Val Gardena – trei zile hoinărind prin „grădina Dolomiților”

TIPĂREȘTE

Să petreci doar trei zile în Val Gardena/GroedenTal, este ca și cum ai fi prins într-un vârtej care te ridică cu voioșie spre înălțimile amețitoare ale Dolomiților, te poartă pe cărările de vis din cabană în cabană, pentru ca apoi să te coboare într-o vale fermecătoare care strânge laolaltă trei stațiuni renumite Ortisei / St. Ulrich, Santa Cristina / St. Christina și Selva di Val Gardena / Selva Wolkenstein.

După ce ne-am luat rămas bun de la Tirolul de Nord – zona Achensee unde am stat vreme de șapte zile, am sărit pragul în Italia și ne-am îndreptat către următoarea noastră destinație, Tirolul de Sud – Dolomiți – Val Gardena, unde am descoperit una din cel mai iubite și vizitate regiuni din Dolomiți, simbolul turismului din Dolomiți.

Val Gardena/Groeden Tal, sau „grădina Dolomiților” este renumită pentru frumusețea ei, cu un turism organizat exemplar atât vara cât și iarna, cu poteci tăiate pentru toate vârstele și trasee de la cele mai ușoare până la cele mai solicitante, cu o rețea de telecabine, gondole si telescaune ce funcționează impecabil care te urcă până în vârfuri de munte, cu multe cabane pitorești și ospitaliere răsfirate pe pajiștile montane.

Accesul spre Val Gardena este ușor venind pe A22 din nord, dinspre Innsbruck sau din sud dinspre Bolzano/Bozen, sau evident utilizând rețeaua drumurilor locale ce oferă legătura cu celelalte văi sau pasuri ce brăzdează Dolomiții.

Străbătută de râul Gardena / Groedner Bach, cuprinsă între Ponte Gardena și Pasul Gardena „Val Gardena / Groeden” ne-a oferit un spectaculos peisaj, pe care l-am descoperit și l-am admirat străbătând trei zile, de dimineața până seara, cărările munților.

Ce am descoperit? Două lumi! Două lumi excepționale între care turiștii pendulează bucurându-se de fiecare clipa. Lumea de sus, a munților, cu o colecție unică de vârfuri, coloane turnuri și creste semețe de piatră, schimbate rapid cu pajiști sau platouri domoale, marmote fotogenice, fluturi prietenoși ce ți se așează în palmă, gingașe flori de colț răsărite printre pietrișuri. Și... lumea din vale... a celor trei orășele înșiruite de-a lungul văii, în care tradiția, cultura, eleganța și gastronomia se întrepătrund determinând prosperitatea și renumele internațional al zonei.

Frumusețea și unicitatea Văii Gardena este dată de conviețuirea celor trei grupuri etnice: ladini, germani și italieni, ale căror obiceiuri de viață și cultură se contopesc și chiar mi-a plăcut cum singură se caracterizează oamenii din zonă: vorbim ca ladinii, muncim ca germanii și ne distrăm ca italienii. Acest trilingvism se întâlnește și pe toate inscripțiile, un fel de turnul Babel, cu germană, italiană și ladină. Evident la acestea se mai adaugă și engleza.

Cazarea am avut-o la Gastehause Weises Kreuz, din satul Lazfons, comuna Chiusa/Klausen, o pensiune cocoțată pe un munte, cu un peisaj extraordinar către crestele Dolomiților. De aici, timp de trei zile, am ajuns în Val Gardena, coborând și urcând drumuri pitorești, însoțiți de plantații de meri și viță de vie, pășuni de un verde incredibil, sate pe care le zărești prin văi sau pe culmi, într-o armonie perfectă cu natura.

Am urmat drumurile locale, statale sau provinciale, fără taxe, foarte bine întreținute SP 142, SP 74, SS 242d sau SS 242, destul de aglomerate cu mașini, motocicliști sau bicicliști.

În cele câteva zilele cât am circulat prin Italia, nu am alimentat mașina, am avut grijă să alimentăm la ieșirea din Austria. Știam că prețul combustibilului este mare, astfel motorina între 1,589 - 1,657euro iar benzina între 1,689 - 1,769 euro, prețuri în zona Val Gardena.

Pentru parcare, noi am ales parcările de la telecabine, cu plată evident, cu o excepție la gondola Dantercepies - Selva di Val Gardena unde parcarea este gratuită pentru cei ce folosesc gondola, între 8.00 și 18.30, altfel este cu plată.

Informații utile am găsit pe site-ul valgardena.it/en precum și pe gardenacard.com/en.

Inițial am vrut să cumpărăm cardul Gardena Card, pentru trei zile consecutive, la prețul de 67 euro/adult, valabil pentru telecabinele din cele trei stațiuni, dar pentru că vremea nu se arăta foarte prietenoasă, dar și pentru că nu ajungeam chiar la prima oră la telecabină și pentru că pasul ne era cam încet sus pe munte, am renunțat la acest card.

Trebuie spus că transportul pe cablu este scump, dar acest card asigură o economie substanțială dacă sunt îndeplinite trei condiții: vremea este bună, ajungeți la prima oră la telecabină și dacă vă mișcați repede pe trasee. Aceste prețuri sunt valabile pentru anul 2018. Între timp ele au crescut.

Noi în cele trei zile am utilizat trei telecabine și am cheltuit 67,6 euro/adult.

Ne-am organizat sub semnul cifrei trei … trei zile, trei orașe trei telecabine… astfel că ne-am bucurat sus pe munte de drumeții plăcute de la o cabană la alta, pe trasee ușoare, am făcut poze la fiecare pas, am savurat în liniște mâncărurile tradiționale de la cabane. Pe munte totul este foarte bine marcat cu panouri informaționale în limbile italiană, germană sau engleză, de la trasee, timpul de parcurs, cabane, puncte de belvedere, numere de telefon. De la stațiile de telecabine se pot lua gratuit hărți ale zonei. Vremea a fost potrivită, nici prea cald, nici prea frig, ne-am strecurat printre picături de ploaie, cu ceva vânt ce aduna sau împrăștia norii, dar una peste alta totul a fost OK. Am avut echipament specific de munte.

Elegantul Ortisei / St. Ulrich și ascensiunea la Seceda, imaginea de vis a Dolomiților (2518 metri)

Prima zi, prima experiență în Dolomiți. Am pornit din Lazfons spre Ortisei/St. Ulrich, pe drumuri locale ce se strecoară pe văi înguste dominate de munți și după vreo 45 minute ajungem la parcarea telecabinei Seceda. Acolo totul plin, personalul nu mai făcea față, erau doi angajați care dădeau din mâini, dirijând mașinile, dar fiecare parca pe unde găsea loc. În sfârșit parcăm undeva pe iarbă pentru suma de 8 euro cu chitanță pusă la vedere pe parbriz, apoi scoatem încă 30 euro de adult/15 euro de copil pentru urcare/coborâre în două etape succesive până la 2500 metri, punctul final fiind Seceda, seceda.it/eng. Pentru cei care doresc doar urcare sau doar coborâre, prețul este de 22 euro de adult/11euro de copil. Programul de vară al telecabinei este 8.30-17.30.

Sus, un peisaj încântător, ce aproape îți taie răsuflarea, pe de o parte o pajiște vălurită, ca și cum ai fi aruncat ușor o plăpumioară verde pe pământ, pe de altă parte niște creste falnice ca niște ace care par că străpung cerul. Este unul din cele mai fotografiate locuri din Dolomiți. Ne aflăm în parcul Natural Puez– Odle / Puez-Geisler, ce găzduiește două lanțuri montane: Puez și Odle.

Privim uluiți la toată frumusețea din jurul nostru, rămânem o clipă să ne revenim și apoi pornim la drum la întâmplare pe o cărare apoi iar stăm și să te uitam pierduți în zare. Traseele sunt multe, imaginea este superbă și te simți fericit că ești acolo… Am urcat, am coborât, când pe un vârf când pe altul, când pe marginea prăpastiei sau în vale, cărările sunt foarte bine amenajate, în locurile mai abrupte sunt și balustrade.

Cabana Sofia, aflată în apropierea stației de telecabină a adunat rapid aproape toți turiștii de pe platou pentru că norii încep să se învolbure și să cuprindă cerul și munții.

Am coborât din munți, am lăsat mașina tot acolo pe pajiște și ne-am îndreptat spre inima orașului Ortisei, cel mai important oraș regiunii Val Gardena, o destinație internațională iubită de alpiniști, schiori sau drumeți.

Am găsit un orășel elegant, cu hoteluri și pensiuni cochete împodobite cu flori multicolore, plin de viață și de turiști. Zona pietonală dintre biserica parohială St. Ulrich și biserica St Anton este plină de cofetării, restaurante sau terase cu bunătăți ce te îmbie la tot pasul, magazine cu suveniruri specifice zonei sau cu echipament sportiv de iarnă sau vară.

Ortisei/St. Ulrich oferă și alte variante de petrecere a timpului precum funicularul Rascieza / Raschoetz, resciesa.com, gondola ce urcă pe Alpi di Siusi / Seiser Alm, funiviaortisei.eu, sau cărarea ce duce către biserica S. Giacomo / St. Jakobskirche. Nu trebuie uitat nici Muzeul Groeden / Casa Ladină un muzeu ce prezintă tradițiile locale ladine ale zonei.

Selva Val Gardena/Wolkenstein și Dantercepies (2291m)

Situat la poalele impozanților munți Gruppo Sella/Sella Gruppe și Sassolungo/Langkofel, Selva este considerat paradisul sporturilor de vară, iarnă sau pentru iubitorii de montanbike din regiunea Val Gardena.

Urmând același drum din Lazfons, a doua zi câștigător a fost Selva Val Gardena/Wolkenstein cu urcare la Dantercepies, dantercepies.it/en. Aici nu am găsit aglomerația de la Seceda. Stația de la bază are un aspect modern, scări rulante, parcare subterană spațioasă, gratuită pentru cei care folosesc gondola. Cu biletul de la barieră ne-am prezentat la casa de bilete și de aici am primit un jeton ce ne-a oferit gratuitatea la ieșirea din parcare. Biletul urcare/coborâre este 18 euro urcare/coborâre. Pe acest traseu, gondola are și o oprire intermediară, biletul până acolo fiind mai ieftin, 12 euro urcare/coborâre.

Gondola ne duce din nou într-o lume a cărărilor și potecilor ce se desprind către măreția muntelui și a crestelor zvelte. De la stația finală Dantercepies, pornim pe un traseu ușor și plăcut către cabana Jimmy, o cabană ca toate cele văzute pe aici, construită din lemn, cu multe flori, șezlonguri pentru odihnă și relaxare, locuri de joacă pentru copii. De aici avem o privire asupra zonei, pe o parte se vede Pasul Gardena, o altă gondolă ce coboară în Pasul Gardena, pe alta cărările către Vârfurile Micul și Marele Cir. Facem drumul înapoi către stația de gondolă, însoțiți bineînțeles de prietena noastră ploaia, și pornim pe jos pe cărare către Selva di Val Gardena/Wolkenstein. Într-un final glorios ajungem în oraș. Ne plimbăm prin oraș, un adevărat oraș alpin, cochet, cu hoteluri, vile și pensiuni, dichisite, decorate cu sculpturi din lemn și din nou multe flori ce se revarsă peste poduri, balcoane.

O altă ofertă de telecabină în Selva este Selva / Wolkenstein - Ciampinoi, ciampinoi.it/italiano.

St. Cristina / St. Christina și Col Reiser (2106m), farmecul drumețiilor

Așezată într-un peisaj idilic, în mijlocul văii Gardena, cea mai mică stațiune, S. Cristina, este considerată, cum altfel, un paradis alpin, fiind punctul ideal de plecare în drumeții montane, în Parcul Natural Puez-Odle, pe timpul verii. Iarna, stațiunea se transformă într-un centru mondial al schiului.

Din S. Cristina/St. Christina, noi am ales urcarea la Col Reiser, http://www.colraiser. it/de/, iar de aici am făcut câteva trasee. Sus la stația de telecabină este organizat un mic muzeu ce prezintă flora și fauna zonei. Suntem într-o rezervație naturală ce trebuie păstrată și respectată. Același Parc Natural Puez-Odels/Puez-Geisler, parte a Dolomiților, cu ofertă de drumeții variată, de la trasee scurt și ușoare până la trasee mai lungi, mai grele de câteva ore.

Analizăm posibilitățile de drumeție. De la stația de gondolă Col Raiser alegem două trasee: primul către Cabana Firenze și al doilea către cabana Cuca, adică un fel de dus-întors de la cabană la cabană. Tot de aici există posibilitatea de a ajunge la Cabana Sofie și stația Seceda ce coboară spre Ortisei/St. Ulrich.

Am avut un drum frumos, străbatem poieni cu flori, însoțiți de fluturi prietenoși, pâlcuri de conifere ne feresc de soarele care astăzi este puternic și dă adevărata splendoare a peisajului. Cabana Firenze este plina ochi de turiști, pe o colină se face plajă. Către Cabana Cuca, drumul urcă și coboară lin, parcurgem o zonă împădurită, pășuni de un verde sclipitor, întâlnim o fermă cu animăluțe și apoi Cabana Cuca ce are un spațiu generos de joacă pentru copii; o moară de apă, tobogane, căsuțe de pitici. Adică distracție.

Facem calea întoarsă spre stația Col Reiser și ne oprim pentru o recompensă gastronomică la Cabana Odles, un platou cu specialități de cașcaval și carne afumată-speck-asortat cu hrean și castraveți murați (15,50 euro porția) iar ca desert excepționalul iaurt cu fructe de pădure (6,80 euro porția).

Cu regretul că cele trei zile, oricum puține, au trecut prea repede, ne luăm la revedere de la frumusețea Dolomiților, cu promisiunea fermă că vom reveni, pentru că mai sunt atâtea locuri minunate de văzut și experimentat!

Vacanțe frumoase cu drag și respect față de natură!

---

VIZUALIZĂRI: 3752 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI