul de deşeuri Bratner. Am încercat de 3 ori să o găsesc deschisă, dar se pare că şi aici funcţionează acelaşi principiu.
- Sinagoga de lemn “Baal Şem Tov”, construită la 1766 pe locul unei alte sinagogi de piatră anterioare, se află pe strada situată în spatele Liceului Petru Rareş, la mai puţin de 300 m de Curtea Domnească. Se pare că este cea mai veche sinagogă din România şi loc de pelerinaj pentru mulţi dintre membrii cultului mozaic. Istoric vorbind materialul de construcţie a fost lemnul fiindcă la vremea respectivă comunităţii locale de evrei nu i s-a permis altceva. Clădirea are cîteva particularităţi, una dintre ele fiind aceea că datorită interdicţiei de a construi o clădire mai înaltă decît cele din jur, a fost nevoie să se sape în plus 2 ½ m, pardoseala fiind la această adîncime în raport cu pavajul străzii. Nu se poate vizita decît prin intermediul comunităţii locale mozaice. Poate în viitor voi reuşi să obţin imagini din interior, deocamdată nu este posibil.
Pentru cei interesaţi, aici este un link despre tematica bisericilor din lemn din România.
P.S. În spiritul unei viziuni ecumenice, @Webmaster, vă rog http://www.youtube.com/watch?v=W1gUfygOgEA&feature=related
Trimis de Qvadratvus in 26.12.11 22:29:03
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Qvadratvus); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru aceasta destinatie.
Am atasat si clipul solicitat, vizionare placuta!
Ceea ce mi se pare mie cel mai anapoda este că de principiu, practic, din punct de vedere al penetrației informației nu există decît bisericile de lemn maramureșene. Pînă și în mintea mea pînă acum cîteva săptămîni, nu exista ideea că mai pot fi și alte stiluri...
P. S. Am ajuns la cele de mai sus începînd prin a urma un indicator (prost executat dealtfel și prezentînd din păcate unele informații greșite - distanța de exemplu este scrisă 3 km în loc de 8 km) de pe DJ 208G Girov - Hanul Ancuței, către Biserica "Sf. Ioan Bogoslov" din Satul Corni (DC 155G) Comuna Bodești Jud. Neamț
Mutat, la reorganizare, în rubrica «[Alte] Mănăstiri, biserici în zona Piatra Neamț» (nou-creată, între timp, pe sait)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2020 Mănăstirea Peștera - Neamț — scris în 16.09.20 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2020 Mănăstirea Tazlău - ctitoria lui Ștefan cel Mare — scris în 19.08.20 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2020 Roznov și Biserica Roznovanu — scris în 11.08.20 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2018 Biserici de lemn în Neamț — scris în 21.09.18 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2010 La Manastirea Bisericani - Scăricica, com. Viişoara, NT — scris în 04.04.12 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ