Când diamantele AFA strălucesc

TIPĂREȘTE

Luminile s-au stins, cortina a căzut rapid, pare că de foarte mult timp de când am părăsit micuța stațiune Slănic Moldova și hotelul Dobru, cuibușorul bucuriilor AFA din acest an. De fapt n-au trecut decât două zile dar nouă ne pare un veac de când cu greu ne-am luat rămas bun unii de la alții, cei care am apucat să ne întâlnim duminică dimineața sau ne-am promis o altă revedere frumoasă prin telefoane și mesaje. Cum a fost anul acesta? Ei, dragii mei care nu ați participat (Iulian68, pentru că soarta s-a împotrivit venirii tale, nici noi n-am adus ce știi tu, n-avea farmec fără tine!), este greu de descris în cuvinte că aici la Slănic aproape toți au urmat sfatul Yersiniei și au slobozit cumva copilul inocent din inima lor bătătorită de ani și necazuri. A fost o bucurie a tuturor pe care, cu multă răspundere o spun, nu am simțit-o atât de copleșitoare la Cinciș deși pentru mine acolo a fost prima participare la întruniri AFA, spiritul comunității m-a cucerit și acolo și tot atunci mi-am jurat să fiu prezentă de câte ori pot și oriunde dă Cornel adunarea (de obicei în articole spun Admin, acum spun Cornel și cred că voi pricepeți semnificația).

Când s-a deschis lista de înscrieri, m-am trecut cu două nopți de cazare căci nu știam dacă soțul poate să -și ia liber vineri. Pe ultimele zile mi-a confirmat că putem ajunge joi seara așa că l-am contactat pe Cornel pentru încă o noapte de cazare, fapt rezolvat rapid de el - 5 minute. Drumul a fost bun, București - Adjud normal ca timp, asfalt, radare cât cuprinde, noroc cu un iepuroi care ne-a dus ca vântul (Yersinia, nu spun ce viteză avea iepurilă, nu noi nevinovații care eram trași de curent în spatele lui și nu puteam încetini!). Greu a fost de la Adjud la Slănic, noi înaintam bine, cu legală+ și ++ dar timpul parcă se tot lungea de credeam că vom pierde și berbecuțul de vineri! În sfârșit ajungem, parcăm și număr mașinile "noastre", Gl, zic clar Alina53 a ajuns, B cine alta decât Krisstinna, plus Ph, cred Ion Raită. La recepție rezolvat rapid, am fost îndrumați unde să lăsăm mașina - fix sub copertină - luăm cheia, camera o. k. - vă scriu separat - și fuguța la masă să nu se închidă restaurantul. De pe scări ne preia mama Krisstinna, grupul AFA de joi era deja la masă, aflăm toate noutățile, unele bune, unele mai puțin bune (Cornel cu ghinionul lui), socializăm și la somn. A, am uitat, mâncăm papanași, foarte important căci două zile doar asta am luat eu drept prânz - Crismis, e de rău sau tu ca specialist închizi ochiii uneori?

Ei bine, a doua zi dimineață când dormeam și eu fără griji că de obicei acasă sună ceasul la 6, trebuie să fac pachețel clasei muncitoare, menajeria se întrece în talente, ei bine soțul meu iubit, somnoros de altfel, îmi dă deșteptarea și mă trimite din cameră "vezi că ai treabă, hai scularea, ambalează-te și coboară". La așa ordine venite pe linie ierarhică, m-am conformat, gândind că voi fi eu cu mine la masă. Aș, distinsa colegă Alina53 cu simpaticul ei soț deja serviseră, apare și doamna incă general Maria- azi mareșal - apoi Krisstinna cu soțul, Ovidiu și ziua primirilor începe. Cum a fost? Super, este plăcut să stai la "bun venit" deși puțin stresant dar să-i vezi în premieră pe mulți dintre userii care-ți plac, este deosebit. Am făcut și greșeli mari la primiri, de exemplu voi duce cu mine toată viața regretul că n-am oprit cozonacii să-i verificăm și am avut încredere în trupă, mi-am învățat lecția!!!

Seara de vineri, cu tombola - bun cadoul, nu spun ce dar super folositor mie -, cu glasul roților de tren pentru Maria - să zică cineva că nu avem trenuri frumoase, doar sunt pe poza zilei pe care o voi trimite și cofetăriei- cu deja celebrul foc de tabără, cu berbecuțul la ceaun, cu brânza și slâninuța aduse de Irinad - că altele n-am gustat - cu spartul farfuriilor, cu tot ce a fost petrecere la Dobru, spun doar minunat, o seară după inimile noastre, ale AFA-iștilor cu suflet mare.

Excursia de a doua zi, Marie mulțumesc că mi-ai dat sfaturi bune pentru grupul de copii mari, au fost la fix și Doamne, ce pricepută ești! Știu că mulți ați fost nemulțumiți, într-o privință ați avut dreptate, în altele nu. Dar eu am fost cea care a câștigat de două ori, odată cu un grup de moldoveni din Republica Moldova care au aflat de AFA - și așa m-am ales cu o vizită scurtă în salină dar a meritat - și a doua oară cu drumul de întoarcere când am venit cu șoferul să mă asigur că-i luăm pe toți cei de la Măgura. Atunci mi-a explicat în amănunt cum este drumul spre mânăstire - deja colega Aurora56 a scris și se potrivește cu descrierea făcută de șofer - însă cel mai important mi-a vorbit despre omul Cornel care s-a zbătut pentru mașină, așa cum l-a perceput el și ruda lui, proprietarul autocarului și când un moldovean are respect pentru un ardelean sau bănățean, valabil și invers, e lucru mare și știu ce spun!

Despre petrecerea de la Perla nu are rost să vă spun decât că a fost frumoasă, artistele au fost geniale (totuși, avem întrebări de pus Deliei, fusta era cam strâmtă și într-o mișcare scenică de excepție, a creat nedumeriri serioase), bancurile super bune deși slana a fost doar în vorbe și nu în farfurie, buna dispoziție a excelat. Cornel cred că a fost mai emoționat decât noi - Cornel profit de ocazie să-ți spun că suntem chit, eu de emoție am uitat să-ți mulțumesc tocmai ție că ai conceput și crescut frumos copilul AFA, tu ai uitat să-mi dai cupa și sincer nu pricepeam de ce veneai așa întins spre masa mea, deja mă lua cu cald până m-am lămurit. Mulțumesc și pentru premiul "Orașul meu", mă onorează într-un mod pe care sunt convinsă că nici tu nu-l înțelegi, crede-mă că-l iubesc mai mult decât locul doi în clasamentul anului 2016 și vreau să-ți spun că oricum, fără să știu că-l voi primi, după concediul din vara asta, chiar îmi propusesem să scriu, conform regulamentului și fără puncte, despre alte locuri importante din capitala României. Dacă am vorbit cumva fără noimă când am luat diploma de la Cornel, scuze tuturor, anul trecut n-am putut să zic nimic, anul acesta am legat câteva cuvinte, anul viitor să vă feriți că vă adorm de cât voi vorbi, dacă voi fi harnică doar!! (Acum ca un sfat, nu vă faceți vise să vă odihniți activ înainte de ring anul viitor, multe spune gura când e flămândă.)

La mulți ani frumoși Ovidiu! Cred că întâlnirea anuală AFA nu poate fi decât de ziua ta, altfel deja n-ar mai avea farmec să fie separate, deja e tradiție, tu și AFA sunteți sufletește inseparabili.

Și toată lauda Mariei care a fost prezentă absolut peste tot, care a dat startul horei de la foc, a dat mesaje peste mesaje, telefoane, a urcat și coborât la greu scări, a dansat, s-a interesat ca totul să fie o. k., a râs și a plâns cu noi, ne-a dovedit că este cea mai puternică și mai sufletistă AFA-istă. Marie, dacă-mi împrumuți pălăria de la mamaie, pot să te salut regulamentar conform noului tău grad, altfel iau carceră!

Ca un bilanț, deși mi-e tare greu și încă nu cred că s-a încheiat încă SLĂNICUL NOSTRU - totuși dentistul meu m-a convins oarecum de asta - a fost o petrecere cu un farmec aparte, în care toți ne-am simțit bine, fiecare în felul lui, am simțit căldura sufletelor din jurul nostru, am avut dovada că prietenia fără interese, fără vârstă, fără granițe, fără prea multe orgolii - deși au fost câteva - este sublimă și că este un dar pe care merită să ni-l facem unul altuia în această comunitate eterogenă și sincer, eu sunt mândră că fac parte din ea. Mulțumirile mele unei doamne superbe din Cluj pentru cadoul deosebit cu care m-a onorat - draga mea, muzica aceea ne-a răsunat în urechi până la București iar harta și broșura deja au fost studiate cu atenție și cu nostalgie.

Și nu pot să nu-mi întorc gândul spre comesenii mei de la masa festivă, oameni frumoși și foarte veseli cu care ne dorim să fim împreună și la viitoarea întâlnire.

Soțul și șoferul meu de lux, anul trecut la Cinciș se codea să venim pentru că nu cunoaștem oamenii, anul acesta m-a întrebat de câteva ori când și unde se ține întâlnirea doar să nu-i dea liber colegului tocmai la 17 martie și să se trezească că nu are înlocuitor iar pentru anul viitor, când i-am spus aseară că se vehiculează o Bucovină, mi-a dat un răspuns genial, pe care-l țin secret, nu de alta dar să nu-l citească cumva șeful lui!!!

Cineva, nu-mi amintesc cine, spunea cam așa: "Diamantul este piatra strălucitoare și dură care reprezintă adevărata prietenie, ea luminează și încălzește sufletul și-n palma plină de necaz. " Să ne revedem cu bine, grup de diamante AFA și să strălucim iar și iar la focul sufletelor noastre!

---

VIZUALIZĂRI: 1692 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI