Biserica Sf. Gheorghe Nou - Ultima ctitorie brâncovenească

TIPĂREȘTE

Cu puţin timp înaintea zilei în care Moş Nicolae, cu nemărginita sa bunătate, aşează în ghetuţele colorate ale copiilor bomboane şi în sufletele oamenilor mari, lumina sărbătorilor şi gânduri curate, am pornit prin oraşul meu în căutarea Moşului. Nu... nu l-am căutat în centrele comerciale decorate cu podoabe sclipicioase încă de la începutul lunii noiembrie, nu mi-am încărcat sacoşele cu prea multe cumpărături pentru că puiul meu e băiat mare...

Ne-am oprit la Piaţa Sf. Gheorghe, la kilometrul zero al Bucureştiului, locul în care veghează de secole Biserica Sf. Gheorghe Nou, preţios monument de artă şi spiritualitate românească ce poartă hramurile Sf.Mare Mucenic Gheorghe,Sf. Ierarh Nicolae,Sf. Martiri Brâncoveni şi Sf. Cuvioasă Parascheva.

În Bucureşti, Constantin Brâncoveanu a zidit trei mari mânăstiri, Sf. Ioan cel Mare, Sf. Sava şi Sf. Gheorghe, ultima dintre ele fiind singura care mai există astăzi. Biserica mânăstirii Sf. Gheorghe a fost înălţată între anii 1705-1707 pe temeliile unei vechi biserici de zid cu acelaşi hram, construită de Dobruş Banul în veacul al XVI-lea. Pictată de vestitul zugrav Pârvu Mutu, înzestrată cu odoare de preţ şi mobilier sculptat, înconjurată pe toate cele patru laturi de un han, biserica Sf. Gheorghe a fost târnosită în anul 1707, de ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Evenimentul la care au participat patriarhii Ierusalimului şi Alexandriei a fost consemnat în cronicile vremii.

Grav avariată de cutremure şi incendii în secolul al XIX-lea, biserica lui Constantin Brâncoveanu a fost restaurată de arhitectul Xavier Villacrosse într-un stil diferit de cel original. Ca urmare a cutremurelor din 1940 şi 1977 a fost nevoie de o nouă consolidare. Aflată în atenţia UNESCO, biserica Sf. Gheorghe a fost salvată de la demolarea hotărâtă de autorităţile comuniste. O comisie formată din arhitecţi, arheologi şi restauratori de mare valoare din care a făcut parte doamna Henrieta Delavrancea- Gibory a întreprins numeroase studii în vederea restaurării preţiosului monument de artă brâncovenească într-o formă cât mai apropiată de cea originală. În urma săpăturilor arheologice şi a laborioaselor cercetări efectuate biserica a fost consolidată şi restaurată în stil brâncovenesc, între anii 1977-1986.

Constantin Brâncoveanu a fost ucis împreună cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi cu sfetnicul Ianache Văcărescu la Istambul pe 15 august 1714, ziua în care voievodul împlinea vârsta de 60 de ani. Creştinii au recuperat trupurile din Marea Marmara şi le-au înmormântat în pământul sfânt al Mânăstirii Adormirea Maicii Domnului din Insula Halki pe care Constantin Brâncoveanu o susţinuse financiar în timpul vieţii.

După ce s-a întors din exil, în 1720, Doamna Maria Brâncoveanu a adus osemintele soţului său, în mare taină, la biserica Sf. Gheorghe din Bucureşti. A aşezat o placă de marmură albă cu stema Ţării Româneşti şi elemente decorative în stil brâncovenesc dar fără niciun înscris pentru ca turcii să nu profaneze mormântul.

Doamna Maria Brâncoveanu a pus de veghe deasupra mormântului soţului său o candelă din argint filigranat cu mare valoare istorică. Pe candelă Doamna Maria a incripţionat cu litere chirilice epitaful care nu a putut fi scris pe placa de marmură, arătând generaţiilor viitoare locul unde este înmormântat Constantin Brâncoveanu. Incripţia a fost descifrată după aproape 200 de ani, în 1914. Cercetările arheologice efectuate în decembrie 1932 de o comisie condusă de prof. Dr. Mina Minovici atestă că sub lespedea de marmură se află osemintele voievodului Constantin Brâncoveanu.

Candela Doamnei Maria, operă de artă făurită din 12 kg. de argint pur, a vegheat mormântul până în anul 1971 când a fost trecută în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României. Prezentată în cadrul expoziţiei permanente a muzeului până în 2002, candela a fost păstrată cu deosebită grijă în depozitul Tezaurului istoric până în luna august a acestui an. Înaintea zilei de 16 august când se prăznuiesc Sfinţii Martiri Brâncoveni, candela s-a întors la locul ei, în biserica Sf. Gheorghe Nou.

Mormântul voievodului Constantin Brâncoveanu se află în partea dreaptă a bisericii. Prinţesa Marta Bibescu a aşezat în anul 1935, alături de mormânt, o placă de marmură cu traducerea inscripţiei de pe candelă. Am citit cu gândul la suferinţa fără margini a Doamnei care şi-a pierdut într-un singur ceas, soţul şi fiii... "Această candelă ce s-au dat la Sveti Gheorghe cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului Domn Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod. 12 iulie 1720".

Un alt obiect de patrimoniu de mare valoare este sfântul epitaful cusut cu fir de aur de mâna Doamnei Maria, recent restaurat şi aşezat deasupra plăcii albe de marmură.

În anul 2014 când s-au împlinit 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni, moaştele Sf. Constantin Brâncoveanu au fost aşezate într-o raclă de argint protejată de un baldachin de o rară frumuseţe.

Doamna Maria Brâncoveanu a fost înmormântată în biserica Sf. Gheorghe în luna decembrie a anului 1729, urmată în timp de două dintre fiicele sale, domniţele Smaranda şi Ilinca. În biserică se mai află mormintele voievodului Ioan Mavrocordat şi al Doamnei Ileana Mavrocordat, al banului Manolache Lambrino (ginerele lui Constantin Brâncoveanu, soţul Domniţei Bălaşa) şi al ultimului descendent de sânge al Brâncovenilor, marele ban Grigore Brâncoveanu. Domniţa Bălaşa a aşezat, la fel ca mama sa, o candelă de argint filigranată la căpătâiul soţului său. Candela Domniţei Bălaşa a fost identificată anul trecut printre vechile candele ale bisericii, restaurată cu ajutorul specialiştilor de la Muzeul Naţional de Artă al României şi aşezată la loc de cinste, în centrul bisericii.

La biserica Sf. Gheorghe se află mâna dreaptă a Sf. Ierarh Nicolae Arhiepiscopul Lichiei, ferecată în argint, dăruită vechii biserici ctitorite de Dobruş Banul de către Mihai Viteazul şi Doamna Stanca în anul 1599. Moaştele Sfântului Ierarh Nicolae au fost luate de negustorii italieni din Mira Lichiei şi duse la Bari în anul 1087 pentru a nu fi profanate de păgâni. Se spune că mâna dreaptă a Sfântului Nicolae a fost trimisă lui Mihai Viteazul de către cardinalul de Bari, în semn de preţuire a victoriilor sale împotriva otomanilor. În timpul bătăliei de la Călugăreni, Mihai Viteazul a purtat în dreptul inimii mâna Sfântului Nicolae.

Sipetul cu moaştele Sfântului Nicolae lucrat din aur de 24 de carate, argint pur şi pietre preţioase, dăruit bisericii Sf. Gheorghe de Mihai Viteazul şi Doamna Stanca, a fost furat în 1993 împreună cu epitaful cusut cu fir de aur de Doamna Maria Brâncoveanu. Hoţii au fost prinşi, mâna Sfântului Nicolae şi epitaful au fost recuperate dar sipetul de aur, valoros obiect de patrimoniu, nu mai există, hoţii declarând că l-au topit. Şeful bandei de hoţi a murit în închisoare chiar de 6 decembrie, de ziua Sfântului Ierarh Nicolae...

Am ajuns la biserica Sf. Gheorghe Nou la sfârşitul slujbei de duminică dar lumea părea să nu se grăbească spre casă. Oameni de toate vârstele, părinţi cu copii mici, tineri şi maturi, bucureşteni şi turişti străini... unii dintre ei se închinau în linişte la Sf. Nicolae şi la Sf. Constantin Brâncoveanu... alţii priveau cu admiraţie capodopera de artă brâncovenească ce păstrază între zidurile sale o parte din istoria şi din sufletul neamului românesc. În această biserică simbol a capitalei a avut loc slujba de înmormântare a poetului Mihai Eminescu...

Nici noi nu ne grăbeam.Am admirat pictura nouă a bisericii dar culorile mi se par un pic stridente, parcă nu se potrivesc cu arhitectura şi cu povestea bisericii. De o mare frumuseţe şi valoare artistică este catapeteasma originală a bisericii Sf. Gheorghe Nou, minuţios restaurată la Muzeul Naţional de Artă al României. Sculptată în lemn şi poleită cu aur, tâmpla originală a bisericii este apreciată de specialişti ca fiind o piesă rară de artă brâncovenească. Pentru câteva decenii a fost înlocuită cu catapeteasma pictată în stil renascentist de Gh. Ioanid adusă de la biserica Bradu Staicu, demolată de comunişti.

Multe icoane vechi de mare valoare, unele dintre ele ferecate în argint, împodobesc biserica Sf. Gheorghe Nou. Lângă vechiul mormânt al lui Constantin Brâncoveanu este aşezată icoana făcătoare de minuni a Sf.Parascheva din secolul al XVIII-lea,provenită de la biserica demolată Sf. Vineri.

Biserica Sf. Gheorghe Nou este înconjurată de un părculeţ cu platani bătrâni, o oază de verdeaţă în centrul unui oraş din ce în ce mai sufocat de maşini şi betoane. În parc se află statuia voievodului Constantin Brâncoveanu, sculptată în bronz de Oscar Han în anul 1938 şi monumentul Kilometrul Zero, realizat de artistul Constantin Baraschi în acelaşi an. Monumentul ce marchează simbolic centrul capitalei României a fost demontat din ordinul comuniştilor în anii 50, după 1990 fiind restaurat şi redat Bucureştiului.

În ajun de Moş Nicolae, aşez cu drag în ghetuţele dumneavoastră această poveste din vechiul Bucureşti... Vă doresc multă, multă sănătate... Sfântul Nicolae să vă împlinească cele mai frumoase gânduri!

La Mulţi Ani!

---

VIZUALIZĂRI: 2164 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI