Fără capitolul plajă, e ok

TIPĂREȘTE

Lesse, hotelul sentimentelor contradictorii!

Anul acesta am petrecut concediul pe cel mai comercial brat al regiunii Halkidiki – bratul Kassandra. De la Salonic si pana langa Kallithea am venit doar pe autostrada. Pare data in folosinta recent.

Am ajuns la hotelul Lesse si am constat ca parcarea era plina, asa ca am parcat autoturismul pe aleea din strada, care deserveste hotelul. Avand in vedere ca ulterior am mai facut mici iesiri, nu am facut parte din categoria vanatorilor de locuri de parcare. Ca nationalitati, erau 85% masini din fosta Iugoslavie, 10% bulgaresti si 4 masini inmatriculate in RO (din care 3 erau ale noastre). Din limbile vorbite, predominau sarba, bulgara si rusa. Am avut si o familie, numeroasa de altfel, de englezi si una de nemti.

Ajungand la ora 14.30, nu au fost probleme cu privire la intrarea in posesie a camerelor. Am primit o camera la parter, in corpul B. Aceasta, daca priveai dinspre gradina in care dadea, era la parter. Daca priveai dinspre piscina, era la demisol. Asta pentru ca era o diferenta de nivel intre partea din fata si cea din spate.

Incaperea era prevazuta cu un pat matrimonial si un pat de o singura persoana, aer conditionat (care si-a facut treaba), chicineta (pe care n-am folosit-o), frigider, la baie - cabina de dus (de fapt impropriu spus cabina – era un spatiu prevazut cu o perdeluta din plastic mai scurta, fapt ce facea ca baia sa se ude destul de mult cand faceai dus), obloane exterioare la usa de la balcon (pe care nu trebuia sa o lasi intredeschisa daca voiai sa-ti functioneze aerul conditionat), televizor (singurul post romanesc TVRi – telecomanda am primit-o de la receptie contra unei garantii de 10 E), dulap prevazut cu fier si masa de calcat, un mic seif, cateva umerase, rafturi, sertare. Balconul era spatios, cu masa si trei scaune, uscator de rufe, dar care nu-ti oferea un minim de intimitate, intre balcoane nefiind panouri despartitoare.

Camera era curata, dar nu si pentru ”ochiul de soacra”, in sensul ca am mai curatat niste panze de paianjen, care erau deasupra patului in care a dormit copilul. In baie au fost tot timpul sapunele si geluri de dus, precum si prosoape curate, inclusiv unul pe care-l puneam jos (special destinat - fiind inchis la culoare), cand ieseam din dus.

Deoarece citisem pe forum ca aceste camere, situate la parter, au un miros mai ciudat (umed, ca cel de mucegai), am anticipat ca vom primi o astfel de camera si am luat masuri (sprayuri de camera, odorizante). De recomandat sa aveti si un spray contra tantarilor (cu alte insecte sau taratoare nu am avut probleme – chiar si la parter). Avantajul unei astfel de camere a fost acela ca era mai racoroasa peste noapte, nefiind nevoie sa lasam aerul pornit, asa cum se petrecea la celelalte camere situate pe la etaje (cele doua familii care ne-au insotit au primit camere la etajele 2 – corpul B si mansarda – corpul A si ne-au spus ca sunt nevoiti sa doarma cu aerul pornit). Incaperile de la mansarda sunt mai spatioase, fiind compuse de fapt din doua camere.

Restaurantul in care se servea masa este situat sub receptie, prevazut si cu terasa. Dimineata se putea sta pe terasa, dar seara este recomandabil sa mananci in interior, beneficiind de aerul conditionat. Mancarea nu a fost foarte diversificata (gen Bulgaria), dar bine gatita. Nu au lipsit carnea (miel, peste, pui, porc, vita), legumele, paste, fructe, ciorba sau supe, fructe, prajituri (de care n-am fost impresionat), icre, tzatziki, salate de legume sau cu diverse maioneze, salata de vinete. Ma asteptam la mai multe sortimente marine, dar am avut niste calamari doar intr-o singura seara. Seara, bauturile de orice natura (apa, suc, bere etc) erau doar contra cost.

Hotelul are mai multe piscine, care comunica intre ele, inaltimea maxima fiind de 1,70 m. Piscina pentru copii este prevazuta cu grilaj, care are sarcina de a-i impiedica sa patrunda nesupravegheati in piscinele mai adanci.

Hotelul nu are plaja proprie, asa ca fiecare are libertatea de a merge oriunde. Din comoditate, am ales plaja White. Accesul de la hotel catre mare se face pe o alee prafuita, printre corpurile B si C ale complexului. Aceasta era prevazuta cu o poarta, care se inchidea intre orele 20.30 – 06.30. Aleea se continua, in rampa, catre o strada destul de circulata, dar, spre norocul nostru, fiind cu denivelari (specific Greciei), masinile rulau destul de incet. Apoi se intra pe o alta alee initial prafuita, dar apoi ajungeai si la nisip, cand intrai pe plaja White. Aceasta este amenajata cu sezlonguri si umbrele, de doua categorii. Unele simple, fara saltele si care erau gratis. Stati, nu sariti de bucurie! Grecii si gratuitatile! Trebuia sa faci consumatie la bar. Pentru fiecare sezlong ocupat. Daca ocupai trei, te lasau la doua. Dar nu o apa, pe care nu ti-o dadeau decat cu ness frape. Consumatia minima era de 8 E, pentru ambele sezlonguri. Daca plecai de pranz si reveneai apoi, se relua situatia. Adica consumai din nou. In total, pe zi, doua sezlonguri si o umbrela au costat minim 16 E, in functie de ce-ti comandai. Am avut surpriza sa constatam ca, la prima ora – programul incepea la ora 09.00, ne spuneau ca nu mai au fresh de rodie, portocale sau altceva ce solicitam noi sau sortimentul de inghetata cerut. Era o modalitate de a-si vinde produsele mai putin cerute. O alta categorie de sezlonguri erau cele cu saltea. Pentru acestea, pe langa cele enumerate mai sus, trebuia sa mai platesti cate 5 E de fiecare sezlong ocupat.

Pe malul marii si in apa sunt pietricele sau chiar pietre, deranjante. Nici macar acei papuci speciali nu au fost de mare ajutor intrucat intrau in ei pietricele de mici dimensiuni, care te rupeau la picioare. In apa, nu s-a putut intra decat pana la genunchi din cauza acestora si a diverselor materiale de constructie aruncate efectiv in mare. Unele dintre ele avand si bucati de fier prin ele. Uimitor, nu?! Unde mai pui ca erau paradisul aricilor de mare. Dupa doua zile de chin, in urma unui pont, ne-am deplasat catre cealalta margine a plajei, in sens opus plajei Molos. Acolo, altceva. Se putea intra in apa, fara frica de arici, pietricelele au devenit acceptabile. Apa marii a fost limpede, calda, fara alge, se adancea relativ aproape de mal.

Masa de pranz am servit-o la tavernele Zorba, Bakalis (care erau mai apropiate de hotel – nefiind in zona 0 a statiunii), dar si la Garrys the king of gyros, la preturi intre 35-45 E pentru 3 persoane.

Am facut si un tur de peninsula, vizitand Pefkochori, Chrousou (cu un golf minunat), Paliouri (un satuc cochet, necomercial), Loutra (un golf frumos si acolo), Nea Skioni (cu portul sau), Kalandra (un sat frumusel, cocotat pe dealuri), Posidi (care nu m-a impresionat), Skala Fourkas (care nu mi s-a parut deosebit), Siviri (must have-ul sejurului – super!), Kassandreia (capitala peninsulei – fara a iesi in evidenta), Kallithea (aglomerata, un view frumos din parc, recomand inghetata de la Fregio), Kriopigi (fiind sus fata de nivelul marii, accesul catre plaja era infernal, inclusiv cu masina. Stradute inguste, curbe in loc, treapata 1 si 2 au fost de baza), Polychrono (un labirint, ca majoritatea localitatilor).

In primele zile, daca ma intreba cineva, nu i-as fi recomandat hotelul. Acum, la rece, pot spune ca a fost ok. Marile minusuri raman accesul catre plaja si plaja in sine. Ramane la aprecierea celor interesati daca merg sau nu acolo.

---

VIZUALIZĂRI: 3462 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI