O manastire speciala in felul sau

TIPĂREȘTE

Desi am trecut pe langa ea de zeci de ori, desi se afla la doar trei kilometri de satul unde mergem din 1989 si unde avem o casa (a socrilor de fapt) la care 'tragem' cel putin doua week end uri pe luna, aceasta manastire imi era complet necunoscuta. Lumea din satele invecinate ii spun manastirea ' La Maici ', insa este cunoscuta drept manastirea Baldana.

Sambata insa i-am dedicat o ora din timpul nostru si am mers sa o vizitam.

Mănăstirea se află pe drumul naţional 7, Bucureşti-Piteşti, la kilometrul 33, comuna Tărtăşeşti. Cand veniti din oras, dupa ce veti trece pe soseaua Chitilei, veti urca pe podul de la gara Sabareni, apoi drumul va va duce pe soseaua strajuita de padurea Raioasa si se va indrepta catre comuna Tartasesti. La un moment dat, veti vedea un sens giratoriu pe care il veti parasi la a doua iesire, catre Gaiesti. Dupa ce veti trece de cateva campuri, acum cu varza, primavara cu ceapa verde dupa care se pun cartofi, se va face o rascruce unde de obicei sunt tarani care ofera spre vanzare legume si fructe din productia proprie. Acolo veti face dreapta si dupa nici 100 de metri veti ajunge la zidurile manastirii. Este si o parcare nu prea incapatoare insa fara probleme de jur imprejur veti gasi destul loc pentru a lasa masina. Ca sa va introduc in istoricul manastirii, dupa ce am consultat in prealabil informatiile, destul de putine dealtfel aflate pe diverse saituri am stabilit un mic extras al acestora:

Începuturile acestui aşezământ monastic se pierd în negura istoriei. Cele trei hramuri: "Adormirea Maicii Domnului", "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" şi "Sfântul Ierarh Nicolae", presupun o succesiune de construire a lăcaşului atât de modest din apropierea vechii capitale a Ţării Româneşti.

Tot aceste hramuri ne indică şi numele unor personalităţi locale, din care enumerăm pe eclesiarhul bisericii domneşti de la Târgovişte, preotul Gheorghe Bâldănescu şi soţia sa Maria, fiica protopopului Neagoe de la acelaşi lăcaş, în calitate de ctitori. Biserica a fost ridicată între 1827 şi 1831, în formă de navă cu absidă la răsărit, turlă pătrată pe pronaos şi pridvor format din coloane. Alături de ctitori, în pisanie este menţionat numele împăratului Nicolae al Rusiei, de unde denotă legătura ctitorului cu trupele ruseşti care participaseră la recentul război cu turcii. Aşezământul a funcţionat ca schit al Mitropoliei Ungrovlahiei până în 1894, când a fost transformat în biserică de parohie, doi ani mai târziu fiind numit un paroh. Faţă de cum arăta la 1900, în prezent, biserica Mănăstirii Băldana este puţin diferită, având un fronton neoclasic şi turla îmbrăcată în tablă

La inceputurile sale in anii 1831 cand lucrarile au fost incheiate Manastirea Baldana a fost cunoscuta ca mănăstire de calugarite de aici si titulatura ce a rezistat si in zilele noastre, 'la maici '. Mănăstirea a funcţionat până în anul 1894 când a devenit biserică de mir ca filie a parohiei Baldana.

Ajuns în paragină, aşezământul monahal a fost reactivat, ca mănăstire de călugari, prin decizia Arhiepiscopiei, în anul 1994, stareţul acesteia devenind ieromonahul Gruzea Calomfir Vicentiu.

Din acest moment la acest vechi aşezământ monahal s-au început lucrările de zidire şi înfrumuseţare pentru a-l readuce la starea iniţială

Astfel, în apropierea bisericii s-au ridicat mai multe construcţii printre care: clopotniţa turn care veghează intrarea în incinta mănăstirii, un corp de chilii, un aghiazmatar şi anexe gospodaresti.

Lucrările de reabilitare a mănăstirii s-au desfăşurat cu binecuvântarea Arhiepiscopului Nifon al Târgoviştei şi cu sprijinul unor donatori, între anii 1994-2006.

In aceasta zi de toamna, cu soare si caldura, contrastand cu anunturile venite de la meteorologi (pe care de mult nu ma mai bizui) am plecat din fata portii si in 10 minute am ajuns sub zidul manastirii. Nu era nicio masina parcata. Am coborat si ne-am indreptat catre intrare aceasta facandu-se pe sub turnul clopotnitei. Am ajuns in gradina, foarte frumoasa, cu brazi, arbusti ornamentali si multi, multi trandafiri, cu aleile proaspat maturate care nu tradau faptul ca toamna se instalase si aici. Urmand aleea principala, la un moment dat aceasta se ramifica in trei, una dintre alei ducand in partea stanga catre capela, in dreapta catre micutele chilii si in fata, catre biserica manastirii.

Biserica este micuta, vopsita si ingrijita exemplar, insa zidurile sale tradeaza vechimea pe care o are. Este exact ca o casa batraneasca conservata cu grija insa fara vreo imbunatatire care sa ii modifice vreun pic trasaturile de acum mai mult de 180 de ani. Dupa ce patrunzi in pridvorul sau, in partea stanga vei vedea un mic magazin cu obiecte de cult spre vanzare, inchis la acea ora, dupa care vei intra in pronaos. Acesta micut si el are pe pereti picturi ce par a fi foarte vechi, multe dintre ele, din pacate fiind pe alocuri deteriorate. Multe scaune de-o parte si de alta, insa scaune normale, nu va ganditi la acelea din lemn, sculptate cum vedeti in alte manastiri. Aceste scaune le veti vedea asezate si in naosul bisericii, semn ca la slujbe, si mai ales duminica aici sunt prezenti multi enoriasi care vin din toate directiile, chiar daca in apropiere mai sunt biserici mari, cum e cea de la intrarea in Baldana, in dreapta sensului giratoriu de care va pomeneam ceva mai devreme. Turla, peretii, iconostasul, catapeteasma, toate sunt pictate foarte frumos insa pe alocuri, ca si in pronaos, picturile sunt usor deteriorate in opinia mea fiind necesara o reconditionare a acestora cat mai curand. Stiu insa un lucru, pe care l-am vazut in multe locuri vizitate in Grecia: Daca esti credincios si vrei sa te rogi intr-un lacas al Domnului nu e necesar ca acesta sa fie plin de fast pentru ca Dumnezeu te va auzi de oriunde te-ai ruga. E pacat insa ca unele asezaminte monahale sa fie date uitarii, pe cand multi, foarte multi bani sunt directionati in alte locuri. Nu vreau sa supar pe nimeni, insa ceea ce am intalnit aici am mai vazut in Moldova, la manastiri foarte vizitate, care faceau foarte multi bani, pe care insa, in loc sa-i foloseasca pentru intretinerea bisericilor proprii trebuiau sa-i trimita la Bucuresti. Mai dureros este insa ca acest lucru se intampla la toate manastirile si bisericile din Romania. Va rog sa ma credeti ca ma doare inima cand imi amintesc de exterioarele manastirii Voronet, al celei de la Gura Humorului si lista poate continua ale caror fresce aproape ca au disparut pe alocuri.

Dupa ce am lasat cativa banuti in cutia de donatii si altii pentru lumanari, am iesit si am inconjurat biserica admirand gradina cea frumoasa. In spate am vazut un calugar care ajutat de un credincios, probabil, taia niste lemne, un altul care le cara, iar mai apoi, pe cealalta parte a bisericii altul care matura frunzele uscate. Dupa ce l-am salutat am intrebat unde se aprind lumanarile. Mi-a raspuns cu un glas dulce si molcom sa merg catre capela si a incheiat cu un 'Doamne Ajuta, fiti binecuvantati si mergeti cu bine!'

Am aprins asadar lumanarile, una dintre ele, invariabil pe unde merg de atatia ani pentru toti colegii si prietenii de pe AFA si am parasit, oarecum trist aceasta mica manastire.

Cand am ajuns acasa si am inceput sa ma documentez, am aflat ca nu are decat trei 'vietuitoare ' intre zidurile sale, cei trei calugari, iar cel cu care am vorbit si care matura frunzele era nimeni altul decat parintele staret, ieromonahul Gruzea Calomfir Vicentiu despre care am citit foarte multe lucruri bune si pe care l-am recunoscut intr-una din pozele vizualizate … Acest lucru mi-a dat un motiv in plus sa merg, in urmatoarea vizita la casa de la tara, din nou la manastire si sa vorbesc cu parintele staret.

De aceea, va rog, ceea ce nu am facut niciodata, sa mergeti cand veti putea, in vizita la aceasta micuta manastire si sa o faceti cunoscuta tuturor, cine stie, poate se va gasi candva, cineva care sa ajute la aducerea sa printre manastirile cochete ale Dambovitei... Macar scaunele si picturile sa fie refacute. Doamne Ajuta, iar voua dragi colegi si colege, multa sanatate si numai bine!

---

VIZUALIZĂRI: 4594 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI