ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 20.06.2017
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Călăraşi
ÎNSCRIS: 12.09.15
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
AUG-2015
DURATA: 1 zile
single

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTA MEDIE REZULTATĂ
95.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă Durnstein

NB: Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă; — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții. Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

Umbra lui Richard 'Inima de leu' la Dűrnstein

TIPĂREȘTE

Coborând pe Dunăre de la Linz înspre Viena, înainte ca bătrânul fluviu să salute Krems-ul, o turlă semeață de biserică îți fura privirea prin albastru ei asemănător cerului. În spate, pe un pinten de munte stă cocoțată o veche cetate, cu ziduri în ruină, cu greu putând să amintească de fala de odinioară. Dar mai mult decât orice te impresioneaza viile frumos rânduite precum şirurile de oşteni ai kaiserului. Suntem în regiunea Wachau, tărâm de legende şi balade cântate de menestreli, mai precis în orăşelul Dürnstein, cel considerat "perla regiunii".

Ca să se apere de capriciile Dunării locuitorii şi-au clădit casele către munte, atât cât au putut negocia cu stânca. Partea mai joasă înconjurată de cotul apei a rămas pentru vii, căci vinul făcut aici este de multă vreme renumit. Cronicarii vremii au menționat localitatea încă din 1019, când împăratul Henric I acorda locul abației Tegernsee, dar abia după mai mult de trei secole Dűrnstein apare amintit ca oraş într-un document al vremii. Astfel ziua de 1 septembrie 1347 devine data de naştere a micii urbe. Iar faima, faima şi-a câştigat-o mult mai repede şi fără nici un efort.

Ce-a de-a treia cruciadă se dovedise a fi un nou eşec pentru cavalerii apuseni şi în 1192 regele englez Richard "Inimă de leu" hotărâ să se întoarcă acasă. Dar în apropiere de Viena fu recunoscut şi reținut în ciuda privilegiului de intangibilitate al cruciaților. În "Istoria Angliei" Andre Maurois scrie că a fost făcut prizonier în mod mişelesc de ducele Austriei, Leopold al V-lea. Cauza ar fi fost totuşi ofensele aduse ducelui de către Richard în timpul cruciadei din Ţara Sfântă. Regele englez se exprima mult mai bine pe calea armelor şi prin fapte nesăbuite decât prin diplomație. Încarcerarea s-a făcut în cetatea Dűrnstein-ului unde Richard a dus o viață veselă, îmbătându-se alături de paznicii săi şi ascultând baladele menestrelilor. Şi se pare că atenția acordată acestor cântăreți ambulanți a fost cu adevărat regească. Astfel se explică de ce "Inima de leu", deşi considerat un „fiu rău, frate rău, soţ rău şi rege rău", un conducător care a stat în Anglia mai puțin de un an, a beneficiat în rândul poporului de o imagine idilică, de cavaler rătăcitor, mitul creat în jurul numelui său rezistând până astăzi. Poate cea mai cunoscută legendă este cea în care apare Blondel, servitorul credincios al lui Richard. Se spune că Blondel a colindat prin Europa din castel în castel, cântând precum un menestrel, dar adăugând întotdeauna o strofă dintr-un cântec pe care numai stăpânul său îl ştia (pe atunci nu existau mp3-uri). Abia la Dűrnstein a auzit glasul regelui răspunzând cu strofa următoare.

Localnicii din Dűrnstein au profitat de poveste deoarece micul oras trăieşte şi din turism. Am urcat bineînțeles spre ruinele cetății, traseul dovedindu-se destul de facil şi putând fi parcurs în 15-20 de minute. Drumul este marcat cu panouri amintind "sejurul all-inclusive" petrecut de regele englez pe meleaguri austriece şi nu este uitat nici credinciosul său servitor. Lasând ironia la o parte pot spune că am întâlnit încă o mostră de turism adevărat. Trecerea celebrului Richard "Inimă de leu", un rege care aparține totuşi prea puțin propriei țări, este comercializată cu succes, mai ales turiştilor englezi şi americani. Curiozitatea vine din faptul ca regele englez era francofon , el chiar cerând să fie îngropat în Aquitania sa iubită. Castelul a supraviețuit câteva secole după şederea lui Richard, dar în 1645 la trecerea vijelioasă a trupelor suedeze conduse de faimosul mareşal Lennart Torstenson este ars şi distrus. Nu a mai fost refăcut până astăzi, dar asta nu înseamnă că a rămas total abandonat. O instalație modernă de iluminat este amplasată pentru ca seara zidurile să apară într-o lumină romantică.

Totuşi Dűrnstein-ul este un tradițional producător de vin şi vinul bun place tuturor. Am pornit de la Kremser Tor (Poarta Krems) şi umblând de-a lungul străzii principale am găsit mai multe magazinaşe / cârciumi, veritabile locuri unde îți poți satisface setea, de cunoaştere. Cu sticla sau cu paharul producătorii prezintă marfa celor care sunt dornici de conversație şi consumație. N-am cercetat prea multe astfel de locuri, dar am reținut că este bine să ştii nişte cuvinte germane, care combinate cu bagajul lingvistic anglo-saxon al gazdelor, conduc la o mică şi plăcută discuție, în jurul subiectului "vin". Profitând că aveam geamantan pentru cală am adus acasă şi două sticle drept imbold pentru aprofundarea informațiilor.

Nu m-am limitat la studierea principalei îndeletniciri din oraş, ci am plecat spre biserica a cărei turlă o ştiam pe peste două decenii. Abația Dűrnstein a fost înființată în 1410 de călugări augustini veniți din Boemia. Pentru mănăstire au fost când vremuri bune, când mai tulburi, iar după trei secole de existență aerul înnoitor simțit dinspre Melk şi Viena au făcut ca şi aici schimbările înfățişarii să se îndrepte spre baroc. Dar frumusețea n-a scăpat-o în 1788 de la desființarea hotărâtă de împăratul austriac Iosif al II-lea, ca parte a planului său de reforme. Biserica a rămas însă comunității până în zilele noastre.

Am pătruns în curtea interioară prin monumentala poartă împodobită cu statui, blazoane şi susținută de doi atlanți împietriți. Găsesc o mică grădina cochetă, înconjurată de zidurile bogat ornamentate ale clădirii fostei abații. Bunul gust din trecut şi buna întreținere din prezent se împletesc oferindu-le vizitatorilor o imagine a grandorii imperiului austriac. Am ajuns cam la sfârşitul programului, dar plătesc biletul întreg. Aproape că alerg în biserica mică, elegantă, luminată de soarele de asfințit, parcă având prea multă stucatură. Cineva, un alt turist pe care nu-l cunosc însă, îmi atrage atenția asupra unor tablouri. Numele pictorului nu-mi spune nimic. Abia seara, de pe internet aflu despre cine era vorba: Martin Johann Schmidt, numit şi Kremser Schmidt, după locul său de origine, un pictor baroc austriac. Pentru câteva minute ies pe terasa de la baza turlei azurii pentru a avea o vedere asupra Dunării, din păcate nu prea plăcută, soarele țintind spre ochii mei. Impresia generală a fost redată de cineva foarte plastic - un record de îngeraşi pe metru pătrat.

Oricât ai încerca, aici nu te poți rătăci, deşi aparent străduțele alcătuiesc un mic labirint. Case mai finisate sau mai netencuite afişează un aer medieval pe care doar lumina electrică şi automobilele îl spulberă oarecum. Cum înghesuiala a împiedicat amenajarea de parcuri sau spații verzi locuitorii au scos în stradă cât mai multe ghivece care să aducă zâmbetul pe fațada caselor. În capătul dinspre nord al oraşului am găsit Hotel Schloss Dűrnstein. Citisem că este vorba chiar de un castel, castelul "cel nou", construit în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Secole de-a rândul a avut proprietari cu sânge albastru până în 1937, când a fost achiziționat de familia care-l deține şi astăzi şi care l-a transformat din motive absolut normale într-un hotel romantic de cinci stele, asortat cu un restaurant la fel de înstelat.

Dar localitatea a mai rămas în istorie şi pentru alt eveniment. În seara zilei de 11 noiembrie 1805, în partea de sud o oraşului a avut loc "bătălia de la Dűrnstein" între o armată cuprinzând trupe ruso-austriece comandate de celebrul general rus Mihail Kutuzov şi divizia franceză condusă de Theodore Maxime Gazan. A fost o înfruntare desfăşurată după căderea întunericului şi în urma căreia ambele tabere s-au considerat învingătoare, deşi au avut pierderi grele. O mică placă memorială dedicată celor căzuți pe câmpul de luptă se află la ieşirea din oraş, dar nu am reuşit s-o găsesc.

În schimb am găsit-o pe cea dedicată lui Augustin Weigl, cel considerat "părintele Wachau-ului", deschizător de trasee turistice în regiune. El a inițiat în 1888 primele călătorii cu vaporul între Krems şi Melk. Şi pot să mă număr şi eu printre cei care au beneficiat de croazierele pe Dunăre, chiar dacă nu sunt aici oficial ca turist .

Dacă aveți posibilitatea de a veni în Austria nu vă lăsați total acaparați de munții şi pădurile ei şi nici de strălucitoarea Viena. Pornind în amonte spre Wachau, cu navele de pasageri, cu trenul, maşina sau autobuzul, însotiți de bătrânul Danubius, veți avea parte de privelişti superbe, de capodopere arhitectonice, de vestigii istorice, iar vinul care este produs aici va va umple sufletul de bucurie.

Să aveți un drum frumos în față.

selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

---
Trimis de Radu Tudoran in 20.06.17 14:40:47
Validat / Publicat: 20.06.17 19:34:45
VIZUALIZĂRI: 1595INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în AUSTRIA.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Radu Tudoran); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 46200 PMA (din 34 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

9 ecouri scrise, până acum

webmaster [20.06.17 19:36:26] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut” (interes crescut din pdv al politicii saitului!)

— e fie (1) dintr-o destinaţie apreciată ca „inedită”, fie (2) despre un obiectiv/destinație la care, la momentul publicării, nu existau impresii recente.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

--

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

elviramvio [20.06.17 19:39:39] »

@Radu Tudoran:

Superbe locuri alegi si frumos le descrii, felicitari!

Radu Tudoran [20.06.17 19:59:20] »

@elviramvio: Multumesc mult pentru incurajari. Am avut sansa sa vad cateva locuri frumoase si despre unele am si povestit. Si pot sa ma laud ca am mai multe povestiri decat cititori

elviramvio [20.06.17 20:08:58] »

@Radu Tudoran:

Dar ai cititori care te apreciaza mult si se bucura de articolele tale pe care le savureaza in momente de liniste.

Drumuri frumoase si vara asta si povestile sa apara aici!

Alex_Macedo [21.06.17 14:01:15] »

@Radu Tudoran:

Bravos, Radu!! Un periplu excelent scris despre/cu meleaguri pe care încerc să pășesc, în fiece an. Nu am fost în Dürnstein dar am zipp-uit un Zweigelt de la Domeniile Wachau. Deocamdată....vinul a fost un fel de...invitație viitoare către Dürnstein.

Felicitări!!

Radu Tudoran [21.06.17 14:49:14] »

@Alex_Macedo: Daca pasesti prin preajma fii atent ca au vin bun si la Weissenkirchen. Nu te lasa influentat, caci bere buna e peste tot, dar aici vinul ii iei de la mama lui. Si la Krems se poate face o degustare, la Stein suburbia sa, am fost la una cu multi ani inainte. Mai multe nu pot sa-ti spun pentru ca in prezent studiez Valea Rinului si Moselului Dar parca tot mai dor mi-e de un pahar de Lacrima lui Ovidiu sau de un vin de Ostrov, ca-s vecinii mei.

Vacante frumoase si multam ca mi-ai bagat review-ul in seama Puteai sa dai si un vot mare ca-i pe gratis

Alex_Macedo [21.06.17 15:30:58] »

Ohhh, scuze! Uitași de vot... sunt hăbăuc, ce mai! VOTAT! M-am îngropat în review și mi-ai adus amintiri... Cred că voi ajunge în Krems, vara asta și vinul va fi pe lista scurtă.

Mulțumesc de sfat și de... review, bineînțeles!!

liviu49 [23.06.17 11:08:39] »

@Radu Tudoran: Nu prea citesc articole despre excursii peste hotare, dar de data aceasta am facut o exceptie. Mai ales ca articolul se refera la o zona vizitata si de mine cu, fix, trei ani in urma.

Dupa doua nopti petrecute la pensiunea Lucinel si doua zile de vizita in Viena, dupa terminarea celor doua zile de Rusalii, am plecat spre Lofer, locul unde am petrecut cinci nopti si tot atatea zile de vizite in zona. Am plecat pe autostrada spre Linz, iar din ST. Polten am parasite autostrada si am traversat Dunarea pentru a ajunge in Krems, unde a fost prima noastra escala si vizita. Urmatoarea escala programata era la Melk, asa ca de la Krems pana la Emmersdorf am mers tot pe malul Dunarii, pe care aam vizitat-o pentru a putea vizita Abatia din Melk. Cei circa 40 de kilometric pe malul Dunarii se strecoara de multe ori printre vii, amintindu-mi de zona Vrancei. Peisajele vazute au fost deosebite si am regretat ca nu am mai putut urmari Dunarea pana la Linz. Se facuse destul de tarziu si mersul pe autostrada a fost variant care ne asigura o scurta vizita in linz, apoi la fel in Salzburg, pentru a ne indrepta spre Lofer. Monotonia peisajului pe autostrada pana aproape de Linz ne-a facut sa regretam abandonarea drumului pe langa Dunare.

Numai bine si calatorii placate!

Radu Tudoran [23.06.17 12:38:51] »

@liviu49: Drumul de-a lungul Dunarii este incomparabil. Eu am fost de mai mult ori cu bicicleta si efortul se merita pe deplin. Dar cel mai mult recomand calatoria cu vaporul. Sunt multe curse de vaporase de la un port la altul. De la Viena la Linz eu prefer drumul prin localitatile de pe malul Dunarii. Este mai lung (cca 200 km), dar mai interesant. Castele, abatii, podgorii. Sincer St. Polten nu mi-a zis nimic.

Vacante frumoase pe mai departe.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Alex_Macedo, elviramvio, liviu49, Radu Tudoran
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.0690469741821 sec
ecranul dvs: 1 x 1