Poze Descoperă Târgu Neamț și împrejurimile / TÎRGU NEAMȚ — by Lucien

P01 [JAN-2016] Spectacolul străzii: grup de arnăuți. Arnăuții sunt mercenari de origine albaneză angajații de domnitorii sau boierii țărilor române în timpul regimului fanariot, având rol de pază, poteră sau gardă personală.

P02 [JAN-2016] Spectacolul străzii: formație de arnăuți. Arnăuții sunt mercenari de origine albaneză angajații de domnitorii sau boierii țărilor române în timpul regimului fanariot, având rol de pază, poteră sau gardă personală.

P03 [JAN-2016] Grup de urători însoțiți de mascați pe scena festivalului

P04 [JAN-2016] Grup de urători pe scena Festivalului Obiceiurilor și Tradițiilor de Anul Nou din Târgu Neamț

P05 [JAN-2016] Spectacolul străzii: bandă de mascați (țigani ursari) și urș. Poate cel mai spectaculos spectacol cu măşti, jocul ursului pune în mişcare picioarele oricărui privitor şi simbolizează trecerea anotimpurilor, amintind că acest animal era pe vremuri considerat personajul care învinge iarna şi aduce primavara. Astfel, rostogolirea urşilor în cerc, bătutul şi moartea ursului, apoi învierea miraculoasă ca şi urcarea acestuia pe bâtă (toiag), redau in chip metaforic succesiunea anotimpurilor care, candva, stateau sub semnul acestui animal, capabil să învinga iarna şi să vestească primăvara. Ursul joacă într-un ritm frenetic susţinut de tobe şi fluiere, îndemnat de ursar. Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Urșii sunt conduși de unul sau mai mulți ursari, uneori însoțiți de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje. În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, frecvent ajutați de un ciomag, urșii mormăie şi imită paşii legănaţi şi sacadaţi ai animalului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificaţia este purificarea şi fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.

P06 [JAN-2016] Speactacolul străzii: alai complex, cu arnăuți, militari, mascați, urși sosit dintr-o comună situată nu departe de Târgu Neamț.

P07 [JAN-2016] Spectacolul străzii: jocul arnăuților. Arnăuții sunt mercenari de origine albaneză angajații de domnitorii sau boierii țărilor române în timpul regimului fanariot, având rol de pază, poteră sau gardă personală.

P08 [JAN-2016] Spectacolul străzii: jocul arnăuților. Arnăuții sunt mercenari de origine albaneză angajații de domnitorii sau boierii țărilor române în timpul regimului fanariot, având rol de pază, poteră sau gardă personală.

P09 [JAN-2016] Spectacolul străzii: jocul arnăuților. Arnăuții sunt mercenari de origine albaneză angajații de domnitorii sau boierii țărilor române în timpul regimului fanariot, având rol de pază, poteră sau gardă personală.

P10 [JAN-2016] Alai tradițional complex din Timișești pe scena festivalului

P11 [JAN-2016] Arnăuții de la Răucești pe scena festivalului

P12 [JAN-2016] Jocul arnăuților din Răucești pe scena festivalului tradițiilor de Anul Nou.

P13 [JAN-2016] Jocul caprei și al arnăuților pe scena festivalului

P14 [JAN-2016] Spectacolul străzii: jocul arnăuților. Arnăuții sunt mercenari de origine albaneză angajații de domnitorii sau boierii țărilor române în timpul regimului fanariot, având rol de pază, poteră sau gardă personală.

P15 [JAN-2016] Jocul arnăuților pe scena Festivalului Obiceiurilor și Tradițiilor de Anul Nou din Târgu Neamț

P01 [JUL-2017] Poarta de intrare la Depozitul de Armăsari din Dumbrava. În partea stângă sunt microbuze cu copii veniți în vizită, iar în dreapta sediul administrativ

P02 [JUL-2017] Baza hipică a depozitului de Armăsari de la Dumbrava. Aici se antrenează echipa de concurs

P03 [JUL-2017] Vedere laterală a manejului, clădirea fiind originală, așa cum au lăsat-o constructorii italieni în 1904

P04 [JUL-2017] Intrarea în manej (36 x 24 m), clădirea neschimbată din 1904. Acoperișul stă pe arcele de lemn originale montate de meșterii italieni.

P05 [JUL-2017] Domnul inginer Leonte Grădinaru, ghidul nostru (și al vizitatorilor, în general), pregătind pentru echitație un cal rasa Cal de Sport Românesc

P06 [JUL-2017] Domnul ing. Leonte Grădinaru în manej, la o lecție de echitație cu o fetiță

P07 [JUL-2017] Unul din cele șase grajduri de la Depozitul de Armăsari de la Dumbrava, toate aflate în starea originală de la 1904.

P08 [JUL-2017] Programul de lucru cu caii. Și eu care credeam că e o treabă foarte simplă...

P09 [JUL-2017] Un armăsar lipițan. Astfel de etichete cu numele calului, descendența, dangale, rasa, data nașterii și originea sunt pe fiecare boxă.

P10 [JUL-2017] Caii îi așteaptă pe vizitatori cu multă prietenie

P11 [JUL-2017] Vă rog să schițați un zâmbet

P12 [JUL-2017] Și încă o poză din profil, vă rog!

P13 [JUL-2017] Domnul Ogică, Cal de Sport Românesc, participant la concursuri, din păcate acum cu toaleta puțin neîngrijită

P14 [JUL-2017] Domnul Cristian, un alt Cal de Sport Românesc participant la competiții

P15 [JUL-2017] Și domnul Tarif (dar pe noi nu ne-a costat nimic suplimentar) din rasa Semigreu românesc

P16 [JUL-2017] Poză cu Tarif, dar fără tarif, din lateral

P17 [JUL-2017] Un alt cal foarte prietenos

P18 [JUL-2017] Iar dumnealui este armăsarul care a cam ocolit frizeria în ultimul timp

P19 [JUL-2017] Un muncitor pregătind fânul pe terenul din fața unui grajd

P20 [JUL-2017] Planul Depozitului de Armăsari de la Dumbrava

P21 [JUL-2017] Intrarea la Depozitul de Armăsari Dumbrava cu programul de vizitare

P01 [JUN-2017] Biserica veche din lemn din Dumbrava, monument istoric datând din sec. al XVIII-lea. Înspre stânga se vede un colț din noua biserică.

P02 [JUN-2017] Biserica veche de lemn din Dumbrava, situată în mijloul cimitirului sătesc. Vedere dinspre noua biserică.

P03 [JUN-2017] Interior biserica veche din lemn din Dumbrava. Icoanele din registrul superior al catapetesmei sunt originale (cu litere chirilice), iar în registrul inferior au fost înlocuite patru dintre ele.

P04 [JUN-2017] Pictura de pe peretele nordic al bisericii de lemn, reprezentând drumul Golgotei. Text:

P05 [JUN-2017] Iconostasul bisericii vechi de lemn din Dumbrava.

P06 [JUN-2017] Tablouri cu fotografii din pridvorul bisericii de lemn. Ele prezintă imagini de la dezgroparea și reînhumarea creștinească a militarilor români căzuți după 23 August 1944 pe dealul învecinat.

P07 [JUN-2017] Monumentul Eroilor, situat în fața bisericii de lemn, construit deasupra mormântului comun al militarilor români căzuți pe dealul învecinat după 23 August 1944 și reînhumați creștinește aici.

P08 [JUN-2017] Monumentul Eroilor ridicat deasupra mormântului comun al eroilor români (cel puțin 33) căzuți după 23 August 1944, reînhumați creștinește în 1986 de părintele Mihai Fuioagă.

P09 [JUN-2017] Noua biserică din Dumbrava, construită de părintele Mihai Fuioagă în vecinătatea celei vechi din lemn. Are hramul ”Sfinții Împărați Constantin și Elena” a fost sfințită în anul 2012

P10 [JUN-2017] Părintele Mihai Fuioagă ne conduce să vizităm biserica nouă.

P11 [JUN-2017] Interiorul bisericii noi construite de părintele Mihai Fuioagă: ”- O biserică de țară... ”

P12 [JUN-2017] Cupola turlei de deasupra naosului (biserica nouă)

P13 [JUN-2017] Detaliu iconostas (biserica nouă)

P14 [JUN-2017] Detaliu tavan pronaos (biserica nouă)

P15 [JUN-2017] Detaliu perete vestic (intrare) pronaos (biserica nouă)

P16 [JUN-2017] Părintele Mihai Fuioagă ne prezintă și noua Casă Prăznicar construită de dumnealui.

P17 [JUN-2017] Aranjament iconografic în Casa Prăznicar

P18 [JUN-2017] Partea nordică a sălii din Casa Prăznicar cu ușa spre bucătăria unde ”... curge apa din perete... La o parohie de țară curge apa din perete :) ”