Nu m-am lămurit foarte bine „cu ce se mănâncă” Ba Na Hills, dar toate recomandările erau „a big-big pro!” , deci am zis că musai. Astfel, am decis să alocăm acestei atracții cea de-a doua zi plină petrcută în Da Nang și, în acest scop, am preferat să achiziționăm o excursie organizată prin celebra aplicație GetYourGuide, cu care avuseserăm anterior doar experiențe pozitive (altă variantă era să mergem cu un Grab și să ne descurcăm pe cont propriu). Nu mai [...] — citește

Da Nang este una dintre cele mai îndrăgite stațiuni „de mare” ale vietnamiezilor. Sigur că înainte de a pleca m-am documentat cât de cât. Mai aproape de inima mea (și a lui Tati, sunt convinsă) ar fi fost insula Phu Quoc (sau alte insule), cu ale sale plăjuțe romantice, multe dintre ele sălbatice, însă am socotit că împușcăm 2 iepuri în același timp alegând Da Nang (ori timpul era resursa noastră cea mai prețioasă): avem și mare, și chestii de vizitat în [...] — citește

Nu concepeam să nu fie și un pic de mare în (prea-) scurta noastră vacanță vietnameză! Dacă tot nu ne-au ieșit pasiențele cu insula Phu Quoc, măcar să alegem altceva din cei peste 3200 km de coastă, am zis. Și, logic, a fost Da Nang, un atu suplimentar fiind poziția sa privilegiată, ce ne permitea să vizităm niște chestii pe care pusesem ochii, dar și faptul că deține aeroport (internațional chiar). Da Nang e un oraș măricel în partea centrală a țării, la zona de [...] — citește

Prima întâlnire cu bucătăria vietnameză am avut-o în Saigon. Mama, o persoană destul de mofturoasă și selectivă cu ce bagă în gură (eu semăn cu Tata la capitolul ăsta), mă întreabă mereu când plecăm pe undeva: „Și ce o să faceți dacă nu vă place mâncarea?” „O să murim de foame.” răspund invariabil. Până acum n-am murit de foame, precum se vede... Totuși, aveam emoții în acest sens, având experiența Thailandei, unde totul mi se păruse atât de spicy, [...] — citește

Demult-demult sudul actualului Vietnam era o zonă mlăștinoasă locuită ici-colo de mici comunități (se pare că primii coloniști au venit de pe țărmul estic al Chinei de azi) ce supraviețuiau îndeosebi din pescuit. Pe urmă, pe la sf. sec. 17, nobilii locali Nguyen au asanat ceva bălți prin zonă și au fondat așezarea numită Gia Dingh. În 1859 au venit francezii și, timp de aproape un secol cât au rămas, au numit locul Saigon, iar țara Indochina. Lor li se datorează [...] — citește