Biserica Coltea - Ctitoria spatarului Mihai Cantacuzino

TIPĂREȘTE

Asa cum spuneam aici vezi impresii continuam cu o alta ctitorie a spatarului Mihail Cantacuzino aflata in zona Km 0 al capitalei, langa Piata Universitatii in imediata vecinatate a piatetei care acum se pare ca a fost acceptat sa poarte numele lui Radu Beligan.

Am putea spune ca astfel istoria este dusa mai departe, dar sa revenim in trecut si la aceasta bijuterie a Bucurestiului.

Ani la rand am stat in fata atat a bisericii cat si a spitalului Coltea asteptand in statie transportul in comun si am putut admira aceste lucrari. Acum dupa refacerea spitalului acesta apare ca o adevarata opera de arta si nu ai crede ca este un spital (nu stiu cum este la interior si nu sunt curioasa sa aflu, prefer sa-l stiu doar din exterior).

In urma lucrarilor de refacere a spitalului Coltea, acesta se prezinta acum ca o adevarata bijuterie, astfel incat toti cei care circula pe Bdul I. C. Bratianu o pot admira in toata splendoarea ei (ai senzatia daca nu ai sti ce este ca te afli in fata unui muzeu).

Despre Spitalul Coltea am sa spun doar cateva vorbe: a fost construit la 14 decembrie 1704 ca si spital pentru saraci dupa modelul unui spital din Venetia. Cel care a initiat acest proiect a fost spatarul Mihai Cantacuzino. Fiind spital pentru saraci, intretinerea lui se realiza din donatiile celor bogati (se pare ca astfel li se mai iertau pacatele si mai erau si scutiti de impozit, iar imaginea publica era a unor binefacatori). Acum nu vreau sa vorbesc cu pacat, au existat si binefacatori adevarati, dar pentru unii era doar “poza”. Biserica si spitalul au suferit de-a lungul vremurilor, trecand prin incendii (1739), cutremure (1802,1829,1838,1940,1977), bombardamente, nepasarea celor care ar fi trebuit sa o intretina. Cladirea spitalului asa cum o vedem astazi dateaza din 1887.

Biserica “Sfintii Trei Ierarhi” Coltea asa cum o gasim inregistrata pe placuta care ii atesta calitatea de “Monument istoric” a fost construita in perioada 1695-1698 de catre familia Cantacuzino (prin spatarul Mihai Cantacuzino), ea purtand si astazi numele clucerului Coltea Doicescu (un boier din Doicesti –Ialomita cu atributii la curtea domneasca), de la care a cumparat vechea biserica (o biserica de lemn purtand hramul Sfintei Mucenite Paraschiva) precum si ceva teren in jur.

Incet, incet zona a devenit un ansamblu arhitectonic care cuprindea pe langa biserica, un spital, paraclise, o scoala si un turn.  

Despre biserica am sa spun cateva cuvinte, atat cat am putut vedea eu ca un neprofesionist ce sunt. Mi-a fost foarte greu sa deprind intelesul unor cuvinte precum naos, pronaos, catapeteasma si altele si am cautat informatii care sa-mi spuna mai multe despre alcatuirea unei biserici (asa cum sunt in general bisericile din Romania) astfel incat daca spun ca in pronaos am vazut... sa stiu clar care este acea zona.

Asadar la aceasta adresa indicata mai jos am gasit cele cautate, si am sa spicuiesc doar putin. lacasedecult.cimec.ro/RO/ ... Functionala.htm

„ Formele pe care le iau construcţiile bisericilor ortodoxe sunt de mai multe feluri, dar cele mai cunoscute rămân bisericile în formă de cruce greacă şi treflă cu abside laterale. În general, construcţia unei biserici trebuie să fie în primul rând funcţională adică să respecte structura spaţiului în care se ţine slujba - liturghia -, şi în care se respectă canoanele bisericeşti (anumite practici bisericeşti).

O clădire de cult ortodox - biserica - este compusă din următoarele părţi prezentate în ordine, din exterior spre interior: pridvorul, pronaosul, naosul peste care se înalţă turla Pantocratorului, absidele laterale, altarul şi absidiolele proscomidiei şi diaconiconului desparţit de naos şi celelalte spaţii prin tâmpla catapetesmei. Totdeauna bisericile ortodoxe se construiesc din punctul de vedere al punctelor cardinale pe direcţia Es t- Vest, adica la vest este pridvorul şi la est altarul. ”

Mi se pare util insa daca vizitezi o biserica sa citesti ceva despre ea inainte, ca acolo sa poti identifica mai usor cele citite. Ei bine eu n-am facut-o si imi pare rau, cred ca mi-au scapat niste elemente pe care le-as fi surprins altfel in poze.

Totusi ma bucur ca am considerat constructia bisericii ca fiind stil brancovenesc, si asa si este (la Manastirea Sinaia am gresit, scuze @liviu49).

Accesul in biserica se face printr-un pridvor (care este un element adaugat in construirea bisericilor ulterior naosului si pronaosului) este un spatiu deschis care prezinta arcade asezate simetric (cate 2 in laterale si 5 central) si sprijinite pe coloane din piatra ornamentate prin sculpturi cu diferite modele.

Intrarea in biserica se face printr-o usa (care este cea originala) si care deasupra este decorata cu elemente decorative realizate in piatra (cai sau oameni). Frescele care mai exista (se vad in poze) sunt cele pictate initial de Parvu Mutu.

Intram in pronaos unde vom regasi tablourile ctitorilor, spatarul Mihai Cantacuzino si al sotiei sala Maria, dupa care patrundem in naos, care este despartit de pronaos de trei arcade sprijinite pe stalpi de piatra, decorati si acestia la imbinarea cu arcada cu modele sculptate in piatra, coloanele prezentand forma unor caneluri rasucite (o sa vedeti de asemenea in poze).

Din cate am inteles jilturile domnesti precum si stranele dateaza din vremea lui Mihai Cantacuzino. Tot asa am aflat ca aici s-ar gasi obiecte cu mare valoare istorica (o icoana cu inchizatori din argint facuta cadou de Nicolae Mavrogheni in 1780, o icoana a Sfintilor Doctori fara de arginti Cosma si Damian pictata de Parvu Mutu – cel care a pictat biserica si din a carui opera se mai vede cate ceva in pridvor, precum si alte icoane de valoare).

De asemenea intr-un baldachin sculptat se afla un fragment din moastele Sfintei Mari Mucenite Ecaterina din Sinai.

Pictura bisericii a fost refacuta la sfarsitul secolului XIX (1871) de Gheorghe Tattarescu.

Catapeteasma, care este cea originala este o adevarata opera de arta, un monument al artei brancovenesti cu valoare de patrimoniu, este realizata din lemn si este poleita (nu stiu daca cu aur sau nu) prezentandu-se sub forma unei dantelarii cu diferite modele.

Icoanele incadrate de aceste dantelarii provin din secolele XVIII si XIX. Tot in aceasta zona mai sunt si alte piese de mobilier unele datand chiar din vremea ctitorului acestei biserici.

Cum insa urma sa se desfasoare o slujba acolo acest lucru m-a facut sa-mi inchei vizita mai devreme decat as fi planuit, astfel incat dupa cateva poze am iesit din nou in strada (unde din pacate am fost putin asaltata, ca daca faceam poze asta insemna ca sunt turista, asa ca am evitat sa deschid gura).

Astazi peste cele care mai exista din tot ansamblul arhitectonic Coltea, vegheaza statuia spatarului Mihai Cantacuzino, monument realizat din marmura de Carrara si socotit a fi cel mai vechi monument (de acest gen) din Bucuresti (1869).

Pentru ca nu am vrut sa reiau ceea ce puteti gasi usor cu ajutorul prietenului google, va invit sa cititi un material foarte interesant (mai complet decat am citit pe wikipedia) si in care este inscrisa cronologic, toata viata pana in prezent a acestui lacas de cult. Aici insa am gasit o greseala, statuia lui Mihai Cantacuzino este datata 1730 si am verificat datele sculptorului, Karl Storck a trait in perioada 1826-1887, asa ca-mi mentin informatia. Printre alte lucrari ale acestui sculptor mai mentionez statuile lui Carol Davila si al Domnitei Balasa. bucurestiivechisinoi.ro/2 ... biserica-coltea

La final il rog pe webmaster sa posteze si acest scurt filmulet care este un mini-tur virtual a Asezamintelor Coltea, de la inceputuri si terminand cu ceea ce a mai ramas (biserica si spitalul Coltea). youtube

---

VIZUALIZĂRI: 1680 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI