O incursiune foarte scurtă în „lumea dispărută” din Țara Hațegului ne-a pus în situația de a căuta cazare în zonă. La recomandarea unui „prieten” de pe site, cu toată încrederea, după evaluarea la superlativ a acestuia, caut datele de contact și solicit informațiile necesare chiar de la patroana Pensiunii „Mama Lia” , din Hațeg. Puțin jenată de condițiile pe care le solicit și cu emoție că nu mi le va putea îndeplini (aveam nevoie de un apartament de două [...] — citește

Pentru orice vizitator al Iașiului, plimbarea între cele două mari repere, cel vechi al fostei Curți Domnești, pe locul căreia se înalță acum Palatul Culturii, și cel nou al Pieței Unirii, e un soi de îndatorire sacră: n-ai cum să te lauzi că ai văzut orașul dacă nu ai parcurs acest traseu, foarte lejer și scurt, de altfel. La drum, așadar! Dacă despre Piața Palatului am făcut vorbire în reviewul anterior vezi impresii, iată că a venit momentul să zic câte ceva și [...] — citește

În articolul de astăzi vă vorbesc despre un hotel care ne-a surprins. Ne-am hotărât să vizităm târgurile de Crăciun din Praga, Viena și Budapesta. Cum România nu era încă în spațiul Schengen, pentru a câștiga timp am decis să plecăm direct după terminarea programului de la serviciu, spre granița cu Ungaria. Ne-am uitat pe hartă, iar localitatea Făget părea să corespundă perfect criteriilor noastre. Oferta de hoteluri în zonă este limitată, dintre ele noi am ales [...] — citește

Biserica lui Bucur Ciobanul – un popas al sufletului Religia este o chestiune foarte intimă, despre care nu se poate glumi! Sau, mai bine zis, s-ar putea glumi despre orice, dar despre religie parcă nu se face. Poți lua Moartea în râs, deși, oricât ai glumi, ea are ,mereu , ultimul cuvânt — și încă unul veșnic. Te poți amuza de cele mai diverse aspecte ale vieții; până la urmă, nu e puțin lucru să rămâi vesel, indiferent ce-ți trântește existența în cale. Dar [...] — citește

Am povestit în trecut aici pe AFA despre zidurile cetății, fortificațiile Sibiului, cât și despre faptul că urbea medievală avea numai puțin de patru centuri de fortificații. Din toate astea cea mai bine păstrată centură în timp este a treia, zidurile erau duble cu șanțuri pline cu apă între ele. În locul cu pricina șanțul exterior era alimentat cu apă de la pârâul Trinkbach, pârâu care există și în prezent dar ghidat prin burlane imense de beton pe sub [...] — citește