Superconfortabil

TIPĂREȘTE

Adresa hotelului este: Servi Mahallesi Ataturk Bulvari No:, 43030 Kütahya, Turcia

Coordonate GPS: 39.420847; 29.986342

Website: hilton.com.tr/oteller/tur ... den-inn-kutahya

A fost foarte simplă. Pusesem ochii pe acest hotel de cu câţiva ani înainte, citisem despre acesta, îl urmărisem constant, dar preţul la care îl găseam pe booking mi se părea mereu prea mare pentru un hotel de tranzit în care nu petreceam decât câteva ore, mai mult dormind, motiv pentru care nu căutam ceva luxos, ci doar curat, confortabil, cu parcare proprie şi un mic dejun cât de cât.

Am stat la acest hotel de două ori: prima dată în 2016 şi am revenit doi ani mai târziu.

Poziţionarea centrală a hotelului a constituit un avantaj pentru noi, astfel având posibilitatea de a ieşi la plimbare prin centrul Kutahyei, de a umbla prin magazinele cu preţuri foarte mici, comparativ cu cele întâlnite în staţiuni, Kutahya fiind un oraş mai mult muncitoresc. Însă cel mai important avantaj l-a constituit posibilitatea de a lua cina la unul din multele restaurante şi terase din vecinătate, printre localnici.

Am plecat din Bucureşti într-o zi de sâmbătă, ca de obicei, la ora 05.20, o oră mai târziu plăteam taxa de pod la Giurgiu, ne-am continuat drumul spre Turcia pe traseul: Ruse – Razgrad - Târgoviște – Omurtag – Kotel – Yambol –Elhovo – Lesovo. Vama bulgaro-turcă de la Hamzabeyli a fost foarte liberă, astfel că la ora 10.20 intram deja în Turcia şi ne continuam drumul pe traseul: Hamzabeyli – Edirne – Istanbul – Adapazari – Osmaneli – Bilecik - Bozüyük – Kütahya . Am traversat cu uşurinţă oraşul Istanbul pe podul Fatih Sultan Mehmet (O-2), o surpriză plăcută, cum rar ni s-a întâmplat, la momentul respectiv, fiind cea mai rapidă variantă, conform indicaţiilor Waze, pornit pentru scurt timp pe date mobile atât în vama bulgărească, cât şi pe drum chiar înainte de Mall of Istanbul.

La ora 16.33 deja parcasem maşina la Hilton Garden Inn Kutahya, după un drum frumos de 989 kilometri.

Are cinci etaje. Dispune de un restaurant pentru mic dejun (06.30-10.30, mai puţin duminica, când micul dejun se serveşte până la ora 11.00), prânz (11.30-14.30) şi cină (19.00-23.00), important pentru cei care pleacă dimineaţa devreme din nou la drum spre Antalya, un bar care comercializează şi băuturi alcoolice, spre deosebire de hotelul Grand Cinar din Kutahya la care obişnuiam să oprim pentru noaptea intermediară şi care nu oferea nici măcar banala bere. Mai există o sală de fitness şi un centru de afaceri.

Un minus îl constituie lipsa balcoanelor, însă am ştiut acest lucru şi mi-am asumat încă de la prima vizită aici petrecută cu doi ani înainte.

Există etaje destinate exclusiv nefumătorilor (etajele 1,2 şi 4), dar şi etaje cu camere pentru fumători (etajele 3 şi 5), ceea ce mi se pare foarte corect, deoarece şi aceştia plătesc la fel şi este normal să se bucure de aceleaşi drepturi, fără să fie discriminaţi sau defavorizaţi în vreun fel.

Ştiam că hotelul dispune de parcare subterană gratuită. Cu ocazia primei vizite aici am nimerit din prima hotelul, vizibil de la distanţă, dar am ratat intrarea în parcare. Atunci am oprit chiar în faţa intrării în hotel, fără a bloca traficul, am coborât şi am mers la recepţie pentru check in şi pentru a solicita informaţii legate de accesul în parcare. Mi s-a explicat într-o engleză foarte aproximativă că trebuie să intrăm în parcarea supermarketului MM Migros de alături, tot acolo aflându-se şi locurile rezervate clienţilor hotelului, practic sub hotel.

La a doua vizită, ştiam deja lecţia, astfel că am virat dreapta pe străduţa aflată chiar înainte de hotel şi aproape imediat stânga, intrând în parcarea subterană.

De ambele dăţi am găsit locuri libere pe alese, chiar dacă parcarea s-a mai aglomerat pe seară sau spre noapte. Locurile rezervate clienţilor hotelului se află în apropierea liftului, dar, dacă acestea sunt ocupate, nu este nicio problemă, putând parca maşina pe oricare alt loc disponibil, întreaga parcare fiind suficient de mare.

La intrarea în parcare se ia un tichet şi apoi bariera se ridică automat. Noi am păstrat tichetul primit pentru orice eventualitate, chiar dacă nu l-am folosit ulterior, la plecare bariera ridicându-se automat, cel mai probabil acţionată din recepţie.

Prima vizită la acest hotel a fost cu rezervare nerambursabilă făcută pe booking cu vreo două săptămâni înainte, atrasă de un preţ mai bun. M-a surprins plăcut faptul că hotelul nu mi-a blocat niciun ban pe cardul de credit cu care garantasem rezervarea, nici la momentul rezervării şi nici în timpul scurs până am ajuns acolo, deşi aveau tot dreptul să o facă. Camera am plătit-o cu card bancar la momentul prezentării la recepţie. Puteam plăti şi în numerar dacă doream.

A doua rezervare la Hilton Garden Inn Kutahya a fost făcută din luna ianuarie pentru luna mai, pentru o cameră dublă cu mic dejun inclus, cu posibilitatea de anulare gratuită până la ora 16.00 în ziua cazării. Noi am ajuns la hotel la ora 16.30 şi nu aveam niciun gând să anulăm ceva :).

Prima dată am nimerit o recepţioneră care vorbea limba engleză puţin spre deloc şi care a dat mult din mâini până ne-a explicat unde este parcarea, iar ora la care începea micul dejun ne-a fost desenată :D, la propriu. Am apreciat însă amabilitatea şi efortul acesteia şi ne-am bucurat că am primit o cameră la etajul 5, cel de fumători.

A doua oară am găsit un recepţioner mult mai ok, bun vorbitor de engleză, aşa cum este şi normal la un hotel de patru stele de lanţ internaţional. Am prezentat rezervarea de pe booking printată şi paşapoartele, am completat formularul de cazare şi am primit imediat cardul camerei 301, cameră aflată la unul din etajele pentru fumători. A început apoi să-mi explice cum funcţionează cele două lifturi, care unde te duce, dar l-am întrerupt precizându-i că ştiu cum stă treaba cu lifturile, deoarece am mai fost acolo.

Lifturile sunt două: unul face legătura cu parcarea, de unde se poate urca la nivelul recepţiei (nivelul străzii) şi mai sus la restaurant şi bar. Pentru a urca în camere se ia un al doilea lift, de la nivelul restaurantului şi apoi la etajul dorit. Există două lifturi pentru accesul la camere.

Am primit camera 301, ultima la capătul holului, de această dată având vedere spre intrarea în hotel, spre benzinăria de vis a vis şi spre un teren viran.

Deşi era o cameră pentru fumători, la intrarea în aceasta m-a surprins un parfum plăcut şi nicio urmă de miros de tutun. La plecare sigur nu a mai fost la fel :D.

Am intrat într-un hol în care se afla doar o oglindă mare şi uşa spre baie.

Camera a fost suficient de mare pentru gustul meu, cu mochetă nu nouă, dar foarte curată pe toată suprafaţa camerei, cu un pat matrimonial lat şi extraordinar de confortabil, asigurându-ne un somn excelent. De fapt, acesta a constituit principalul plus pentru mine şi motivul pentru care aş reveni oricând la acest hotel. Saltea atât de confortabilă ca la acest hotel eu nu am găsit nicăieri în altă parte. Patul era încadrat de două noptiere deasupra cărora erau fixate veiozele dotate şi cu lămpi flexibile de citit. Pe una din noptiere era un telefon fix, inutil pentru noi, iar pe cealaltă se afla un radio cu ceas deşteptător.

În perete era încastrat dulapul foarte încăpător, dar pe care noi nu l-am folosit, cu două uşi glisante, cu o parte cu rafturi, unde am găsit şi seiful, mare şi cu utilizare gratuită, şi cealaltă parte cu bară pentru umeraşe, unde am găsit şi o masă şi fier de călcat.

Am mai avut un fotoliu, probabil neextensibil (nu am verificat), un taburet, un lampadar şi o măsuţă cu blat rotund de sticlă. Pe partea opusă patului am avut un suport pentru bagaje şi un birou cu un scaun ergonomic foarte modern. Televizorul cu ecran plat avea o diagonală suficient de mare pentru dimensiunea camerei, prindea vreo 45 de posturi, dar niciun post românesc. Pe mine nu mă interesează acest aspect, deci nu am avut motive de nemulţumire. Există minibar, mascat de o uşă a biroului, dar acesta este contra cost. Hotelul ne-a oferit gratuit două sticle de apă de 0,5 litri, utile pentru prepararea ceaiului sau cafelei folosind cana electrică din dotare, pliculeţe de ceai, cafea instant şi zahăr.

Nu am avut halate, dar nici nu mi-au trebuit, hotelul neavând piscină şi nici noi timp pentru aşa ceva, dar am avut papuci de unică folosinţă, utili pentru cei mai uituci.

Aerul condiţionat, în sistem centralizat, a funcţionat foarte bine. Noi l-am folosit mai mult pentru a aerisi forţat camera în care fumasem. Dacă tot am primit o cameră pentru fumători, am găsit şi scrumieră în cameră, am folosit-o, chiar dacă nu aveam balcon, profitând şi de faptul că în această cameră geamul permitea o aerisire optimă. Data trecută nimerisem o cameră la care geamul se deschidea doar foarte puţin şi atunci fumasem în dreptul ferestrei.

Baia

Am avut o baie aproape identică de ambele dăţi, foarte curată, cu cabină de duş spaţioasă, cu duş fix şi mobil cu o baterie foarte modernă şi interesantă, cu prosoape albe şi curate, cu uscător de păr şi cosmetice de bună calitate. Singurul minus l-ar putea constitui lumina cam chioară din baie, aspect care l-a nemulţumit puţin pe soţul meu.

Restaurantul hotelului se află deasupra nivelului recepţiei, în dreapta şi în continuarea barului. Noi am luat aici doar micul dejun inclus în preţul cazării, chiar dacă am fi putut lua şi cina în ziua sosirii. Meniul afişat includea multe preparate tradiţionale turceşti, dar şi din bucătăria internaţională. Preţurile nu erau prea mari, dar noi am preferat să mâncăm în oraş, variante fiind destule şi pentru orice buzunar. Ploaia ne-a dat puţin planurile peste cap, nereuşind să mai ajungem la un restaurant care îmi plăcuse mult cu doi ani înainte, dar tot nu am renunţat.

Micul dejun

Restaurantul se deschidea pentru micul dejun la ora 06.30, avantajos pentru cei care doresc să plece la drum cât mai de dimineaţă, însă nu fără a mânca ceva sau a bea măcar o cafea.

Noi am coborât la masă puţin după ora 7. Restaurantul era aproape gol la acea oră, deci mese libere pe alese. Micul dejun a fost unul îndestulător, am găsit destule produse pe gustul nostru, eu nici nu voiam să mănânc prea mult, deoarece plecam la drum şi mă aşteptau nişte serpentine cu 30-50 kilometri înainte de intrarea în Antalya. Oricând este loc de mai bine. M-am bucurat să găsesc cafea naturală, chiar dacă aceasta nu a fost strălucită, am completat cu un ceai turcesc, întotdeauna foarte bun și mi-a mai plăcut sucul de portocale proaspăt stoarse, restul sucurilor fiind din cele la dozator. Mai puteam mânca lapte cald sau rece cu cereale de câteva tipuri, miere din fagure, trei feluri de salam, două de cașcaval și două de brânză, măsline foarte bune de vreo șase feluri, gemuri, fructe confiate, dar și proaspete și mâncăruri gătite pe care eu nu le pot consuma atât de dimineață.

Ceaiul și cafeaua le-am savurat în cameră, restaurantul pentru micul dejun neoferind o terasă celor care nu-și pot bea cafeaua fără o țigară. Se putea și mai rău și anume să fim nevoiți să stăm în picioare afară în fața intrării în hotel, cum am pățit în Spania.

Ne-am strâns puținele lucruri pregătite pentru noaptea intermediară, restul bagajelor rămânând în maşină peste noapte, am făcut check out-ul, am plătit camera cu card bancar în lei, costul în euro al rezervării fiind transformat corect în lire turceşti la cursul din ziua respectivă, am luat liftul care ducea spre parcare şi am plecat mai departe spre Antalya, nerăbdători să ne începem vacanţa.

Internetul WIFI gratuit a funcţionat foarte bine peste tot în hotel, având semnal chiar şi la fast food-ul Burger King aflat la parterul hotelului :).

Ar mai fi de apreciat politeţea şi amabilitatea personalului în puţinele ocazii în care am interacţionat cu acesta.

La ora 08.30 am plecat de la Hilton Garden Inn Kutahya, am reintrat în D 650 şi ne-am continuat drumul pe traseul bine cunoscut: Kutahya - Afyon - Sandikli - Burdur - Antalya – Kadriye pentru a ajunge la primul hotel din acest sejur la 12.15, numai bine pentru check in.

Recomand acest hotel cu toată încrederea. Pentru noi s-a dovedit a fi cea mai bună alegere pentru oprirea intermediară din Kutahya şi a fost unul din cele mai bune hoteluri de tranzit vizitate, poate chiar cel mai bun. Deci, sigur vom reveni.

---

VIZUALIZĂRI: 1097 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI