Despre Agora Floreasca Fondatorul lanţului de restaurante Snack Attack, Florin Bălu, a ridicat clădirea Agora Floreasca care din 2017 a găzduit un concept de food hall împrumutat din Occident, cuprinzand 15 tipuri de localuri cu specific diferit: bucătărie tradiţională, meditareniană, libaneză, japoneză, specializări de vită sau peste. Pînă la deschiderea acestui centru urban cele mai multe restaurante într-un perimetru restrins erau în Parcul Herastrău. După 2018 zona [...] — citește

Oltenița, oraș dunărean, se poate lăuda cu un important muzeu arheologic, Muzeul Civilizației Gumelnița. La sfârșitul lunii martie am ajuns în această localitate nu foarte mare, așezată la vărsarea Argeșului în Dunăre — un mic oraș-port cu aer (prea) liniștit. Cultura Gumelnița reprezintă o fază de populare de acum 6500 de ani în urmă pornind din regiunea Munteniei, Dobrogea, Bugeacul, o mare parte din Bulgaria (sub alt nume), până la Marea Egee, în nordul Greciei. [...] — citește

Măi oameni buni! Lumea asta este nebună și cale de vindecare nu există! Sâmbătă a avut loc ediția a VII-a a Sărbătorii Florilor de Cireș – sau Hanami. Această sărbătoare se ține în Grădina Japoneză din incinta parcul Herăstrău  (actual parcul Regele Mihai I). Grădina japoneză din parcul Herăstrău a fost amenajată încă din anul 1998 cu sprijinul Ambasadei Japoniei și al Fundației Comemorative a Expoziției Mondiale Japoneze. Hanami este modul în care japonezii [...] — citește

In luna ianuarie am avut nevoie de o cazare aproape de aeroportul Otopeni, astfel am ales să ne cazăm la Manolaire Airport Residence. ADRESĂ: Drumul Gării Odăi nr. 2-4-6, bloc 4, ap. 3, Otopeni Check-in: self check-in (cheie în cutie securizată cu cod, pe pereteleo din fața ușii) Rezervare: prin Booking Apartamentul este situat la parter și are ieșire pe balcon din ambele camere, cu vedere spre spațiul verde dintre blocuri. Noi am fost în ianuarie, iar grădina era [...] — citește

Nici mesele de sărbători sau aniversări nu mai sunt ca altădată! Pe vremea mea (nu-mi place expresia dar mi-o asum) mesele, numite petreceri se făceau în familia extinsă cu câţiva prieteni. Se ajungea la 15 persoane cât permitea masa pliantă extinsă la dublu şi scaunele din casă plus vreo două banchete. Dacă erau şi copii ei erau serviţi în altă cameră. Gospodina, de regulă salariată fără sâmbăta liberă începea pregătirile cu o lună inainte. Aprovizionarea dura [...] — citește