Copii mici si oameni mari, dati navala la bulgari

TIPĂREȘTE

Sfarsit de iulie, calatorie cu ceva peripetii, niciuna in masura sa ne strice buna dispozitie si nici speranta ca vom ajunge intr-un loc in care sa ne simtim bine, chiar daca ultimele impresii nu recomandau mancarea, hotelul si tara.

Bun. Ajungem la destinatie pe la pranz, lasam masina intr-unul din cele aproximativ 150 de locuri libere, la receptie ni se da camera si cate un pahar cu ceva in el, suntem informati ca parcarea costa 12 leva pe zi, zgarda la mana si fuga la lift. Aici e putin deranj, ceva copii se joaca in cele 6 lifturi apasand frenetic pe toate butoanele si fugind intre ele sub privirile induiosate ale unor mame supraponderale de origine slava. Profitand de o ciocnire in lant, prindem unul dintre ascensoare si facem 5 min pana la et. 6, cu oprire la fiecare nivel, spre satisfactia boracilor de la parter.

Situatia insa s-a schimbat pe parcursul sejurului, fiind preferate orele serii, cand celelalte distractii erau deja amortite.

Camerele cu numar par - in dreapta, imparele in stanga, asa cum s-a mai spus. Toate cu vedere la mare, spatioase, curate, mobilier normal, dotari medii, frigider gol, totul perfect functional. Cutia de valori era incuiata si esti indrumat sa mergi la receptie pentru a achita o taxa de 40 leva / 7 zile si a afla codul, lucru care nu a fost necesar, acesta fiind asa cum era de asteptat, 1111. Pentru a-l schimba, se apasa indelung butonul ON cand seiful este descuiat, pana cand ledul din stanga ramane aprins si se introduce noul cod.

Hotel mare, curat, mare, aerisit, mare si aproape frumos. Depinde de gusturi. O investitie enorma, amortizata cu ajutorul a celor peste 1200 de turisti cazati permanent, adunati de prin toata Europa, care trebuiesc hraniti, hidratati si distrati, motiv pentru care, macar 200 de angajati misuna cu dezinvoltura sa pastreze lucrurile in ordine.

Si chiar reusesc: restaurantele (2) au suficiente locuri, mesele curate tot timpul, barurile ca ciupercile, SIRENA BAR cu mese si scaune in apa, piscinele exterioare (4) impecabile, apa cristal, tobogane undeva in stanga, spatiile verzi uriase, abundent irigate.

Sezlonguri pentru toata lumea si ceva in plus, plasate la soare, la umbra, langa apa, langa bar, toate langa iarba, cu umbrele bine infipte in beton, frumos aliniate si descurajand mutarea lor de masculii treziti de dimineata sa-si depuna prosoapele in locuri indicate cu precizie de nevestele sau pipitele tatuate din dotare.

Alte utilitati - piscina interioara, cateva locuri de joaca, sala de fitnes, club karaoke, bar salon, toate bine ingrijite, teren de paintball niciodata ocupat, terenuri de fotbal, tenis si baschet - la fel de nesolicitate.

Plaja hotelului - plasata in dreapta cum te uiti la mare, cu acces relativ facil, scaune si umbrele cate vrei, nisip fin, apa pana la brau 50 de metri, fara alge, barul de pe plaja pustiu pentru ca e pe bani si cam departe de camere.

MANCAREA - pareri de toate felurile. Unii foarte multumiti, altii nu. Aveai ce sa mananci, conditia fiind sa te folosesti corect de dressing, deci trebuia mai intai sa incerci. Ciorbe de pui, vita, porc, fasole, supe, creme legume, in combinatii de cate doua, si doar in restaurantul din hotel.

In Toscana (restaurantul de langa tobogane) nu au ciorbe, acesta avand parca un aspect mai pronuntat de fast food, accesul fiind permis si in costum de baie.

Friptura de vita bine facuta, pui, peste, paste bune, pizza, diverse. Dulciuri d’ale lor, fructe multe mai ales seara, compoturi multe mai ales dimineata, inghetata buna, banane in caramel. Iaurturi si cereale de toate natiile, legume sa poti face cel putin 7-8 feluri de salate, de la lollo rosso la ceapa verde.

Nu este cea mai buna bucatarie cu care m-am intalnit, dar daca nu veniti aici ghiftuiti de chef Hadad sau macar Scarlatescu, veti fi multumiti.

Restaurante cu specific bulgaresc, Italian si chinezesc, la care nu am fost. Primele 2 nu ne-au atras iar la chinezesc nu am gasit locuri la o ora convenabila.

BAUTURI – toate bulgaresti, bere light buna, vin rosu bunicel, vodka acceptabila, whisky cam naspa, gin bun doar cu conditia sa nu pui apa tonica multa, mai bine apa gazoasa, toate bauturile racoritoare avand indulcitori in exces, nimic natural, poate doar apa plata, apa care poate fi luata si in pet-uri de 1 l de la receptie. Gust salciu, mi s-a spus. Cafea si ceaiuri peste tot.

Cel mai greu imi este sa definesc zona cu DISTRACTIA SI RELAXARE. Oamenii astia au o trupa de animatie, cum sa-i spun, prea mica pentru un razboi atat de mare, coplesiti de numarul mare de turisti, anemici in timpul zilei si cu evolutii de amatori la spectacolul de seara. Unde paradoxal, sau nu, sala era plina mereu, tot atunci fiind premiati castigatorii concursurilor de peste zi.

La fel la karaoke, in ambele locatii barurile fiind foarte aproape, deci consumatorii multumiti. Aici, cu putin noroc, poti prinde interpretari reusite, aplaudate cu generozitate.

La 24.00 programul se incheie. Ramane discoteca, de unde puteti pleca linistiti, muzica putand fi auzita din orice camera pana dimineata, dar daca inchizi bine balconul, nu se mai aude nimic. Atentie la reglajul aerului conditionat, te poti trezi inghetat.

In rest, evenimente senzationale nu au fost. O ploaie care ne-a indreptat catre Nesebar-ul vechi, cu autobuzul pentru a evita problemele cu parcarea. Iesire utila in achizitionarea de amintiri chiciuristice si a unei saorme cu discrete urme de carne. Biletul – 2 leva/pers.

La capitolul TRADITII SI OBICEIURI, de semnalat veselia cu care intr-o noapte cativa muschetari au smuls 1-2 mp de flori, cu pamant cu tot (sunt convins ca le-au dat in sacose iubitelor).

Tot noaptea l-a deturnat pe un domn care a tipat drastic in rezerva de ceai din lobby, in drum spre grupul lui de irlandezi chercheliti. O data si atat.

Disciplinat, personalul a sters toate urmele, fara niciun repros. Astea au fost exceptii, iar romanii nostri – cam 5%, printre cei mai bine educati turisti, o spun din inima, fara fals patriotism.

Concluzie, hotel interesant, cu multe atractii pentru copii, in care sa mergi sa te iubeasca soarele si o carte buna.

Cu drag,

Cristi

A.E. titlul nu este un indemn ci o constatare.

---

VIZUALIZĂRI: 4095 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI