ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 23.06.2018
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucureşti
ÎNSCRIS: 19.04.13
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
MAR-2018
DURATA: 2 zile
prieteni
2 ADULȚI
PREȚ 70-80 EUR, transport și mâncat/băut ?
cu transport AUTOCAR

GRAD SATISFACȚIE
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
100.00%
Încântat, fără reproș
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă Liguria

AFA RECOMANDĂ: Pentru transfer Aeroport - Hotel (Roma) și/sau tururi turistice ale Romei / Vaticanului - recomandăm www.ghidroma.com
  • Informatii sau rezervări: pe sait sau tel. 0039 324 981 3672
  • [fb]
    NOU TIMP CITIRE: 15 MIN

    Excursiile mele prin Golful Poeților – Portovenere, Lerici și Tellaro

    TIPĂREȘTE URM de aici

    La Spezia este locul ideal de unde poți vedea Cinque Terre și cred că am mai spus de câteva ori în articolele despre vacanța asta. Noi am ales 5 nopți în La Spezia pentru că ne socotisem pentru sate undeva între 2 și 4 zile, în funcție de cât urma să mergem pe jos între ele, iar restul timpului voiam să-l dedicăm La Speziei dar și împrejurimilor.

    Dintre împrejurimi am ales Portovenere, unul dintre cele mai frumoase sate vechi de pescari de pe colorata Rivieră Italiană și Portofino, considerat cel mai vechi sat de pescari din golful în care se află din Provincia Genova.

    La fața locului am aflat că pentru Portofino trebuie să schimbăm 2-3 mijloace de transport iar legăturile nu erau chiar foarte bune, așa că atâta vreme cât erau alte locuri de văzut în apropiere am considerat că nu merita să batem drumul spre Portofino. Am mai spus și altă dată că noi încercăm să exploatăm la maxim zona în care ajungem, dar să nu irosim prea mult timp cu drumurile mai lungi decât considerăm că este ok. OK pentru noi înseamnă excursii pe o rază de 50-70 de km de locul în care ne așezăm, mai ales dacă suntem dependenți de mijloacele de transport.

    In plus și gazda noastră din La Spezia ne-a recomandat Lerici și Tellaro neapărat, în afară de Portovenere, și nu Portofino la care ne-a spus că se poate ajunge mult mai bine de la Genova. Vom ajunge noi și la Genova în viața asta, așa că am lăsat Portofino pentru o dată viitoare și cum La Spezia este situat aprox în mijlocul Golfului Poeților am decis să hoinărim cu folos, când într-o parte când în alta, în locul dedicat creatorilor de poezie.

    Portovenere

    A fost să fie în a 3-a zi, după ce am făcut o zi de sate Cinque Terre și am vrut să punem puțină distanță până urma și partea a doua ca să nu se ducă entuziasmul specific situațiilor când vezi lucruri asemănătoare.

    Biletele de autobuz pentru Portovenere se iau din Piața Chiodo (piața din fața portului și a Muzeului Naval din La Spezia), de la un fel de autogară de unde poți lua bilete pentru toate localitățile din jur și a costat 5 EUR/persoană dus-întors. Tot de aici și tot la același preț am luat și autobuzul pentru Lerici, doar că în direcție opusă.

    Gazda ne spusese că putem lua bilete de autobuz și de la centrul de ziare care era tot acolo, în Piața Chiodo. Din păcate atunci nu avea, dar vânzătoarea ne-a asigurat că putem lua și de la șofer. Și uite așa am pierdut noi primul autobuz pentru că șoferul nu ne-a dat bilete și evident nu ne-a lăsat să urcăm. Așa că, duceți-vă și luați bilete de la autogară ca să nu aveți nici o surpriză.

    Stația de autobuz pentru Portovenere este chiar în fața Muzeului Naval din La Spezia, autobuzele vin la fiecare 30 de minute iar până la Portovenere sunt 13-14 km și drumul a fost foarte frumos, cu localități și porturi multe. De aceea, așează-te pe partea stângă la dus ca să te bucuri de un peisaj extraordinar și pe dreapta la întors.

    Noi am ajuns cu autobuzul la Portovenere, dar n-ați uitat că oriunde în zonă se poate ajunge și cu vaporul/feribotul și vă recomand pentru un alt fel de peisaj la dus cu autobuzul și la întors cu vaporul, sau invers. În cazul nostru nu a fost posibil pentru că nu se deschisese sezonul maritim, adică eram cu 2-3 zile înainte de 1 aprilie.

    Cum am coborât din autobuz în Portovenere am căutat centrul info și l-am ochit imediat, chiar în fața porții de intrare în oraș. Am primit o hartă bună și doamna de acolo ne-a lămurit cu ceea ce aveam de făcut, adică un traseu circular în trepte, pe care vom ajunge la mai multe obiective și circuitul se va închide tot în port.

    Dar înainte de a intra prin poartă ne-am întors puțin în port pentru o plimbare de-a lungul apei, printre casele înalte și colorate. Cu toate că știam că ne întoarcem acolo și puteam să zăbovim la final, când am văzut terasele acelea drăguțe, aliniate una după alta, am dat frâu liber primului impuls și am intrat într-una din ele ca să bem o cafea și să ne încălzim puțin pentru că era destul de devreme, iar la Portovenere era cam friguț.

    Am cerut cafelele dar cum chelnerii alergau pe lângă noi și duceau la alte mese feluri de pizza care ne-au zăpăcit cu mirosul, s-a dus naibii planul nostru și am comandat și noi pizza. Nu mai conta că era dimineață și că noi abia mâncasem. Pizza mea s-a numit chiar Portovenere, a fost cu anchoa, foarte bună și vă recomand să o căutați. La plecare din terasă ne-am luat și o înghețată artigianale, că dacă pizza ne-a plăcut atât de mult ne-am imaginat că și înghețata este la fel.

    Cu statul la terasă cu noaptea-n cap, am făcut o treabă de mai bine n-o făceam. Cât am stat noi la cafea și la pizza, preț de vreo oră, a fost bine afară, cam înnorat, dar nu ploua. După ce am ieșit, a început să plouă și ne-a plouat aproape toată ziua. Mocănește, mărunțel așa, aproape toată plimbarea la Portovenere am făcut-o printre reprize de ploaie. Toată lumea am avut pelerine și ne-am continuat plimbarea nestingheriți, necăjiți doar că pozele noastre n-o să iasă cum trebuie.

    Portovenere este un orășel foarte mic, situat la granița Liguriei cu Toscana, un sat foarte pitoresc, patrimoniu UNESCO din 1997, ca și Cinque Terre și toată lumea face comparații și îl consideră mai frumos, cel puțin la fel de, ar putea fi al 6-lea sat Cinque Terre, … s. a. m. d. Și părerea mea este asemănătoare. Ne-am bucurat ca și în satele Cinque Terre de o plimbare printr-un sat cu case colorate, străduțe înguste, pline de magazine și restaurante intime, scări și panorame uluitoare.

    Traseul prin Portovenere a însemnat intrarea prin poarta veche a orașului care se află chiar vis-à-vis de punctul info, deasupra căreia o să vedeți o inscripție latină din anul 1113. De acolo, pe principala stradă, Via Capellini, am ajuns pe rând la cele câteva obiective pe care le aveam de văzut, dar chiar dacă ieși din Capellini, oricare străduță îngustă și întortocheată din centrul medieval te duce sus, pe deal, la Castelul Doria.

    În zona veche a orașului am ajuns la (Biserica) Chiesa San Pietro, construită în sec al XIII-lea, deasupra unui templu închinat zeiței Venus, de unde se crede că ar veni și numele orașului. De aici, din partea dreaptă a bisericii ai priveliști uluitoare spre coastă și sper să nu vă plictisesc de câte ori o să repet asta.

    Cel mai mult am zăbovit la Grota Byron. Printr-un zid de piatră am intrat printr-o mică ușă și pe acolo, am coborât pe niște scări și am ajuns pe stâncile din fața mării, unde era un fel de amfiteatru și acolo am privit multă vreme valurile zbuciumate cum se spărgeau de stânci. Se spune că aici era refugiul lui Byron, faimosul poet al sec al XIX-lea, care era un bun înnotător. Ajungea la grotă înotând și rămânea acolo ore întregi, cu gândurile lui. Și chiar a înotat din Portovenere, de la grota lui până al Lerici, pe partea cealaltă a Golfului Poeților, golf care a inspirat și alți romantici care au venit să trăiască aici, cea mai notabilă fiind asocierea satului Portovenere cu Byron și Shelley.

    Trecând pe lângă Grota Byron și apoi pe lângă morile de vânt (Mulini) , am continuat să urcăm pe deal și am ajuns la (Biserica) Chiesa San Lorenzo și ea din sec al XII-lea și de acolo până sus la Castello Doria, construit în scopuri militare în sec 16. Castelul era închis la data vizitei noastre, dar am văzut ruinele pe afară și ne-am bucurat de priveliștea de acolo.

    De la castel am coborât spre port pe străduțele înguste, cu magazinele, gelateriile, cafenelele și osteriile extrem de atractive. Coborând aproape numai pe scări, ne-am întrebat cum o fi să te duci (și să te întorci, evident) să-ți cumperi pâine, de ex, în fiecare zi în satul ăsta!

    Pizza, berea și înghețata de la începutul vizitei și încă o înghețată mâncată pe Via Capellini ne-au fost de ajuns și nu ni s-a mai făcut foame până am plecat din Portovenere, dar am rămas cu gândul la terasele din port, unde o pereche care nu mâncase odată cu noi, au mâncat și au lăudat niște risotto cu fructe de mare toată ziua.

    Dacă vrei să te cazezi la Portovenere am văzut pe Palazzata a mare câteva hoteluri, nu știu cât ar costa, dar cred că este o încântare să stai acolo, pe malul mării, printre casele colorate, lipite una de alta.

    Pentru pasionații de mers pe jos, chiar după intrarea prin poarta veche, undeva în dreapta se fac niște scări. Ele duc tot sus, la castelul Doria, din spatele căruia începe Traseul Nr. 1 sau Sentiero l’infinito care leagă Portovenere de Levanto. Acesta este un traseu de 4-5 ore.

    Dacă sunteți în port o să vedeți la capătul falezei, în partea stângă cum te uiți spre mare, o tonetă unde se vând bilete pentru un ur al celor 3 insule pe care le vedeți în fața golfului și ele patrimoniu UNESCO, Palmaria, Tinno și Tinetto, care reprezintă inima Parcului Natural Regional PortoVenere. Insulele nu sunt locuite, astfel încât plimbarea printre ele durează doar 40 de minute, dar ai șansa să vezi alte grote extraordinar de frumoase în spatele insulei Palmaria, așa cum se vedea în posterul care prezenta excursia.

    Cam ăsta este Portovenere. Și el, ca și cele 5 sate Cinque Terre nu este decât despre o plimbare extraordinar de frumoasă pe care s-o faci cu încetinitorul. Poți să treci într-o oră prin el sau poți să zăbovești câteva ore, cu destule pauze de admirat. Noi i-am dedicat lui Portovenere o jumătate de zi și cred că nu greșesc dacă spun că nu ne-a rămas străduță pe care să nu ajungem.

    Lerici

    La Lerici, orașul din Provincia La Spezia din Liguria, nordul Italiei, am ajuns datorită gazdei noastre care ne-a sugerat să lăsăm Portofino pentru altă dată, când vom fi mai aproape de el și bine am făcut. Lerici a fost să fie în penultima zi. Iarăși a plouat de dimineață și puțin după ce am ajuns la Lerici, dar după aceea am avut parte de o zi extraordinar de frumoasă.

    Am luat autobuzul din La Spezia, cam din aceeași zonă din care îl luasem și pentru Portovenere. Stația era chiar în fața parcului din port, iar biletele le-am luat de la aceeași autogară și au costat tot 5 EUR/persoană, dus-întors iar drumul a durat cam la fel, 30 minute, numai că în partea opusă a golfului. Și aici se poate ajunge cu autobuzul din La Spezia dar și cu vaporul/feribotul din Cinque Terre, La Spezia sau PortoVenere.

    Lerici se mândrește cu o așezare binecuvântată în Golful Lerici și cu un port extraordinar de frumos pentru care ne-a și fost recomandat și în orice caz, din punctul meu de vedere, cel mai frumos port pe care l-am văzut, din cele multe. După dimensiunea portului și densitatea vaselor ancorate probabil că atracția principală la Lerici o reprezintă sporturile nautice.

    Ca și în Golful La Spezia și aici în Golful Lerici mulți autori, scriitori, pictori… au ales să trăiască și să-și desăvârșească operele. În cărțulia pe care am luat-o de la un centru info pentru Lerici și Tellaro, nu am găsit nimic altceva decât mărturii ale unor personalități care au avut sentimente unice în aceste locuri și care își exprimau admirația folosind cele mai profunde metafore posibile.

    Pentru că atunci când ne-am dat jos din autobuz încă nu știam cum se va alege vremea în ziua aceea, ne-am îndreptat mai întâi spre Castello di Lerici, castelul medieval, așezat pe un promontoriu, care domină orașul încă din sec al XII-lea, despre care aflasem că este cam singurul obiectiv din Lerici, în afară de port. La castel se poate ajunge urcând dealul, dar efortul nu este prea mare, nici 10 minute, sau cu liftul.

    Intrarea a fost liberă în cazul nostru pentru că era sărbătoare (sâmbăta mare a Paștelui Catolic), astfel că am economisit 15 EUR de persoană. La data vizitei noastre în interior era o expoziție japoneză, castelul are doar câteva camere, o mică capelă, dar toți banii îi face panorama pe care o ai asupra orașului, a portului și asupra mării din toate părțile, de pe acoperișul castelului.

    În fața castelului era o piață ambulantă unde am mâncat niște coaste de porc demențiale. Acolo, la botul calului, pe niște alte tarabe improvizate drept mese. Și de aici ne-am luat niște portocale care aveau un cu totul și cu totul alt gust decât știam și pentru prima dată în viața mea am mâncat stridii (2 EUR/bucata). Aș fi vrut să zic două vorbe despre experiența asta și despre cum e să strici orzul pe gâște, dar mai bine nu mă fac de râs. Și binențeles că am încercat gelateria și aici.

    În Lerici toate se întâmplă în zona dintre Piazza Garibaldi, acolo unde am coborât din autobuz, castel, port și promenada pitorească de-a lungul mării, unde există mai multe plaje mici și stâncoase.

    Promenada se întinde între castel și intrarea în localitate pe aprox 2 km și de-a lungul ei, în afară de panorama frumoasă asupra mării sunt tot felul de părculețe pentru copii, jocuri, mașinuțe, tarabe cu bunătăți, pontoane. Pe un ponton din acesta ne-am așezat și noi pentru că ieșise soarele și ne-am uitat acolo o vreme, admirând portul, parcă mai frumos atunci când savurezi o bere (4 EUR).

    După ce am vizitat castelul și am zăcut puțin la soare pe ponton, am început și noi explorarea orașului din Piazza Garibaldi mergând pe străzile din jurul pieței și intrând în biserici vechi dar cum spuneam centrul vieții în Lerici este promenada și zona din jurul castelului, portului și a Pieței Garibaldi. În spatele principalei piețe, mai sus pe deal, se vede un oraș cu case mai luxoase și cred că Lerici este o destinație de vacanță căutată de italieni.

    De la punctul info din Lerici, aflat în apropierea pieței, am aflat că puteam merge la Tellaro dar și în direcția opusă către alt sat, San Terenzo și el pitoresc, la fel ca alte sate tradiționale mici aflate pe dealurile din apropierea lui Lerici care meritau văzute, dar cum nu putem să le facem pe toate într-o vacanță, ne-am mulțumit să alegem Tellaro.

    Tellaro

    Micuțul sat a venit la pachet cu Lerici și tot gazda noastră ne-a îndrumat către el. Se află la câțiva km de Lerici, autobuzul se ia chiar din piața centrală Garibaldi, acolo unde ne-a lăsat autobuzul cu care am venit de la La Spezia. Autobuzul a fost de fapt un microbuz, probabil pentru că nu au clienți și sunt mai rare. La sfârșitul lui martie veneau cam la o oră, dar programul afișat în stație ne-a permis să ne facem socotelile după cum ni se potrivea nouă.

    Am mers cu microbuzul aprox 10 minute pe cei 6-7 km de drum numai în pantă, dar foarte spectaculos. De pe drum se vede aproape permanent portul din Lerici pe care l-am decretat cel mai frumos port din câte am văzut noi în vacanța asta.

    Chiar în stația de la intrarea în satul Tellaro, unde te lasă microbuzul și de unde îl iei înapoi, este o biserică foarte frumoasă, Chiesa San Giorgio Martire, unde localnicii făceau repetiție pentru sărbătorile care urmau.

    Apoi am luat-o ușurel prin satul liniștit de pescari, fără autobuze și mașini, pe străzile înguste, printre case de vacanță, am văzut stâncile pe care doritorii pot face plajă, am ajuns în portul mic și colorat și aici, centrul istoric cu străduțele mici de piatră și ne-am oprit într-un golf, ne-am înșirat cu toții pe stânci și am stat ceva acolo, bucurându-ne de soare și valurile înspumate ale mării, iar unii chiar am adormit puțin.

    În documentarea pentru această vacanță eu nu am citit decât trecător de Lerici și deloc despre Tellaro. Este clar că nu există prin cele mai multe ghiduri de călătorie, dar vă rog să nu le ocoliți dacă ajungeți în zonă. Tellaro este un sat foarte mic și în plimbarea voastră veți da doar de o biserică foarte veche, piața principală din sat și câteva cafenele și terase, alături de câteva măsuțe pe care localnicii își vând suvenirurile. Nu am văzut nici un supermarket mai mic sau mai mare, nu știu de unde își fac oamenii cumpărăturile, deși cred că de fapt Tellaro face parte oficial din Lerici. Dar cred că ăsta este farmecul lui, este mai liniștit decât oricare sat pe care l-am văzut, iar în afară de noi cred că mai erau doar câțiva turiști, cât să-i numeri pe degete.

    Și de aici am plecat cu regretul că nu am încercat mâncarea tradițională care se bazează pe fructe de mare, dar mâncasem la baza castelului din Lerici coastele acelea de porc dumnezeiești și nu ne-a mai trebuit decât o înghețată.

    Noi n-am avut parte, dar cred că un apus de soare în Tellaro este tot ce ar trebui pentru a încheia o minunată zi în acest sătuc pitoresc.

    Ca să concluzionez. La Spezia este cel mai bun loc în care te poți așeza ca să vezi Cinque Terre și Coasta Ligurică. Rezervă-ți mai multe zile dacă poți, pentru că în afară de cele 5 sate și La Spezia, care este un oraș foarte frumos, în care ai ce să faci, mai sunt în apropiere și cele despre care tocmai v-am povestit, Portovenere, Lerici, Tellaro, dar și toate satele pitorești din jur la care ajungi pe uscat în maxim 30 de minute sau cu vaporul/feribotul din Cinque Terre, La Spezia sau PortoVenere. Chiar dacă nu am avut cea mai potrivită vreme pentru poze reușite, sper să vă faceți o idee despre aceste locuri colorate, poate cele mai colorate de pe Terra noastră, și să le aveți în vedere în excursiile voastre viitoare.


    [fb]
    ---
    Trimis de Aurici in 23.06.18 10:18:18
    Validat / Publicat: 23.06.18 13:38:33
    VIZUALIZĂRI: 3611INFO ADIȚIONALE
    • Nu a fost singura vizită/vacanţă în ITALIA.
    SESIZEAZĂ
    greșeală / conținut, limbaj
    Adn. FAVORIT
    11 ecouri scrise, până acum, la acest articol

    NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Aurici); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
    Poze atașate (se deschid în pg nouă)
    P08 Portovenere - Un muzeu lângă Biserica San Pietro, închis la data vizitei noastre.
    EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
    Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

    Puteți VOTA acest articol:

    PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 47000 PMA (din 50 voturi)
    NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
    INFO: membrii AmFostAcolo beneficiază - in cadrul sistemului de Privilegii - de preţuri particulare pentru vacanţa în această destinaţie - negociate direct cu tour-operatorii sau cu proprietarii.
  • Verifică: solicită o ofertă personalizată

  • ECOURI la acest articol

    11 ecouri scrise, până acum

    adrianbogdan [23.06.18 14:12:19] »

    Buna! niste asezari pitoresti sa-i zicem asa, foarte frumos.

    Nu stiu cum a-ti rezistat la atatea trepte urcate si coborate, mai si ploua dar cred ca a meritat tot efortul.

    Cris [23.06.18 15:17:27] »

    @Aurici: Nici nu îmi pot imagina cum ar arăta pozele dacă ar fi fost făcute într-o zi însorită. Mie și așa mi s-au părut superbe, multe dintre ele spectaculoase chiar. A fost o încântare să le privesc.

    Ai scris frumos, ca de fiecare dată de altfel, așa că am făcut o plimbare frumoasă citindu-ți review-ul.

    Felicitări, tare mi-a plăcut! 😘

    Aurici [23.06.18 15:39:22] »

    @adrianbogdan: Bună, Bogdane! Sună bine, parc-aș vorbi cu fi-miu, pe care îl cheamă la fel.

    Cu ploaia ne-am împăcat, n-am avut de ales... Cu scările, unii nu s-au împăcat și au mai bombănit. Dar am stabilit de mult cuvântul de ordine în grup și acela este că "oricine are dreptul inalienabil de a alege", așa că mai recuperăm pe unul sau altul de pe la începutul traseului. Pentru mine însă a meritat tot efortul, da. Îmi place să scotocesc peste tot când ajung undeva și momentan mai rezist. Vedem noi însă cât.

    @Cris: Singurul regret din plimbarea prin satele astea a fost că vremea nu ne-a lăsat să facem poze mai frumoase. Dacă nu scriam pe AFA nici asta nu mă deranja, pentru că amintirile sunt în capul meu, dar așa, mi-a părut rău.

    Mă bucur dacă tu zici că sunt ok și vă mulțumesc la amândouă pentru ecou și pentru cuvintele frumoase.

    Week-end plăcut și vară frumoasă!

    Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / ITALIA [23.06.18 16:02:22] »

    @Aurici: Splendide locuri, minunat descrise și ilustrate, în ciuda ploii.

    Grota lui Byron, nu Bayron: faimosul lord-poet era un excelent înotător (a fost primul om care a traversat astfel Dardanelele) și se spune că a traversat înot golful de la Portovenere până într-un sat aflat de partea cealaltă a apei, adică peste 7 km, doar pentru a-i vizita pe Percy și Mary Shelley.

    Percy Shelley avea să moară în același golf peste câțiva ani, înecat.

    Aurici [23.06.18 16:39:53] »

    @Carmen Ion: Am văzut că în text am scris și Byron și Bayron, iar la explicațiile pozelor referitoare la grotă, doar Byron..., după cum mi-o fi sunat la ureche. O să rog să-mi corecteze cineva dar, oricum, merci mult pentru observație. Din păcate am rămas așa de în urmă și scriu atât de grăbit, încât s-ar putea să-mi mai scape câte ceva. Așa că nu pot decât să mulțumesc celor mai vigilenți.

    Am pomenit și eu despre faptul că Byron a traversat înot până la Lerici, pe partea cealaltă a golfului asociat cu mai multe personalități, dintre care cele mai notabile sunt Byron și Shelley. Am citit niște povestioare drăguțe prin pliante, dar n-am mai dezvoltat în articol ca să nu mă abat prea tare de la ceea ce consider util pentru scopul turistic.

    Săr'na pentru ecou și pentru completări, week-end plăcut! Mâine mă duc să-i zic bună-ziua lui Fane, la Provița.

    crismis [23.06.18 18:35:12] »

    @Aurici: Su-perb!

    Doamne, cât de rău îmi era în Portovenere, dar chiar și-așa mi-l amintesc drept unul dintre cele mai frumoase locuri în care m-au purtat pașii! Mai ales că noi am avut parte de o vreme minunată! De atunci am zis și tot nu mi-a trecut: trebuie să ne întoarcem cândva în zonă și mi-ar plăcea chiar o noapte sau două să ne cazăm în Portovenere...

    Despre cât de fain e Lerici auzisem și noi în scurta noastră vizită, dar n-am avut parte să ne convingem. De Tellaro la tine am auzit prima dată.

    Cât despre Portofino... Da, ați făcut bine că ați renunțat, chiar e destul de departe. Noi am luat o noapte de cazare în Chiavari, la vreo 30 km (mai aproape de atât nu ne-am permis, sunt niște scoruri în zonă!...) special pentru a vizita Portofino. Cred că într-adevăr, nu-i prea greu nici din Genova, citisem că e tren până in Santa Margherita Ligure, apoi autobuz.

    Ai dreptate, n-au intrat zilele-n sac!

    Aurici [23.06.18 23:04:47] »

    @crismis: Așa este, n-au intrat zilele în sac! Dar mai avem atât de multe de văzut...

    Știu despre experiența ta la Portovenere pentru că m-am distrat atunci când ne-ai povestit, cu umor, despre cum ți-a fost rău și ulterior te-am invidiat pentru pozele alea.

    Am mai căutat articolul după ce m-am întors pentru că nu-mi aminteam să fi citit separat de Portovenere și nu mai știam cum l-ai abordat. Și m-am convis că tu deja l-ai considerat al 6-lea sat Cinque Terre, așa cum mulți alții o fac. Și eu l-aș băga tot la categoria aia.

    Lerici și Tellaro au fost faine de tot, am stat o zi întreagă prin ele. Într-o excursie alergată, cum sunt mai toate excursiile noastre, puteam să scăpăm de ele în maxim 3 ore. Dar ne-am bucurat de una din rarele zile când ne-am permis să și lenevim puțin. Am făcut-o pe un ponton în portul din Lerici, apoi am adormit pe stâncile din Tellaro... a fost o zi lejeră și superbă.

    Gazda noastră ne-a convins ușor că nu merita Portofino de acolo de unde ne aflam. Nici noi nu ne cramponăm dacă avem argumente, chiar dacă ne dusesem cu Portofino pe listă. Tren este până în Santa Margherita Ligure, apoi autobuz, dar legăturile nu erau bune deloc și eu nu prea suport să am timpi morți.

    Așa că ai și tu dreptate! N-au intrat zilele în sac

    mishu [24.06.18 22:24:00] »

    @Aurici: Oofff ce frumos, si poate ca vremea asa cum a fost ea s-a incadrat mai bine in atmosfera romantica/ misterioasa.

    Felicitrai, votat cu mare drag.

    Aurici [25.06.18 10:06:59] »

    @mishu: Frumos, Mishulică. Și ploaia are farmecul ei, într-adevăr.

    Sar'na pentru vizită, o săptămână ușoară!

    elviramvio [30.06.18 08:20:55] »

    @Aurici:

    Din păcate în ultimii ani ploaia este partenerul nostru de drumeții. Asta e! Voință și pasiune să urci pe trepte și pietre ude, am avut parte anul ăsta mai mult ca oricând de asta.

    Adevărat minghid articolul tău. Vreme bună în următoarele drumeții!!

    (Când stau ploile în București, îți dau PM, m-am cam liniștit cu toate problemele, momentan!)

    Aurici [02.07.18 11:06:25] »

    @elviramvio: Eu n-am nici o problemă cu ploaia dacă nu este violentă. Îmi place să mă plimb prin ploaie și chiar știu că e sănătos. Nu îmi place dacă e rece, dacă tună/fulgeră și dacă dă prea rău de sus. La Portovenere ne-a plouat aproape toată ziua, dar mocănește, atât cât să nu ne oprim din plimbare. Și nici n-am ajuns uzi acasă, pelerinele și-au făcut foarte bine treaba.

    Eu ți-am zis să n-ai nici un stres în ceea ce mă privește dar tu, nu și nu...

    O săptămână ușoară, plimbări plăcute și vreme bună și ție!

    Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

    ROG REȚINEȚI:
    • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
    • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
    • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
      (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
    SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
    NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
    EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
    Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

    NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
    Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
    VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
    5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
    adrianbogdan, Aurici, crismis, elviramvio, mishu
    Alte impresii din această RUBRICĂ:


      SOCIALs
    Alătură-te comunității noastre

    AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
    SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

    [C] Copyright 2008-2022 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
    AmFostAcolo® este marcă înregistrată
    pagină generată în 0.0813450813293 sec
    ecranul dvs: 1 x 1