Edrin Hotel — un hotel căruia eu îi datorez mii de mulțumiri

TIPĂREȘTE

Din Çeșme, la întoarcerea către casă, ne-am gândit încă de la conturarea vacanței, că ar fi oportună o ședință prelungită de cumpărături de orice fel, de aceea ne-am decis să rezervăm două nopți în Edirne. Zis și făcut, am căutat atunci pe booking.com ceva mai aproape de centru, dar și de zona de shopping dorită de noi și m-am oprit la Edrin Hotel care avea referințe bune, notă mare, în jur de 9 și un preț excelent:27euro/noapte cu mic-dejun inclus.

„Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din tîrg”, așa sună un vechi proverb, dar foarte actual și foarte înțelept. Și în cazul nostru a funcționat perfect, căci din motive bine întemeiate, dar nu dintre cele mai fericite, am fost nevoiți să ne prelungim șederea cu încă o zi. În fapt, soțul a avut o problemă severă de sănătate care s-a declanșat din senin pe când eram la pas prin oraș chiar din prima seară. Pe scurt, a doua zi, după ce starea sa nu dădea semne de revenire, am decis că trebuie chemată ambulanța la hotel. Am coborât la recepție, am găsit o tânără recepționeră căreia i-am spus în două vorbe că avem nevoie de doctor, fata a făcut ochii mari și cum înghițea ceva, îi rămăsese în gât îmbucătura. S-a executat imediat, mi-a spus să urc în cameră, că acolo va veni echipajul de urgență. Abia am urcat, am pus actele, banii și câteva haine în rucsac, că au și venit ambulanțierii cu tot cu targă. În fine, după trei ore petrecute la camera de gardă a unui mare spital de stat, timp în care i-au fost făcute analize de sânge, investigații, teste de imagistică, am revenit la hotel cu diagnostic, rețetă și cel mai important, recomandarea de a nu conduce a doua zi când ar fi trebuit să pornim la drum. În atare situație, mai aveam nevoie de încă o noapte de cazare, dar urma să vedem cum procedăm: dacă hotelul avea ceva liber sau trebuia să găsim în altă parte.

Când ne-am întors la hotel, am mers la recepţie unde cei doi băieţi de acolo ne-au tratat cu atenţie maximă şi ne-au asigurat că putem sta încă o noapte tot în camera de-o aveam şi încă tot la preţul de 27 euro. Pe parcursul şederii, tot timpul ne-am bucurat de un tratament special, aş spune, din partea tuturor lucrătorilor care aflaseră de problema noastră (deh, funcţionează bine comunicarea!) şi vroiau să-şi arate compasiunea faţă de noi. Am ales titlul articolului gândindu-mă că staff-ul hotelului merită toate cuvintele mele de laudă şi voi fi recunoscătoare mereu pentru suportul acordat în momente deloc uşoare. Am închis paranteza.

Adresă: Talat Paşa Asfaltı Cadessi, No. 144, Edirne

Website: edrinotel.com

E-mail:info@edrinotel.com

Ca amplasare, se află în imediata vecinătate a Consulatului Bulgariei, practic gard în gard, iar moscheea Selimiye, cel mai vestit edificiu din Edirne, se găseşte la 150 m. Consulatul Bulgariei este cel mai bun reper pentru a găsi hotelul mai uşor, iar Talat Paşa este una dintre arterele cele mai importante ale oraşului, Edrin fiind situat în zona centrală.

Edrin este un hotel cu 42 camere dispuse pe 5 etaje, ocupând o clădire complet renovată în anul 2017, care arată chiar bine, remarcându-se uşor printre clădirile vecine. La parter se află o cafenea şi un restaurant unde se pune la dispoziţia oaspeţilor în fiecare dimineaţă micul-dejun, iar recepţia se găseşte la primul etaj şi este deschisă non-stop. Restaurantul poate fi folosit, apoi pentru toate mesele, până seara târziu.

Având în vedere relieful oarecum în trepte, dacă intrarea frontală în hotel prin strada Talat Paşa se face pe la parter, accesul în hotel pe uşa din spatele hotelului, prin străduţa Ayşe Kadın Sokak, duce direct la recepţie, la etajul întâi, numai că în mod uzual, se foloseşte cea principală. Lipită de hotel, există o scară metalică acoperită care face legătura între cele două străzi, respectiv, între cele două puncte de intrare în clădirea hotelului.

Am nimerit în preajma hotelului pe străduţa din spate, căutând cu privirea parcarea privată a hotelului, despre care citisem că există. N-am văzut-o, dar am fost norocoşi să găsim un loc bun (dintre cele trei-patru) chiar acolo în spate lângă ghereta de pază a Consulatului Bulgariei. Era pe acolo în acel moment unul dintre băieţii din personal, care ne-a ghidat pentru a parca mai bine şi ne-a asigurat că putem lăsa maşina în siguranţă maximă în acea poziţie. Cred şi eu, într-un loc păzit atât de bine!

Cu băgăjelele de tranzit la umăr, ne-am îndreptat spre recepţie, coborând pe scara metalică şi apoi urcând scările interioare, aşa cum ne-a recomandat acelaşi tânăr. Am fost primiţi cu amabilitate, ni s-a repartizat camera 507 aflată, evident, la etajul al cincilea la care am urcat cu liftul, lift pe care l-am folosit pe tot parcursul şederii.

Eu am rezervat o cameră dublă, numai că ceea ce am primit nu a fost doar o cameră, ci aproximativ un apartament, aş putea zice. Adică, intrarea se făcea într-un living care conţinea şi un soi de chicinetă, dar fără posibilitatea de a găti ceva, şi un dormitor separat, cu uşă de acces spre acesta. Destul de generoasă această primă încăpere. Dar, să le luăm pe rând!

De cum intram, pe peretele din faţă aveam linia chicinetei cuprizând corpuri de depozitat, inclusiv suspendate, frigider mediu, cană de încălzit apa, pe o tavă erau frumos aşezate pliculeţe de cafea solubilă, ceai negru, zahăr, ceşti, pahare. În frigider am găsit două sticle de apă plată din partea casei. Pe acelaşi perete, era suspendat tv lcd şi o etajeră pe care stătea cuminte telefonul fix. În stânga am găsit un cuier cu dulap foarte util, apoi se desfăşura un colţar generos lângă care era aşezată o masă joasă, foarte folositoare. Dulapul de haine se afla spre uşa de la dormitor şi era foarte încăpător. Aparatul de aer condiţionat se afla între cele două ferestre din living.

Mobilierul era destul de nou şi modern în ambele încăperi, pardoseala este din parchet, iar la ferestre aveam jaluzele retractabile, tip rulou.

Dormitorul în sine era mai micuţ, ocupat în cea mai mare parte de patul matrimonial care s-a dovedit foarte confortabil. Vizavi era aşezat un corp înalt cu două sertare şi alte spaţii de depozitat. Un minus pentru dormitor ar putea fi considerat lipsa noptierelor, dar nu ne-a deranjat cine ştie ce. Pe pat am găsit prosoapele albe, imaculate, care ni s-au schimbat zilnic, papuci de unică folosinţă.

Hotelul dispune de instalaţie de încălzire centralizată, deci poate găzdui clienţii tot timpul anului.

Baia nu este mare, mie mi s-a părut cam înghesuită, dar ceea ce mi s-a părut mie de-a dreptul ciudat, a fost faptul că pereţii nu erau placaţi cu nimic, practic rămăseseră la stadiul de tencuială. Doar în cabina de duş, faianţa era prezentă pe pereţi, pardoseala fiind de gresie în toată baia. Altfel, obiectele sanitare erau destul de noi, neuzate, instalaţiile funcţionau perfect, iar consumabilele au fost de tipul hârtie igienică, gel de duş şi săpun tip turist. Am avut şi uscător de păr.

Nota generală pentru întreg hotelul era de curăţenie temeinic făcută, iar acest serviciu a fost asigurat zilnic, astfel că aspectul era unul plăcut peste tot.

Micul-dejun era pus la dispoziţie între orele 07,30-09,30 după cum am zis, la parter, în cafeneaua/restaurantul având şi terasă în faţa sa unde se poate fuma. Spaţiul este aranjat cu bun gust şi decorat pe măsură. Nu aparţine hotelului, dar între acestea există un fel de parteneriat, doar că, dacă în mod normal fiind vorba de o cafenea, te-ai aştepta să poţi bea cafea pe săturate la micul -dejun, o poţi face, dar numai contra cost. Doar ceaiul este gratis!

Altfel, oferta de alimente şi produse a fost ok: roşii, castraveţi, mezeluri, cartofi prăjiţi, ouă fierte, câteva feluri de brânză sau măsline, unt, dulceaţă, miere, produse de patiserie, cereale, iaurt, mai multe sortimente de pâine, prăjituri gen chec, etc. Într-una dintre dimineţi am găsit şi menemen, omleta turcească tradiţională cu legume. De băut: ceai, lapte şi sucuri.

Despre parcare m-am lămurit repede că există una privată, destul de generoasă, situată peste stradă de hotel, intrarea făcându-se pe bază de ridicare a barierei acţionate din hotel, cu telecomanda. Nu am înţeles exact procedeul, fiindcă locul găsit lângă intrarea din spate a fost perfect, l-am păstrat pe tot timpul şederii în oraş şi nu am experimentat-o pe cea de peste stradă.

Wi-fi-ul a funcţionat perfect pe tot parcursul şi a fost parolat, ca mai peste tot în Turcia, încă de la check-in primind pe o hârtiuţă parola ce trebuia executată în doi paşi.

După experienţa trăită în Edirne anul acesta pe propria piele, vom datora veşnic gratitudine sistemului public de sănătate turc, dar şi hotelului Edrin care s-a dovedit o gazdă atât de bună. Dacă atunci când ai nevoie cel mai mult de sprijin şi ajutor, le primeşti necondiţionat şi fără clipire de la semeni, în ciuda barierei de limbă care nu e tocmai uşor de suportat, nu poţi decât să scoţi pălăria şi să pleci capul a admiraţie spunând din toată inima: aşa da!

Vă rog, ataşaţi următorul videoclip: youtube

---

VIZUALIZĂRI: 900 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI