Cu minicarul prin 'împărăţia subterană a vinului 'din Cricova

TIPĂREȘTE

Afirmam într-un ecou la reviewul anterior că Chişinăul nu este principalul punct de atracţie turistică din Republica Moldova, mai sunt şi altele la fel de interesante. Unul dintre ele se află la 11 km de Chişinău, în oraşul Cricova, ”oraşul stropilor de soare”, cum mai este el denumit de către localnici.

Cricova adăposteşte în ”oraşul subteran” cele mai mari beciuri din lume, care păstrează peste 40.000.000 litri de vinuri de marcă la o temperatură aproape constantă de 12-14 grade Celsius şi o umiditate de 97-98%.

Din totalul celor 120 de km de galerii ai acestei mine de calcar 80 de km sunt constituiţi într-un adevărat oraş al vinurilor. Are peste 70 de străzi principale cu denumiri sugestive ca:Fetească, Cabernet, Riesling, Pinot, Aligote, pe care turiştii se pot deplasa cu ajutorul minicarelor puse la dispoziţie de organizatori.

Oraşul vinurilor mai adăposteşte un tezaur preţios de vinuri de colecţie, săli de degustare şi săli de protocol. Cramele din Cricova aparţin de Combinatul de Vinificaţie, care are peste 500 de hectare de vie proprie. Vinurile de Cricova sunt de o calitate deosebită şi au obţinut numeroase medalii de aur la târgurile internaţionale. Cramele fac parte din patrimoniul naţional al Republicii Moldova şi s-au făcut demersuri pentru trecerea lor în patrimoniul mondial.

Am ajuns aici într-o după amiază de septembrie, după o vizită interesantă la complexul muzeal Orheiul Vechi şi cum nu aveam programare, ca urmare a plecării noastre pe nepregătite în R. Moldova, am zis ” să încercăm marea cu degetul”.

După ce am tras maşina în mica parcare din faţa restaurantului şi a unui panou de prezentare, am intrat la recepţie şi ne-am exprimat intenţia de a vizita obiectivul. Una din fete ne-a întrebat :”Aveţi programare? ” ”Nu avem” - am zis eu şi mi-a explicat cu amabilitate că nu are grup de români programat pentru orele 15:00, ci pentru orele 17:00 şi va fi mai mai scump cu 100 lei MDL.

Când ne-a văzut că oscilăm şi nu suntem hotărâţi ni s-a adresat cu accent moldovenesc :”Staţi oleacă că am găsit o variantă pentru orele 15:00” şi cheamă o altă fată, pe nume Kalina, spunându-i că are ”excursie”. Aşa am plătit 310 lei MDL de persoană (în loc de 410 lei cât era după orele 16:00) pentru pachetul de vizitare standard şi cu ghid pentru două persoane. Şi dacă fata de la recepţie s-a străduit să fie cât mai amabilă (şi a reuşit), micuţa noastră rusoaică, Kalina, a întrecut-o.

Am urcat în minicar şi alături de un grup vorbitor de germană am intrat în galeriile cramei. Eram îmbrăcaţi subţire şi noroc că am avut nişte geci prin maşină, că altfel nu ştim cum am fi suportat diferenţa de temperatură dată de curenţii de aer ce se formează între galerii. După ce am parcurs câteva străzi cu nume de soiuri de struguri, luminate cât de cât, dar având semne de circulaţie corespunzăoare, am oprit în prima zonă de vizitare aflată la 60 de metri adâncime, cea a maturării vinurilor în butoaie de lemn, un loc pe care nu-l vezi de prea multe ori în viaţă.

Butoaie de stejar cât vezi cu ochii, unele mari de 10.000 de litri, altele de 5000 sau 1000 de litri. În butoaiele mici se ţin vinurile tinere, timp de 6 luni, după care sunt transvazate în cele mari unde se ţin la maturare până la 5 ani. Butoaiele sunt importate din Italia şi România, locuri în care creşte stejarul alpin cu un conţinut bogat în tanin necesar maturării.

Următorul punct la care am coborât din minicar a fost pe Strada Lumiere unde se află o sală de cinema. Aici am urmărit un documentar în limba engleză cu istoria vinul de la caucazieni şi până astăzi, istoria vinului în Moldova, prezentarea oraşului viticol Cricova cu tot ce adăposteşte el.

Un punct interesant al cramei este şi cel aflat pe Bulevardul Şampaniei. Este secţia Remuaj – Degorjaj, locul de producere a vinului spumant după metoda "Champenoise"  a călugărului Perignon. De fapt, este o şampanie în toată regula, numai că marca înregistrată o deţine Franţa. În nişte rastele epeciale sticlele sunt ţinute iniţial la orizontal pentru decantarea impurităţilor, sunt rotite manual, la o anumită perioadă, cu 45 de grade şi aduse la final în poziţie verticală, dar cu gâtul în jos. În această poziţie sunt introduse, doar cu partea gâtului, într-o cuvă cu soluţie de etilen glicol şi aici se produce îngheţarea (cristalizarea).

Întroduse în maşina de ambalat sticlele sunt aduse brusc în poziţie verticală normală şi partea îngheţată plină de impurutăţi, datorită presiunii din interior, este expulzată împreună cu dopul provizoriu. În maşină se pun dopurile finale la sticle (plută import Portugalia), se trec apoi la verificat prin faţa unui ecran luminos şi ce este bun din punct de vedere calitativ este transportat cu liftul la combinatul de deasupra.

Tezaurul este cel mai important şi interesant punct al cramelor de la Crivina. Aici se află o colecţie impresionantă de sticle cu vin vechi, cea mai preţioasă fiind cea a lui Hermann Gorig, al doilea în ierarhia partidului nazist condus de Adolf Hitler. Alte colecţii aparţin unor personalităţi politice (şi nu numai) din R. Moldova şi alte ţări. Printre ei Vladimir Putin, Angela Merkel... Victor Ponta, Traian Băsescu, Klaus Johannis, Dr. Irinel Popescu.

Tezaurul adăposteşte aproximativ 1,5 milioane de sticle, unele vechi de peste 100 de ani. Sticlele nu au etichete, nişele sunt numerotate şi trecute într-o bancă de date unde poţi afla toate amănuntele. Cea mai veche sticlă (1902) se numeşte  "Ierusalim de Pasti", a vrut să fie cumpărată cu 150.000 de dolari de către un texan bogat, dar a fost refuzat exponatul făcând parte din patrimoniul naţional. O altă sticlă valoroasă face parte din lotul care a obţin locul II (locul I Franţa) la capitolul vinuri spumante în anul 2007. O altă sticlă care mi-a atras atenţia, o Grasă de Cotnari din 1979. Încăperea în care se află această impresionantă colecţie are forma unei cupe de şampanie, cu intrare şi ieşire prin piciorul ei.

Finalul vizitei l-a reprezentat vizitarea sălilor de degustare şi protocol. Cei ce optează pentru pachete de vizită superioare şi costuri pe măsură pot degusta aici vinuri şi preparate culinare moldoveneşi. Prima sală de degustare numită Sala Europeană sau Sala Gagarin este cea mai mare şi cea mai frumoasă. Aici a petrecut Gagarin o zi şi o noapte degustând vinurile moldoveneşti.

Într-o scrisoare lăsată administratorilor cramei acesta, printre altele, a afirmat: ”Nu există metal atât de preţios din care să se toarne o medalie pentru vinurile vostre, dar când voi ajunge pe lună o să aduc eu acest metal”. Din păcate nu a mai putut realiza acest lucru, a murit în acel inexplicabil accident de avion.

O altă sală de degustări este cea numită Casa Mare, cu un interior specific caselor de oaspeţi din mediul rural. Pe pereţi sunt expuse cusături pe pânză, ţesături, costume populare şi o icoană veche. Şi aici lumina de la ferestre este artificială, crează impresia că suntem afară în plină ziuă când, de fapt, ne aflăm la 60 de metri sub pământ.

Sala Prezidenţială este cea mai mare şi mai somtuoasă. Pereţii sălii sunt ornaţi cu basoreliefuri din lemn cu scene din cultura viţei de vie, prelucrea şi depozitarea vinului, petreceri cu vin şi lăutari. Sala are o masă imensă de 60 de persoane şi scaune înalte tapiţate cu pluş. Înainte de intrarea în aceast sală se mai află o mică încăpere cu două jilţuri şi o măsuţă îmbrăcată în catifea, locul unde sunt semnate acorduri între diferite personalităţi politice.

Ultima sală vizitată a fost cea mai mică, numită Sala VIP sau Sala cu Şemineu, datorită faptului că este sala preferată a oaspeţilor de seamă ai cramei şi că are un şemineu cu un coş de evacuare de... 60 de metri. Coşul are ieşire prin curtea unui localnic, care nu este deranjat de acest lucru fiind despăgubit pentru acest ”inconvenient” :) Este locul preferat al Angelei Merkel (şi mie mi-a plăcut) şi ori de câte ori vine în Republica Moldova nu evită să tragă aici.

După un tur care a durat 1 oră şi 20 de minute (fără degustări şi alte cele) ne-am despărţit de Kalina impresionaţi de tot ce am văzut şi am aflat în ”oraşul subteran”. Dacă vizitaţi oraşul Chişinău trebuie neapărat să treceţi şi pe la Cricova, dar nu cu maşina personală cum am făcut eu. :)

Vacanţe cât mai plăcute!

---

VIZUALIZĂRI: 5206 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI